KorAP: Find »[drukola/base=magistru & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...60 >

1,476 matches

Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007

cu a câștiga totul! -Acest om spunea că dorea să câștige tot ce se putea câștiga fără nici un fel de pierderi! El nu se mulțumea cu jumătăți de măsură. Procuratorul avea ceva de spus însă. -Numai zeii pot face asta magistre ! Doar n-o fi fost Mercur în persoană! Dar să admitem că poți câștiga tot ce-ți trece prin cap.... Mă gândesc însă magistre... că... în cazul în care ar fi vorba nu de o marfă oarecare ci chiar de

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
mulțumea cu jumătăți de măsură. Procuratorul avea ceva de spus însă. -Numai zeii pot face asta magistre ! Doar n-o fi fost Mercur în persoană! Dar să admitem că poți câștiga tot ce-ți trece prin cap.... Mă gândesc însă magistre... că... în cazul în care ar fi vorba nu de o marfă oarecare ci chiar de viața fiecăruia, acest ,,motto” n-ar avea nicio veridicitate. -Cum adică ilustre procurator? întrebară mai mulți. Ce vreți să spuneți? -E simplu, spuse Poțiu

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
adevărat că nu ating nici eu răspunsul. Din punctul meu de vedere adevărul este necesar pentru a ști cum, cât și în ce fel să despărțim lucrurile pentru a obține efecte juste. -Oh! Probabil că ești un om al procedurilor magistre Simbinacus! La voi cei din magistratură contează doar procedurile! -Justiția ține în mână o balanță și în cealaltă o sabie mărite procurator. Măsura e dată de balanță iar justiția e întruchipată de lovitura sabiei care va despărți adevărul de minciună

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
urmă va urma proba balanței, care va măsura și va da formă a ceva care nu va fi decât nedreptate, mărite procurator! Actul justiției va fi deci o eroare! Avem nevoie deci de procedură! Quod erat demonstrandum! -Te întreb ceva magistre. Să facem cum fac grecii cu sofismele lor. -De acord mărite procurator, răspunse magistratul. Ponțiu Pilat tăcu părând că se gândește la ceva. Spuse apoi. -Să spunem că într-un loc anume se află mai multe lucruri. Printre aceste lucruri

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
vor spune fiecare din ele cu nerușinare, că sunt adevăruri. Inclusiv adevărul, replică iute Ponțiu Pilat. -Nu, spuse Simbinacus. Adevărul nu va clama acest lucru. Va tăcea pentru că adevărul nu poate sta alături de falsuri în afirmații! Adevărul e unic! -Greșești magistre Simbinacus! spuse ironic Ponțiu Pilat. Dacă adevărul ar tăcea, înseamnă că de fapt el minte sau este de acord cu falsurile în mod tacit, iar noi avem întărirea că adevărul e adevăr și nu poate minți niciodată! Va vorbi deci

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
au spus adevărul spunând că ele nu sunt adevărul, recunoscând astfel propria lor falsitate. Dar noi știm că falsurile nu pot spune adevărul! Ce urmează deci? Procuratorul Ponțiu Pilat jubila asistând la polemică. -Iar acum te rog...aplică procedura ta magistre Simbinacus, spuse Ponțiu Pilat râzând puțin forțat. Aplică măsurile și desparte falsul de adevăr, binele de rău, în cazul justiției sau în orice alt caz vrei tu! Simbinacus nu mai spuse nimic ci ridică din umeri având o cupă în

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
arborând o mină încruntată, iar ceilalți exclamară, fiecare în felul său, făcând haz pe supărarea lui. -Ne învârtim în cerc neajungând la nimic, spuse cineva cu o voce mai gravă după ce spiritele se mai potoliră. -Asta doream să-ți spun magistre Simbinacus, că lucrăm cu aparențe, neștiind exact ceea ce este adevărul. Presupunem doar. Doar presupunem, replică triumfător procuratorul Ponțiu Pilat desfăcîndu-și brațele cu palmele spre lateral. -Iată de ce mă frământă problema adevărului...înțelegeți? mai spuse el relaxându-se pe speteaza canapelei

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
este dincolo de noi toți și de timp. -Subscriu, spuse Iocentus, cu observația că adevărul e o certitudine! Căci dacă adevărul n-ar exista n-am fi siguri de nimic în această lume cu bucuriile și durerile ei! Și încă ceva magistre Fulvius Simbinacus ... Eu cred că moartea n-are nimic de-a face cu adevărul - persoană...în caz că acesta există... Fiindcă un adevăr persoană ar fi deasupra morții... -La fel credem și noi, spuseră cei doi tineri magistrați, Audanius și Serenius. Fără

ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999

născut în Kçiq të Madh din Mitrovița (Republica Kosova). La Universitatea din Prishtina a absolvit Facultatea Tehnică, Secția Ingenerie Mecanică. La Universitatea din Zagreb, în cadrul Facultății de Inginerie și Construcții de Nave, a terminat studiile postuniversitare unde a obținut titlul Magistru al Științelor tehnice. Ulterior, în Centrul de Studii Albanologice din Tirana a obținut titlul Doctor în Științele de Filologie, specialitatea Terminologie. Actualmente, la Universitatea din Viena își termină cea de a doua disertație în domeniul ingenieriei mecanice (”Untersuchungen zu den

OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137

Romulus Vulpescu a încetat din viață la vârsta de 79 de ani. Opera să cuprinde numeroase volume de poezii, proza - „Proza - Exerciții de stil” (1967), „Procesul Caragiale-Caion” (1973), „Hincu - ba!” (2002) -, dar și traduceri din opere clasice - Francois Villon („Opurile magistrului”), Francois Rabelais („Gargantua”), Dante Alighieri („Vită Nuova”). 20 septembrie - academicianul Gheorghe Buzdugan Inginerul Gheorghe Buzdugan, membru titular al Academiei Române, s-a stins din viață la vârsta de 96 de ani. Acad. Gheorghe Buzdugan și-a făcut studiile liceale la liceul

CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 by http://uzp.org.ro/cronologie-personalitati-romane-decedate-in-2012/ [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874

literaturii noastre, spirit îngăduitor, scotocitor, cărturar de seamă, exponent de vârf al românismului ce a dat dovadă de inteligență, dreaptă dăruire, curaj, profesionalism”. Cartea conține „o galerie de schițe, portrete, impresii despre locuri vizitate, mari personalități, omagii primite de la personalități”, „magistrul a jucat genial cu amintirile”. Florentin Popescu - „Ion Dodu Bălan, critic, istoric, monograf, omul care a trăit și a văzut multe, i-a adus în literatură și pe scriitorii neagreați de regim, precum Octavian Goga și Aron Cotruș. Ion Dodu

DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695

frământări eterne despre timp, - care „acordă și dezacordă pofta de luciditate”(M.Cozma) - au purces la o discuție maieutică veritabilă, căutând justificarea unor opinii personale prin întrebări și răspunsuri preluate și răstălmăcite. Botoșăneanul Vasile Popovici excelează prin ironia și umorul magistrului care, ca și în „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea...”al lui Dimitrie Cantemir, discută cu discipolul său - Maria Cozma - problematica serioasă despre timp văzut din perspectivă filosofică și fiecare uzează de argumentele unor titani ai filosofiei - precum Platon, Socrate

MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
sinele și cu limitele sale, luptă soldată cu adevărul de netăgăduit că omului, ca ființă, îi este imposibil să se apropie de timpul absolut al Creației divine, oricât s-ar fi vrut un recreator al Big-Bangului...Se simte, astfel, decepția magistrului legată de imposibilitatea de a fi martorul în această viață la un asemenea eveniment, el fiind depășit de timpul fizic necruțător, ce-i deapănă firul anilor... Făcând trimiteri la Biblie despre Facerea, Vasile Popovici ne scoate din atmosfera gravă a

MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
poți sfida timpul, devenind eternitate. Reflectând „olecuță”dacă moartea este „o virtute”, M. Cozma afirmă că „Numai moartea poate sfida timpul, pentru că desprinde de pe pământ clipa; o rupe și o lasă să plutească imponderabil în conștiința primului venit”, iar răspunsul magistrului este că „moartea e o virtute când mori nu ca un erou, ci erou”, dar că „În ce mă privește, nu voi cocheta cu moartea, și nici nu mă voi împăca cu datul morții, nici cu veșnicia ei...Numai moartea

MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641

fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei deficiențe majore, după retragerea tătarilor, regele Bela al IV-lea cheamă Ordiunul Cavalerilor Ioaniți (sau ospitalieri) cu magistrul Rembald, cărora le cedează, în anumite condiții, întreaga Țară a Severinului, acordându-le și alte avantaje. În această situație, opțiunea regală nu este întâmplătoare, cunoscute fiind calitățile ostășești ale acestor călugări - militari și cu deosebire priceperea lor în construirea și

BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551

de închipuit. Și totuși, cele aproape 1500 de teme de reflecție ale cărții se constituie în tot atâtea trepte obligatorii pentru orice demers pe care cineva ar vrea să-l facă pe domeniile abordate. Distilatele sagace oferite cu generozitate de magistru înseamnă, deopotrivă, întemeiere pe cunoaștere umană reconfirmată cale de secole și milenii, dar și originalitatea contribuției ori așezarea în formele contemporaneității. Așa se face că pentru efectuarea unui demers asupra unui subiect cvasigeneral cultural este neapărat nevoie să ne oprim

