88 matches
-
3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și franceză și a vizat în principal aria maghrebiană de vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie naturală de expansiune a statului spaniol. Prin aplicarea teoriei lui Friedrich Ratzel privind spațiul vital de dezvoltare al unui stat, guvernele spaniole de până în 1975 au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută de cercurile puterii de la Madrid, drept arie naturală de expansiune a statului spaniol. Prin aplicarea teoriei lui Friedrich Ratzel privind spațiul vital de dezvoltare al unui stat, guvernele spaniole de până în 1975 au considerat arealul maghrebian ca pe o Iberie africană, o prelungire a Mesetei hispanice peste Gibraltar. Prin urmare și atitudinea de forță a autorităților spaniole s-a manifestat pe măsură în teritoriile marocane ocupate în 1912 (regiunea Rif, teritoriul Ifni). Mișcarea de eliberare din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
războaie de eliberare s-au desfășurat pe continentul african. Din punct de vedere areal-geografic se remarcă existența a două arii ce au concentrat de-a lungul timpului acest tip de stări conflictuale, situate la extremitățile lumii arabe (fig. 69): regiunea maghrebiană (Algeria, Maroc, Sahara Occidentală), poziționată în extremitatea vestică a spațiului arab și regiunea adiacentă strâmtorii Bab-elMandheb (Yemen și Eritrea), așezată la extremitatea sudică. Fiecare din cele două regiuni se află în proximitatea unor puncte geostrategice deosebite, ce permit controlul unor rute-cheie
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în proximitatea unor puncte geostrategice deosebite, ce permit controlul unor rute-cheie de pe harta geopolitică a lumii, ceea ce explică sprijinul primit de mișcările de eliberare autohtone din partea unor terțe puteri interesate de îndepărtarea din zonă a celorlalte puteri stăpânitoare. În regiunea maghrebiană, mișcarea de eliberare din Algeria a primit un substanțial sprijin sovietic (în scopul stabilirii unui cap de pod în vestul Mediteranei), Partidul Istiqlal din Maroc a beneficiat de suportul celorlalte state arabe și al S.U.A. (interesate de îndepărtarea hegemoniei franceze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
leagă Algeria și Tunisia de Italia. Algeria - Libia - relații frontaliere și politice încordate după 1969, determinate de revendicarea de către Guvernul de la Tripoli a unei arii de 32.000 kmp. din sud-estul Algeriei. Algeria - Maroc - raporturile conflictuale dintre cele două state maghrebiene vizează mai multe paliere de interese, dar ele se circumscriu în esență competiției acerbe dintre Maroc și Algeria pentru a se impune și a domina din punct de vedere geopolitic. În Maghreb, statutul de stat-pivot regional pe care și-l
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda, Sudan-R.D.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
stimula tendința emigraționistă, mai ales că Europa este atât de aproape. Aceasta dacă ne referim numai la lumea arabă. Dacă examinăm traseele principale ale imigrației în Europa, vom vedea că ele urmează îndeobște liniile tradiționale ale legăturilor cu puterile europene. Maghrebienii merg cu precădere către Franța, pakistanezii și indienii către Marea Britanie, turcii, din motive care țin de un anume context, spre Germania. Cert este că 90% din imigranții care s-au instalat în Europa, după 1990, sunt de religie islamică. Vecinătatea
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
denumiri preluate din discursurile înregistrate. "Chinezii", de exemplu, subgrup al ansamblului "imigrați", îi etichetează pe asiatici în general, fie ei din Laos, Vietnam, Thailanda sau China. Tunisienii, marocanii sau algerienii, între care se diferențiază evreii și musulmanii, sînt desemnați drept "maghrebieni", "arabi", iar alteori dăți "islamici" sau "islamiști". Spaniolii sau portughezii primesc în continuare numele naționalității lor de origine. Conținuturile și activitatea denominativă au, în acest caz, o semnificație care rămîne în sine interesantă, în ciuda valorizării recente a abordării lor formale
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
