277 matches
-
sau dulceață și pe urmă să mergem În grădinuță, la flori? Vinovată de trezirea sa Înainte de vreme era o muscă mare ce se rotea În jurul guriței sale și, din când În când, ateriza pe buze pentru a fructifica resturile de magiun rămase de la „felul trei” cu care-l ademenise Aneta să adoarmă mai repede. Nu a apucat să prindă și să pedepsească musca, așa cum făcea bunicul Ghiorghi când o găbjea cu lovituri de ștergar și spunea invariabil: Ămâia măti, Anetă, ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Comunității Aromâne din Slobozia. Icoane pe sticlă sau pe lemn, ouă încondeiate, ceramică și alte produse care pot fi achiziționate de la meșterii populari pot constitui un cadou original pentru cei dragi. Produsele din gastronomia tradițională (cozonac, pască, produse din carne, magiun, șerbet), produsele bio (miere, propolis, ceaiuri din plante), vinul dulce și florile nu vor lipsi din Muzeul Satului în cele trei zile de sărbătoare. Program: Vineri - 11.00 - 19.00 Sâmbătă și Duminică, 9.00 - 19.00
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
veni la Târgul de Florii de la MȚR cu: obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, ouă încondeiate, mobilier pictat, icoane. De-ale gurii puteți târgui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, halviță, magiun de prune din Topoloveni, miere de albine și lăptișor de matcă, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor și vin, mâncăruri de post la Clubul Țăranului. Nu vor lipsi nici florile fel de fel, colorate și parfumate cum
Muzeul Ţăranului Român te invită la Târgul de Florii () [Corola-journal/Journalistic/70356_a_71681]
-
șir pe trunchiul imens de lemn folosit pentru a crăpa butucii ajustați cu ferăstrăul: mai scurți, dacă erau pentru teracote ori soba din bucătărie, mai lungi, dacă erau destinați cuptorului pentru pâine sau prăjituri ori pentru pregătirea cantității industriale de magiun de prune. Multe din "cărțile esențiale" - Dumas, Jules Verne, Cervantes, Tolstoi, Homer, tragediile grecești, Dickens, Fielding, Poe, Jack London, teatrul american, surorile Brontë, Shakespeare - se leagă, din acest motiv, de-o anumită lumină, de culoarea pomilor înfloriți, de bâzâitul albinelor
Ce tabieturi de lectură aveți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7400_a_8725]
-
o rețetă unică în țară, de sătenii din Sohodol - Bran, produse tradiționale și ecologice, legume și fructe proaspete, brânzeturi și produse lactate, preparate din carne, miere și alte produse ale stupului, păstrăv din satul Ciugheș, comuna Palanca (Bacău), dulceață și magiun de Topoloveni, sucuri și siropuri naturale, gemuri și dulcețuri din fructe de pădure, prăjituri de casă, turtă dulce și halviță. De asemenea, tot sâmbătă și duminică, în parcul ASAS, președintele Asociației Crescătorilor de Păsări de Rasă din București și Ilfov
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
obiecte tradiționale: ceramică pictată, lemn cioplit, icoane și pânzeturi brodate, costume și măști tradiționale, globuri și alte ornamente pictate, jucării din lemn și instrumente muzicale. Târgul va mai oferi produse tradiționale: cârnați, tobă, pastramă, turtă dulce, cozonaci și prăjituri tradiționale, magiun, miere și produse apicole. Deliciile culinare vor fi întregite de mâncare tradițională românească, servită în imediata apropiere a scenei, în zona gastronomică. Trei atelaje trase de cai vor plimba doritorii pe aleile Parcului Cișmigiu. Păstrând tradiția anilor anteriori, vor fi
Concerte și spectacole de sărbători, în Cișmigiu. Vezi cine cântă () [Corola-journal/Journalistic/67823_a_69148]
-
Bloggerul învins își aduce aminte de orice: de prima zi de școală, de gustul înghețatei de altădată, de dispariția / reapariția biscuiților "Eugenia", de Gagarin, de tramvaiele cu taxatoare, de marile defilări de 1 mai și 23 august, de pâinea cu magiun mâncată în recreații, de gustul cornurilor de douăzeci și cinci de bani și-al nemuritoarei șunci de Praga, de filmele rusești și de muzica Margaretei Pâslaru. Să nu ne iluzionăm, totuși, că aceste "madlene" înseamnă altceva decât apropierea inevitabilă a bolii. Nu
Cine sunt și ce vor blogger-ii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7700_a_9025]
-
fotbalului autohton. Lista nonsensurilor săvârșite de conducători este extrem de lungă, ultima ispravă avându-i în prim-plan pe cei de la Astra Giurgiu, care l-au demis pe Marin Barbu, după doar un meci pe banca tehnică a echipei. Antrenorul poreclit "Magiun" a revenit, aseară, cu o înfrângere în Liga I, după trei ani de absență, iar aceasta i-a fost fatală. În această după-amiază, tehnicianul a fost informat că nu mai face parte din planurile de viitor ale giurgiuvenilor, deși fusese
Circ total în Liga 1: Antrenor demis după numai o etapă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75195_a_76520]
-
scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din Arad, prăjituri de casă din Maramureș, turtă dulce din Covasna, baclava turcească, miere și plante medicinale, dar
