71 matches
-
Insomnii lângă munți) devine obsesie tematică în cartea cu cele mai multe fantasme feminine. Astfel, într-o Scurtă proză („Lumina aurie, uleioasă și aromată...”), alegorică și onirică, două adolescente sunt două grațioase puellae, dacă nu docte, cel puțin enigmatice ca două tinere magiciene deținătoare de secrete. Procedeu important și aici, intertextualitatea vizează îndeosebi două spații poetice prestigioase: universul eminescian, exploatat ca termen de contrast (nota dureros-ironică a modelului desolemnizând discursul alienării), și universul bacovian, aflat la altă extremă a oboselii de a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
bărbaților complexați de capacitățile fizice, sufletești și intelectuale ale femeilor. Misoginismul care începe încă din religia monoteistă ebraică se accentuează în creștinism și mai ales în mahomedanism. Interdicția de a vedea în Isis sau în Marii marile inițiate, preotese și magiciene totodată, regine ale panteonului sacru dar și ale universului, a condus la îndepărtarea femeilor din conducerea spirituală a comunităților, din francmasonerie și ordinele cavalerești. Exemple ce pot contrazice orice intervenție necivilizată și exclusivistă sunt la îndemâna oricui: Nefertiti, Cleopatra, Elena mama
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a acestora în casă, cu copiii și în societate împiedică afirmarea deplină a capacităților lor, bărbații realizând retragerea lor în meditația egoismului și falsului elitism. Femeile sud coreene trăiesc și azi o moștenire a inițierii șamanice, demonstrând aserțiunea preoteselor și magicienelor timpurilor trecute 149. La eschimoși, șamanul vindecă în ziua de scufundare ecstatică a Mamei Animalelor și se roagă pentru abundența și ajutorul femeilor sterpe. Se crede că bolile sunt aduse de violarea tabuurilor sau prin captura sufletului de către fantome 150
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne fără efect în restul povestirii, Angelica este adevăratul motor al imensului mecanism", crede De Sanctis), dar și la răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el acum. Efectul scontat s-a generalizat: "Și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Lethe (Uitarea) este ea însăși un văl al lui Calipso, iar „a dezvălui” este chiar aflarea Adevărului. La „adevăr”, în grecește se spune alétheia; este un cuvânt alcătuit dintr-un a-privativum și numele Uitării, Lhvqh 24. A doua torcătoare este magiciana Circe (Kirkh). Vrăjitoarea - care transformă oamenii în „grozave dihănii” - cântă și ea fermecător; pare o zână și „țese o pânză mare măiestrită”, „ca orice lucru gingaș și subțire, dumnezeiesc, țesut de vreo zeiță”25. Numele vrăjitoarei este semnificativ. Kirke înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi luat soarta în mâini. Cea dintâi întrebare pe care ne-o punem este ce anume l-a îndemnat pe Ulise să se întoarcă acasă, renunțând la favorurile și la șansa vieții veșnice și fericite pe care i-o promit magicienele, nimfele și sirenele. Prea dispuși să vadă în Ulise un „erou exemplar”, și nu un cetățean de rând, exegeții operei homerice ne spun că puternica chemare acasă era dorul de Itaca și de preaiubita Penelopa. Homer însuși povestește fabula în
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca rod, aceste științe. Numele Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
său central se lasă cu ușurință reconstituit. După toate tradițiile, el era un Rege legendar, celebru prin vigoarea și dreptatea cu care guverna Egiptul. Seth, fratele său, îi întinde o cursă și reușește să-1 asasineze. Soția lui Osiris, Isis, "marea magiciană", izbutește să se facă fecundată de către Osiris mort. După ce i-a îngropat trupul, Isis se refugiază în Delta; acolo, ascunsă printre hățișurile de papirus, ea aduce pe lume un fiu, Horus. Ajuns adult, Horus își face recunoscute drepturile sale în fața
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
se povestea pe sine din adâncurile unei celule săpate sub apa Dunării, ilustrând cruzimile vieții lui printr-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică. Ovidiu al său, în mod asemănător, îi încredințează unei misterioase iubite, pe jumătate infirmieră și pe jumătate magiciană, adevărul pe care toți ar fi voit să-l cunoască în privința adevăratelor motive ale fugii sale din Roma. S-a presupus întotdeauna, de fapt, că Ovidiu, în virtutea faptului de a fi slăvit iubirile și artele seducției, ar fi deranjat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
