102 matches
-
mama lui era protestantă renegată. a urmat mai întâi cursurile școlii reformate, continuându-și apoi studiile la universitatea din Cluj. După absolvirea studiilor a devenit avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din "Cohen" (maghiarizat Kohn), în "Kun". În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe primul război mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar. A fost de
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
renegată. a urmat mai întâi cursurile școlii reformate, continuându-și apoi studiile la universitatea din Cluj. După absolvirea studiilor a devenit avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din "Cohen" (maghiarizat Kohn), în "Kun". În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe primul război mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar. A fost de mai multe ori judecat
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
luptele care s-au dat împotriva turcilor, culminând cu lupta de la Mohaci, în care și-a găsit moartea. Este menționat acest sat și în anul 1504, CSWLA. Ciula Mare este amintită și în anul 1733, în Conscripția Klein, sub numele maghiarizat de "NAGIS CSULA”, iar în anul 1750 apare sub numele românesc de "Csula Mare”. Ceva mai tarziu, prin anii 1760-1762, în Conscripția Bucov, este menționat din nou sub numele maghiarizat de Nagy Csula, numele acesta fiind amintit și în anul
Ciula Mare, Hunedoara () [Corola-website/Science/300544_a_301873]
-
amintită și în anul 1733, în Conscripția Klein, sub numele maghiarizat de "NAGIS CSULA”, iar în anul 1750 apare sub numele românesc de "Csula Mare”. Ceva mai tarziu, prin anii 1760-1762, în Conscripția Bucov, este menționat din nou sub numele maghiarizat de Nagy Csula, numele acesta fiind amintit și în anul 1854. Fiind o așezare destul de veche, așezare de români, încă din anul 1680 a fost ridicată o biserică ce se păstrează și astăzi, situată pe un deal, în partea de
Ciula Mare, Hunedoara () [Corola-website/Science/300544_a_301873]
-
asemnănătoare poate fi sesizată în cazul atitudinii naționaliștilor polonezi față de ucrainenii din Galiția, considerați „gente ruthenus, natione polonus”. În particular, atitudinea ucrainenilor care se considerau polonezi era numită de restul conaționalilor „hrunivstvo” - „porcire”. Un termen similar, „magyarony”, era aplicat rutenilor maghiarizați din Transcarpatia, care doreau unirea acestei regiuni cu Ungaria. Un alt aspect criticat al etichetării ucrainenilor drept „maloruși” este imaginea stereotipă atribuită acestora din urmă de țărani analfabeți, cu puțină sau total lipsiți de stimă de sine.
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
până la limita cronologică pe care ne-am propus să o atingem. Din acest motiv, privim cu rezervă o genealogie parțială care apare la Mike. Este cert ca vechea familie devenise din ce în ce mai stufoasă, dar, pe cât observăm, nimeni nu renunță la patronimicul maghiarizat de Fejervizy, în favoarea altuia, mai personal. Aceasta în pofida faptului că în secolul al XVII-lea cel puțin, există o mare dispersie de personaje cu numele de Fejervizy, pe care le întâlnim în comitat, ori în Banat, și care, după toate
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
pionier al hidrobiologiei din Israel, fondator (împreună cu Steinitz) și, un timp, director al Stației de biologie maritimă de la Eilat. s-a născut în 1927 la Timișoara, ca Francisc Bernard Por, fiu al lui Béla Pór (din familia Politzer care își maghiarizase numele) și al lui Erzsébet (Elisabeta) născută Klein. A mai avut un frate, Ivan. Strămoșii familiei Politzer veniseră de la Politz -azi Polička, din Boemia de est, s-au transferat ulterior la Nikolsburg (Mikulov din zilele noastre), și mai târziu la
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
teritoriul vechiului Cnezat Kievean. Marea invazie mongolă, slăbind puterea regatelor suzerane ale formațiunilor medievale românești timpurii, a favorizat emanciparea acestora, care s-a efectuat sub egida celor mai puternice dintre ele. În Transilvania, o parte din pătura conducătoare s-a maghiarizat, trecând la catolicism în urma persecuțiilor religioase (ceea ce a provocat subjugarea „țărilor” românești și includerea lor în comitatele ungurești sau săsești), dar în Țara Românească și în Moldova, conducătorii și-au păstrat credința ortodoxă și limba vernaculară română, „țările” fiind incluse
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