-și alege identitatea și de a trăi fără a fi excluși de la alte alegeri importante pentru ei (Kymlicka, 2004). Polemicile legate de drepturile culturale sunt din ce în ce mai acute în majoritatea țărilor în care regimul politic nu suprimă revendicările minorităților. Dacă fetele maghrebiene au voie să poarte voal în școlile publice franceze sau dacă pot exista școli cu predare numai în limba maghiară sunt chestiuni care țin de același registru. Dacă diferitele grupuri se lovesc adeseori de refuzul autorităților, dincolo de motivația neexplicitată - în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din munții Rif și Atlasul Tellian, puternic accidentați, cu șariaje, zone de înălțare axială și fracturi tectonice, ce au determinat căderea abruptă și energiile mari de relief din zona litorală. Al doilea șir, Atlasul Meridional, este cel mai impunător lanț maghrebian și cuprinde Atlasul Înalt, Atlasul Saharian, Atlasul Mijlociu și munții Antiatlas, iar contactul dintre acesta și platoul Saharei este brutal, de-a lungul unui accident tectonic, acoperit de un piemont 42. Această structură orografică complicată a avut însă importante consecințe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și veri toride și o subzonă subtropicală aridă în regiunile Mesopotamiei, părțile estice ale Iordaniei și Siriei, unde precaritatea precipitațiilor este mai accentuată, inclusiv în timpul sezonului de iarnă, apropiind particularitățile climatice de cele ale arealului tropical uscat din vecinătate. Coastele maghrebiene și regiunea levantină, aflate în limitele regimului pluviometric mediteraneean, beneficiază de precipitații de iarnă și suportă secete prelungite de vară când fluxurile vestice se deplasează la latitudini mai mari și lasă loc alizeelor. Pluviozitatea mai mare din regiunile est-mediterane (750-1000
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Kuwait, Bahrain, Qatar (15,5‰ - minima din lumea arabă). b. Fertilitatea totală a înregistrat scăderi în ultimele decenii, dar menține valori ridicate (6,1-7) în statele saheliene (Somalia, Ciad, Mauritania), iar cele mai reduse (2,2-2,7) în statele arabe maghrebiene (Tunisia - 2,2, cea mai scăzută din lumea arabă, Algeria, Maroc), “contaminate” de modelul comportamentului demografic european. Valori relativ ridicate (4,1-6) se înregistrează și în unele state din peninsula arabă (Arabia Saudită, Kuwait, Irak), grevate de puternicele tradiții islamice. c
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spanioli, italieni, evrei) din Algeria, Tunisia și Maroc, reașezați după 1960 mai ales în sudul Franței și Corsica, unde au fost reprimiți cu destulă răceală în patria-mamă. Concomitent, încă din anii ’50-’60 a început un flux migratoriu al autohtonilor maghrebieni către state din Europa occidentală, devenită în acea perioadă una din principalele arii de atracție a migrației internaționale; numai între 1949-1955 s-au stabilit în Franța un număr de 180.000 musulmani algerieni, fenomenul intensificându-se rapid în deceniile următoare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
interumane, în special transmediteraneene. Adaptarea mâinii de lucru în spațiile-țintă a fost facilitată de legăturile geografice și cultural-istorice, iar fluxurile comerciale urmează de regulă aceleași circuite ca și emigranții. Așa se explică convergența fluxurilor umane și comerciale preferențiale dintre statele maghrebiene și Franța sau Spania, precum și ponderea de peste 60% a maghrebienilor din totalul imigranților din cele două țări europene. Migrațiile internaționale actuale cele mai ample în spațiul arab sunt cele fără un termen definit, care angrenează mase mari de oameni ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a fost facilitată de legăturile geografice și cultural-istorice, iar fluxurile comerciale urmează de regulă aceleași circuite ca și emigranții. Așa se explică convergența fluxurilor umane și comerciale preferențiale dintre statele maghrebiene și Franța sau Spania, precum și ponderea de peste 60% a maghrebienilor din totalul imigranților din cele două țări europene. Migrațiile internaționale actuale cele mai ample în spațiul arab sunt cele fără un termen definit, care angrenează mase mari de oameni ce se deplasează pentru muncă în statele petroliere din Golful Persic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lumea arabă în condițiile existenței stăpânirilor coloniale străine și în conformitate cu interesele acestora. Astfel, autoritățile coloniale au construit o serie de orașe noi fie din rațiuni economico-comerciale (orașul minier Zoueratte în Mauritania, orașele-port Port Sudan și Port Said, unele terminale portuare maghrebiene), fie din considerente militar-strategice sau administrative (orașele Djibouti, N’Djamena, Nouachott, Ceuta, Melilla, El-Aiun). De asemenea, din rațiuni similare au mărit și dezvoltat unele dintre orașele deja existente (Alger, Tunis, Rabat, Casablanca, Damasc, Beirut, Aden). După obținerea independenței majoritatea statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ritm alert de creștere a orașelor și populației urbane abia după 1950. Avem de-a face însă, cu o dezvoltare urbană pe două viteze spațiale, respectiv o creștere urbană semnificativă în arealul arab propriu-zis (statele petroliere