spun: „acum o săptămână era la Christiane, nu e mult, numai 8 zile“... Mă consolez, mă îmbărbătez și fetițele pot atunci să vadă o ființă vie, curajoasă, care stă 5 ore în picioare și explică clar, vioi. Iată, mica mea magiciană, ce poți face, de la o distanță atât de mare, din biata ta mamă. Noapte bună, Monica; aș vrea să-ți spun ceea ce mi-a venit acum în minte: „Nu a fost nimic, Monica, nu a fost nimic, / Ochii i-ai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost la început îndrăgostiți de ea. Avea mulți prieteni și i-a păstrat aproape pe toți. Domnul de Montlosier îi spunea într-o zi că ar putea declara ca Cidul: „Cinci sute dintre ai mei prieteni“. Era cu adevărat o magiciană în arta de a con verti pe nesimțite dragostea în prietenie, lăsându-i acesteia întreaga floare, întregul parfum al primului sen timent. Ea ar fi vrut ca toate să rămână veșnic în aprilie. Inima ei rămăsese acolo, în acea primăvară
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Nu mă ating de cărțile lui de tarot, mai ales că o văd pe Aceea pe care o urăsc. îmi scot din geantă micul meu pachețel care mă însoțește pretutindeni, folosesc combinații complicate pe care nu le cunoaște (mă dau magiciană și-mi place că stă smirnă și mă urmărește). îl mint frumos, iar el se preface că mă crede. - De fapt, de ce ai venit tocmai la mine? - De ce a venit Regina Balkis la Solomon? - Să-i dea în cărți? - Istrati
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
un nume". Și totuși, ea pare surprinsă de sosirea lui Mihnea; dacă nu pe al lui, ce alt nume rostise? Poate pe cel al fiului defunct, într-un elan care o umanizează - dar atunci, de ce răscolește vâlvătăile focului? Cine știe, magiciana se ocupă de vreun alt "caz" profesional când omul "curagios" se arătă din proprie inițiativă... Înaintea lui Bolintineanu, din cât se poate deduce, Iancu Văcărescu (1792-1862) narează, în "Piaza-rea", o întâlnire cu o vrăjitoare, pe fondul unei păduri în flăcări
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
arată,/ Toată pădurea e-nvăpăiată./ Undele jarului umplă locul,/ Alb, verde, galben, roșu e focul." Ivirea propriu-zisă a vrăjitoarei pare un "efect" de pirotehnie. La început, ea seamănă cu o mică "trâmba învăluita", albind pe sol. Degrabă decorul se schimbă și magiciana (cu plete clasice de șerpi, ca Meduză) țâșnește din "mincea (mingea?) stârcita" în formă de "bleaznă mare": "Vântul stătuse, ploaia-ncetase,/ O rază-a lunei se arătase./ Cea cât o mince stârcita, mica,/ O bleaznă mare-n sus se ridică
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
principal cu cititorul, să-l încâlcească pe străzi): străzile sunt nuclee proustiene pentru contactul lui cu proiecția femeii Maga. Dar chiar numele femeii este înzestrat cu o lumină tulbure și misterioasă, adecvată pentru străzile de rătăcire prin Paris: Maga adică Magiciană, Vrăjitoare? Nu vom afla exact niciodată. Poate că numele femeii este prea explicit. Dar portretul ei este succint și tainic. Ascultați-l: Ea stă și suferă pe undeva. Întotdeauna a suferit. E foarte veselă, adoră galbenul, pasărea ei e mierla
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
are plete, le poartă legate în coamă de cal... Verba Woland Femeia Ruxandra CESEREANU Cazul Medeii a fost intens dezbătut de-a lungul analizelor multiple despre personajele-cheie ale tragediei grecești. A fost Medeea o mamă denaturată, o regină ultragiată, o magiciană decăzută din castă și de aceea pedepsită exemplar, sau a fost pur și simplu o femeie care a iubit enorm (monstruos) și care tocmai prin iubirea ei uriașă a declanșat o formă neobișnuită de hybris care a făcut-o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
se înalță, după ce și-a ucis copiii și pe Creusa (ori Glauke), într-un car solar (purtând, ce-i drept, și însemnele sumbrei Hecate) și are prestația nu doar simbolică a unei aproape zeițe? Există destule interpretări mitologice legate de magiciana Medeea și de regină (nu le voi relua aici). Pe mine mă interesează acum, însă, doar prestația femeii care iubește enorm și de la un punct decide că va neiubi enorm, fiind dispusă să distrugă complet, să producă moarte (în avalanșă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pasiunea vieții ei: nu pentru orice fel de corp bărbătesc, ci doar pentru acela al lui Iason. Femeia M nu mai poate renunța la drogul ei, la bărbatul ei pentru care a renunțat la tot, inclusiv la structura ei de magiciană, decăzând din castă, devenind blamabilă, cultic vorbind, o paria, o outsider. În ce mă privește, astfel am judecat-o întotdeauna pe Medeea: ea reprezintă un tip de femeie care nu mai există astăzi, pentru că nu mai există iubirea-ură, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