MODEL DE VIAŢĂ DE GEORGEL RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442128382.html [Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551]
darnicul om de știință care ne spune ce a văzut dincolo, în locuri în care noi privim cu ochii lui. Faptul că fenomenul Solomon Marcus se întinde pe nouă decenii dă și o dimensiune impresionantă, una care îl situează pe magistru în locul marilor căutări: registrul modelelor de viață. Referință Bibliografică: MODEL DE VIAȚĂ de Georgel RUSU / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1717, Anul V, 13 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea

MODEL DE VIAŢĂ DE GEORGEL RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442128382.html [Corola-blog/BlogPost/376222_a_377551]
Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177

Nestor Vornicescu, student al Institutului Teologic București, element suspect pentru securitate” (Cristina Păiușan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, vol.I, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2001, p. 300). 1955 - 1958: Se înscrie la cursurile de doctorat (magistru) în teologie, secția istorică, specialitatea principală Patrologie, avându-l ca profesor îndrumător pe P.C. Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, finalizate cu teza Primele scrieri patristice în literatura noastră (secolele IV-XVI, pe care o susține în anul1983. 1956, 18 Iulie

ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295

și pe ele. Pot fi cazuri izolate de rezistență, spirite de tip „catacombă”, dar literatura ca atare intră și ea sub incidența terorii”. Părerea lui N. Steinhardt asupra scriitorului tânăr și asupra a ceea ce-l caracterizează este cea a unui magistru față discipolii săi. „-- Păi (vorba lui Lovinescu), tinerețea. Adică posibilitatea de a întocmi cocktailuri din ingrediente foarte felurite: cinism, nepăsare, curaj, milă, scârbă de putregai, minciună, mumii și lozinci; apoi multă inteligență, cultură, finețe, grație ... Vezi textul meu O definiție

CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
Corola-blog/BlogPost/365751_a_367080

literari actuali, buzoianul Ion Roșioru, ale cărui competențe literare vin dinspre o catedră profesională de o viață, consumată cu folos în bimilenarul oraș Hârșova. Ca atare și pe drept cuvânt, primul exemplar al acestei cărți va pleca direct spre casa magistrului Ion Roșioru. MARIN IFRIM Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENTIU BELIZAN / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 706, Anul II, 06 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxxiv_laurentiu_bel_ioana_voicila_dobre_1354822810.html [Corola-blog/BlogPost/365751_a_367080]
Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707

râs și-n plâns stingher, Încărunțim de dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum glonții, cuvintele se-aprind. Atavic maica-și duce vecia-n suferință Și toamna-și exilează cocorii într-un lied. A trăi pentru Cer Când

CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462

academice din Iași. Lucrarea, însumând 550 de pagini, apare sub îngrijirea Prof. univ. dr. Toader Tudorel, Decanul Facultății de Drept din cadrul Universității „Alex. Ioan Cuza”, Membru al Curții Constituționale Române, a Doamnei Prof. univ. dr. Mariana Mureșanu Ionescu, fiica ilustrului magistru, și a Domnului Profesor Lucian Ionescu, fiul redutabilului civilist român. Ținem să relevăm, ab initio, în mod expres, faptul că această monumentală lucrare se înscrie în seria volumelor omagiale, consacrate ilustrelor personalități care au onorat catedrele Universității „Alex. Ioan Cuza

IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414046393.html [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
interbelică, în comparație cu mediul academic românesc, și apoi cu decăderea valorilor și tradițiilor acestuia, în anii regimului dictatorial stalinist. Ca fost student premiant al Facultății de Drept de la Universitatea „Alex. Ioan Cuza” și discipol doar pentru scurt timp, al distinsului, reputatului magistru, Octavian Ionescu, februarie-martie 1950, întrucât s-a produs actul inuman al îndepărtării sale de la catedră (la decizia unui grup de alogeni, de intruși în viața universității ieșene), am citit cu emoție acestă lucrare care vine să restabilescă adevărul, să pună

IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414046393.html [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882

niște priviri complice pe care autorul le împărtășește cu poeții aleși, ca un joc de cuvinte între prieteni sau ca între părinte și copilul devenit adult sau ca între profesor și elevul care ajunge la înțelegerea sistemului de gândire al magistrului său. Structura cărții este una atent realizată, inedită, la fel cum este și conceptul pe care ea se bazează. În paginile ei, își găsesc locul poeți de la Shakespeare, până la Edgar Allan Poe, fiecare fiind surprins printr-un fragment, printr-o

PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844

otravă cu D’Artagnan alături și Sancho-n cap de masă, să-i fiu pe plac Diotimei, s-o cer și de mireasă, iar nasul nostru, Platon, ne strige-n stele slavă la ultimul banchet ... în liniștea livezii de măslini glasul magistrului, izvor să curgă prin inime ferice - de vină să mă ierte și Venus, si Diana, si Euridice, și Chira Chiralina, iubită-n frigul vieții prin ciulini. Citește mai mult ELOGIU CHIREI CHIRALINAlui Panait IstratiDin cupă libertății aș vrea să beau

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]