din Golful Persic, statele maghrebiene), concomitent cu o creștere urbană modestă în lumea arabofonă mixtă, ce poate fi considerată o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate (în Ciad, Sudan, Mauritania, Somalia, Eritrea, Yemen). Astfel, în Arabia Saudită gradul de urbanizare era de 58,3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cu un grad de urbanizare între 50 - 70%, în număr de 5, au un profil economic industrial-agricol, iar gradul lor de urbanizare înregistrează valori peste media mondială (50%), dar sub media lumii arabofone (65%). Sunt grupate pe două areale: aria maghrebiană ce include Algeria, Tunisia, Maroc și aria mesopotamo-levantină din care fac parte Irak și Siria. statele cu dezvoltare urbană mediocră au un grad de urbanizare între 30 - 50% și dețin un profil economic agricol-industrial. Prezintă trăsături socio-economice foarte diferite, unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
modelsocio-spațial, odată cu inițierea valorificării spațiilor din Nord, mai favorabile sub aspect pedoclimatic pentru lansarea unei agriculturi comerciale de export. S-a produs o reorientare spațială radicală, prin întoarcerea cu fața spre Nord, spre Europa, către litoral, a întregului sistem teritorial maghrebian, având drept consecință concentrarea rețelei urbane și a întregii infrastructuri pe o fâșie litorală de câteva zeci de kilometri lățime, ce și-a căpătat treptat valențele unei benzi de racord maritim cu exteriorul european. Acest fenomen a angrenat un masiv
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de construcții, executate și neplătite în termen, intervenții pe care le-am încheiat cu rezultate pozitive și apreciate la București. Cunoscător al problemelor arabe și participant activ la inițierea de acțiuni concrete bilaterale pe linie politică și economică cu țările maghrebiene, am fost responsabil din partea MAE pentru urmărirea, realizarea și chiar contactarea factorilor de răspundere români și ai țărilor respective pentru înlăturarea obstacolelor în calea desfășurării normale a acțiunilor angajate de țara noastră. Pentru rezultatele obținute, conducerea Ministerului Afacerilor Externe a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și jumătate a activat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe și la ambasadele țării noastre din Egipt, Libia, Maroc, însărcinat cu afaceri en pied în Tripoli, ministru-consilier pe lângă Uniunea Maghrebului Arab. A îndeplinit misiuni speciale cu caracter economic în țări maghrebiene la nivelul primilor miniștri și unor membri ai guvernelor. Primul ambasador rezident al României în Statul Qatar și în Regatul Arabiei Saudite. Decorat de președintele Egiptului, Gamal Abdel Nasser, de regele Hussein Ibn Talal al Regatului Hașemit al Iordaniei și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Nayef, reprezentant al FPDEP vizitează cîteva capitale africane Lagos, Abidjan, Conakry, Freetown și Monrovia. O altă misiune mai redusă ca număr pleacă la Dublin. În același timp, FPEP implantează antene în orașele Europei în care trăiesc mai mulți muncitori emigranți maghrebieni sau turci decît în altă parte: Frankfurt, München, Dusseldorf, Paris, Lyon și Marsilia. Alți delegați au ca misiune prelungirea acestei acțiuni în majoritatea orașelor universitare, regăsind probabil simpatii născute la universitatea americană din Beirut. La 5 august 1972, un grup
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și alte legături cu grupări ale "Armatei secrete pentru eliberarea Armeniei". Asemenea fapte ne determină să căutăm motivele acțiunii acestui terorism venit din Orientul Apropiat: distrugerea Occidentului prin orice mijloace, destabilizarea Franței prin pregătirea unei acțiuni subversive în rîndul imigranților maghrebieni, în rîndul francezilor-musulmani, prin explozii de integrism religios, dar și prin cultivarea rasismului prin toate formele sale. Să notăm că un același exploziv foarte puternic, nitratul de metil, a trecut de la grupările teroriste șiite la cele sunite, în Franța, după ce
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
români în conformitate cu instrucțiunile și ordonanțelor ce-i vor fi trimise din centrala Ministerului Afacerilor Străine. Consulatul general onorific de la Tanger a funcționat până la 1 septembrie 1942. România a întreținut relații prin consulate onorifice cu Marocul, ca și cu celelalte zone maghrebiene până în 1948, forme care au contribuit evident la adâncirea procesului de cunoaștere reciprocă și la dezvoltarea schimburilor comerciale. Marocul și-a obținut independența totală de stat la 3 martie 1956, fiind recunoscut de România la 17 august 1956. Între cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]