din jur, trezită de aptitudinile ei neobișnuite : unii mă urăsc pentru știința mea,/ Ceilalți mă țin că-s lucru sterp și lenevos . Invocația adresată zeiței care patronează vrăjile înainte de a-și pune în executare planurile malefice îi confirmă reputația de magiciană : O, pe Hecate, preaslăvita doamna mea,/ Locuitoarea vetrei mele din adânc,/ Cu care mână-n mână-am uneltit mereu [...] Începe, nu cruța nimic din știința ta. Dăruită cu o intuiție ieșită din comun, eroina lui Dumitru Radu Popescu este suspectată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că e o vrăjitoare, o nebună care prezice când va ploua, cu exactitate (I, p. 615). Știind prea bine că soția lui nu s-a înșelat vreodată când a spus că va ninge sau va ploua, Ionel nu o socotește magiciană, ci doar înzestrată cu o sensibilitate mai deosebită (III, p. 639). Chiar fără a o considera neapărat supranaturală, toți remarcă acuitatea ei perceptivă. Țiclete constată că Marghioala are vedere bună, vede luna când nu se vede pe cer (I, p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asigură că are unde să se refugieze după săvârșirea masacrului. Venit de la Delfi, din mijocul cel sfânt al lumii, unde a consultat oracolul în legătură cu șansele sale de a procrea, Egeu acceptă să-i dea adăpost în cetatea lui, în schimbul promisiunii magicienei că îl va ajuta să dobândească urmași : Voi pune capăt lipsei tale de copii,/ Am să te fac zămislești moștenitori :/ Atât de strașnice licori ți-oi pregăti. În Ca frunza dudului din rai, Marian caută să descifreze basmul Tinerețe fără
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
decretat ideologia multiplelor datorii pentru femei. Clonele sale din alte state, mai ales Ceaușescu, un Stalin retardat și naționalist, au ridicat pe „înalte culmi” glorificarea femeilor comuniste abstracte: muncitoare fără preget, mame, adesea cu de-a sila, eventual eroine entuziaste, magiciene ale unei bucătării fără resurse, constructoare devotate ale comunismului. Ceaușescu a etatizat facultățile reproductive ale femeilor, extinzând totalitarismul până la controlul uterin. Comunismul a sprijinit creșterea copiilor și dependența femeilor și bărbaților față de partidul-stat-„bun părinte”, infantilizând pe toată lumea. Întreprinderile comuniste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ale disparițiilor; cu alte cuvinte, toate aceste jocuri ale teatrului. Ca și cum ar fi vrut să pună în evidență raportul dintre teatru și magie, Shakespeare își încheie o serie întreagă de piese cu un epilog rostit de un magician, de o magiciană ori de cineva aflat în slujba lor. Piese în care, deseori, adevărații actori sunt duhurile, ele însele făpturi ale tărâmului ce desparte vizibilul de invizibil. Iar aceste epiloguri includ întotdeauna o reflecție asupra statutului a ceea ce a fost reprezentat, asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
însuși concluziile acestui teatru al vrăjitoriilor și al puterii asupra spiritelor, asupra umbrelor, putere ce încetează odată cu căderea cortinei. Nu trebuie uitată nici Rosalinda din epilogul piesei Cum vă place, care manipulase ambiguitățile și metamorfozele sexelor, care, deși nu e magiciană, dirijase totul din umbră, la fel ca Prospero sau Oberon. Ei îi rezervă autorul rolul de a sublinia, în final, împletirea temei întâmplărilor magice cu tema fundamentală a teatrului ca artă. I-am mai putea pomeni, desigur, și pe Cerimon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
dezlănțuie vijelia ce smulge arborii din rădăcină, să învolbureze marea și să zguduie pământul, făcând să se deschidă mormintele pentru ca fantomele să iasă la lumină, pentru ca morții să se scoale din somnul lor de veci. Forțe asemănătoare celor ale Medeei, magiciana în stare să poruncească firii, dar și să-i scoată pe răposații strămoși din criptele lor. Așadar, în spatele magiei inofensive de pe insula lui Prospero sunt posibile stafii; în spatele farselor puse la cale de Prospero și de Ariel se află reversul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]