erau înlocuite cu "Istvan" , iar "Jelena" sau "Elena" cu "Ilona". Erau vizate atât prenumele cât și numele de familie (astfel numele de familie "Lupu" a devenit "Farkas"). Autoritățile maghiare au pus o presiune constantă asupra tuturor ne-maghiarilor să-și maghiarizeze numele, iar ușurința cu care această maghiarizare se făcea din punct de vedere birocratic a dat naștere la porecla de "maghiar de-o coroană" (prețul înregistrării noului nume fiind de o coroană). În 1881 ""Societatea pentru Maghiarizarea Numelor"" (Központi Névmagyarositó
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
Bánffy a existat o altă creștere spectaculoasă, cu 6.700 de formulare depuse în 1897, majoritatea datorate presiunilor autorităților și angajaților din sectorul guvernamental. Statisticile arată că doar între 1881 și 1905, 42.437 de nume de familie au fost maghiarizate . Fenomenul a continuat în Ungaria, de-a lungul întregului secol XX. Odată cu maghiarizarea numelor și prenumelor personale, era o practică obișnuită și folosirea numelor geografice exclusiv în limba maghiară, nefiind acceptate denumirile altor grupuri etnice . Pentru locurile care nu aveau
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
268.935 de creștini greco-catolici. Aproape toți aceștia, excepție făcând doar câteva mii de persoane (români și ucraineni), se consideră „etnici maghiari”. Totuși, este cunoscut faptul că acești maghiari au în bună parte ascendenți români și ucraineni care au fost maghiarizați lingvistic. Episcopia greco-catolicilor maghiari era în trecut la Hajdúdorog, astăzi fiind situată în Nyíregyháza.
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
Numărul școlilor în limbi minoritare a scăzut continuu: între 1880 și 1913, când numărul școlilor cu predare exclusiv în limba maghiară aproape s-a dublat, numărul școlilor în limbi minoritare aproape s-a înjumătățit. Nenumărate nume de persoane au fost maghiarizate într-o scurtă perioadă de timp, adesea în mod forțat, contrar voinței celor afectați. Mișcarea națională română a trimis în 1892 împăratului Franz Josef documentul întitulat Memorandumul Transilvaniei, în care fruntașii românilor din imperiul austro-ungar cereau ca românilor să li
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
și oameni de litere din județ, cât și pe autorități. Astfel, în 1923, autoritățile guvernamentale au solicitat organelor administrative din județele României să facă, unde era cazul, propuneri de schimbare a denumirii unor așezări, în special din Transilvania, care fuseseră maghiarizate. Principiile care trebuiau avute în vedere erau următoarele: "Să se dea satelor foste românești sau în momentul de față românești numire română obișnuită sau vechea numire care se mai păstrează în amintirea bătrânilor pe hărți vechi, sau în documente locale
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
, comuna Luncoiu de Jos, județul Hunedoara a fost construită în anul 1851. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Deși prima mențiune documentară a satului Stejărel este din anul 1439, sub forma maghiarizată de Szkrofafalva, desigur că el este mai vechi, iar viața lui religioasă a început odată cu nașterea lui. Acest nume l-a purtat până în 1728, dată după care a devenit Stejărel. Se cunoaște din documente existente în arhiva parohială, că până în
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
fost atribuită coloniștilor sași în secolul al XIII-lea prin diploma regală Andreanum rămânând pe așa-zisul "Pământ săsesc". Astăzi, acest grup este de circa 200 de persoane. Potrivit unei alte teorii, maghiarofonii din Săcădate ar fi resturi tribale pecenege maghiarizate; prezența acestei etnii turcice a fost bine documentată în Avrig și împrejurimi. Până în 1940/41 au existat în Bucovina câteva mii de secui, refugiați din cauza prigoanei austriece din 1764 (așa-numitul Masacru de la Siculeni) pe teritoriul de astăzi al județului
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
multiple aspecte: "Reichsgesetzblatt", publicația care anunța legile și ordonanțele valabile în Cisleithania era publicată în opt limbi, toate grupurile naționale aveau dreptul la școli în limbile lor și la utilizarea limbii materne în administrație. Guvernul ungar, însă, a încercat să maghiarizeze toate grupurile etnice de pe teritoriul aflat sub jurisdicția sa, inclusiv pe germani. Astfel, nu se puteau rezolva problemele etnice din diferitele părți ale monarhiei dualiste. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în 1914 de către sârbul bosniac Gavrilo Princip a fost
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
și românești din această perioadă lipsesc. Pe baza acestei constatări se poate stabili, cu aproximație, și intervalul cronologic în care lăcașul cult ar fi deservit, în paralel, atât comunitatea ortodoxă, cât și pe cea reformată a nemeșilor locali, protestantizați și maghiarizați la sfârșitul perioadei medievale. Potrivit unui document din 20 ianuarie 1702, în anul 1702, nobilii satelor hațegane Densuș, Ciula Mare, Peșteana, Răchitova și Ostrov au pus bazele unei parohii calvine locale, deservită de pastorul maghiar Tokai Istvan; acesta avea în
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
în școalele confesionale ca obiect obligatoriu limba maghiară. Școalele acelea nu sânt plătite de stat, ci de comunitățile religioase. {EminescuOpX 196} Proiectul în sine n-ar avea nici o gravitate dacă n-ar reprezenta implicite un scop îndoit, acela de-a maghiariza populațiunile de altă limbă și de-a pune totodată la discrețiunea ministrului personalul învățătoresc al școalelor confesionale. Pentru a preântâmpina lovirea pe care această lege ar fi adus-o școalei confesionale, mai ales celei elementare, o deputațiune de mireni și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prim al unei opere scrisă de Hunfalvy, intitulată Die Ungern oder Magyaren, apoi continuă astfel: Aceste două tomuri stau într-o intimă legătură și se complectează în oarecare privință. Hunfalvy arată cum ungurii au înțeles a face propagandă, ajungând să maghiarizeze pe germani și slavi. El constată numai un fapt cunoscut de toți. Se știe că în ultimii ani sau decenie numeroși nemaghiari și-au maghiarizat numele, spre a face să li se uite adevărata lor origine. Din contră, în cartea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
complectează în oarecare privință. Hunfalvy arată cum ungurii au înțeles a face propagandă, ajungând să maghiarizeze pe germani și slavi. El constată numai un fapt cunoscut de toți. Se știe că în ultimii ani sau decenie numeroși nemaghiari și-au maghiarizat numele, spre a face să li se uite adevărata lor origine. Din contră, în cartea de față (Slavici) se constată că nici un singur român nu și-a maghiarizat numele, deși în timpul mai recent s-au format reuniuni ce lucrează sistematic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Se știe că în ultimii ani sau decenie numeroși nemaghiari și-au maghiarizat numele, spre a face să li se uite adevărata lor origine. Din contră, în cartea de față (Slavici) se constată că nici un singur român nu și-a maghiarizat numele, deși în timpul mai recent s-au format reuniuni ce lucrează sistematic la maghiarizarea numelor de familie. În genere, Slavici nu prea vede bine pe unguri, El zice "Secoli întregi maghiarii au fost elementul domnitor la Dunărea inferioară, poporul creștin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ștefan unde se poate vorbi de cestiuni naționale, să arăt simplu și pe scurt punctul meu de vedere în această privință. Eu cred că nici se cade unui stat liber, nici este cu putință în secolul nostru ca să voim a maghiariza cu de-a sila, luându - le limba acelora care nu sunt maghiari, cu atât mai mult că violența produce pururea ură și reacție. Însă altceva este ceea ce pretindem și vom pretinde de la oricine. Oricine trăiește pe teritoriul acestei patrii sfinte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Criteriul statului unguresc întru a-și alege funcționarii și reprezentanții nu e, ca-n alte state, onorabilitatea sau capacitatea. Toți friponii, toate veniturile, tot ce-n celelalte naționalități e stricat, incapabil, lipsit de caracter e destul de bun pentru a se maghiariza și a împărtăși domnia exercitată în numele rasei maghiare, egal de nefericită și egal de exploatată cu toate celelalte popoare. A fi om de nimic, a nu ține la limba și naționalitatea sa e în Ungaria un merit și un titlu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
materiale. Ciudată priveliște ne prezintă țările de dincoace de Laita. O rasă puțin numeroasă, de 4 și jumătate milioane, ca cea maghiară, incultă, fără o dezvoltare intensivă a muncii naționale, servă de pretext la o mulțime de cavaleri de industrie, maghiarizați de curând, evrei, slovaci, nemți ș. a. pentru a supune unui tratament barbar și nelegiuit popoarele Coroanei Ungariei, popoare în genere mai vechi pe acele teritorii decât rasa maghiară însăși. Și, când aceste popoare, fie români, fie sârbi, fie alții, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
milioane către patru și jumătate milioane) ca 2: 3. Daca, aproape egali la număr cu maghiarii, ei rezistă cu mai mult succes curentului guvernamental de deznaționalizare nu e un semn că ungurii nu vor, ci că nu pot să-i maghiarizeze. Voința există. Această voință se sfărâmă de o alta tot atât de puternică, dar nu e mai puțin adevărat că ea există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba se introduce cu sila în școli ca obiect obligatoriu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]