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
șaman (pp. 225234). Trecând de la Barbu la Mateiu Caragiale, o lămurire care face toți banii aduce Andrei Oișteanu în privința câtorva pasaje din Craii de Curtea Veche. Celebra formulă a potenței lui Pașadia (rezumată cu cinism de Pirgu prin „miambal și magiun") n-ar fi numai una cu consecințe fizice. Magiunul cu pricina ar fi necesitat o preparare mai complexă, incluzând opiul sau hașișul. Cazuistica de felul acesta e extrem de bogată în carte, practic imposibil de rezumat sau de compartimentat. Oricum, nici
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
o lămurire care face toți banii aduce Andrei Oișteanu în privința câtorva pasaje din Craii de Curtea Veche. Celebra formulă a potenței lui Pașadia (rezumată cu cinism de Pirgu prin „miambal și magiun") n-ar fi numai una cu consecințe fizice. Magiunul cu pricina ar fi necesitat o preparare mai complexă, incluzând opiul sau hașișul. Cazuistica de felul acesta e extrem de bogată în carte, practic imposibil de rezumat sau de compartimentat. Oricum, nici autorul nu se preocupă prea mult de rigoarea unor
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]
-
introduce o standardizare, sunt folosiți cu sensuri destul de variate si, inevitabil, instabile. O serie culinară dintre cele mai banale, care ilustrează însă foarte bine dificultatea de a stabili sensuri și limite clare, e cea alcătuită din termenii dulceață, gem, marmeladă, magiun (cărora li se pot adăuga regionalisme ca povidlă, lictar, pecmez etc.). Autorii cărților de bucate și specialiștii în tehnici alimentare descriu specificul fiecărui produs (pastă dulce obținută din fierberea fructelor) în funcție de câteva trăsături: adaos de zahăr, grad de mărunțire, consistență
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
fructelor) în funcție de câteva trăsături: adaos de zahăr, grad de mărunțire, consistență, tip de fructe utilizat etc. Pentru vorbitorul obișnuit (ca și pentru traducătorul conștiincios, pus în fața unor serii similare din alte limbi), lucrurile sunt mai complicate. Din seria menționată, termenul magiun - definit în DEX ca „pastă alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau, prin generalizare, a altor fructe (fără adaos de zahăr)" - are o istorie destul de pitorească și e încărcat de conotații popular-tradiționale. Cu câteva luni în urmă, presa
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
alimentară consistentă obținută prin fierberea și terciuirea prunelor sau, prin generalizare, a altor fructe (fără adaos de zahăr)" - are o istorie destul de pitorească și e încărcat de conotații popular-tradiționale. Cu câteva luni în urmă, presa anunța că un tip de magiun românesc a luat un important premiu internațional. Declarațiile producătorilor recurgeau la toposul publicitar „ca odinioară" („produse care reamintesc candoarea copilăriei, când bunica pregătea asemenea bunătăți", recolta.eu, 14.05.2010), dar și la acela - formulat cu o emfază involuntar comică
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
eu, 14.05.2010), dar și la acela - formulat cu o emfază involuntar comică -al unicității naționale („un gust tradițional românesc"; „un produs tradițional, specific unui singur popor, având savoare în mod strict pentru papilele gustative ale acestuia", ibidem). Cuvântul magiun e de origine turcă (de unde a pătruns și în greacă, sârbă, bulgară). Sensul etimonului („pastă") e foarte general; restrângerea semantică a împrumutului la domeniul culinar e o modificare produsă în timp. În româna mai veche, magiun (atestat în secolul al
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
ale acestuia", ibidem). Cuvântul magiun e de origine turcă (de unde a pătruns și în greacă, sârbă, bulgară). Sensul etimonului („pastă") e foarte general; restrângerea semantică a împrumutului la domeniul culinar e o modificare produsă în timp. În româna mai veche, magiun (atestat în secolul al XVIII-lea) se folosea în primul rând pentru preparate farmaceutice, medicamente (nu neapărat de consistență păstoasă) cu diferite ingrediente și destinații. Sensul medical („electuaire") e singurul înregistrat de dicționarul lui Cihac (din 1879); în dicționarul român-francez
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
1893) se precizează și echivalența cu „opiat cantharidé" (un preparat farmaceutic din secolul al XIX-lea, cu praf de cantaridă, folosit ca afrodisiac; cf. și dicționarul lui Tiktin). Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900), definește magiunul ca „opiat compus din esențe de opiu, lemn de aloe și alte aromate: cel mai simplu se prepara în formă de hapuri și se lua în apă sau cafea: magiun de curățenie"; în Dicționarul universal, îl va descrie ca „amestec
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900), definește magiunul ca „opiat compus din esențe de opiu, lemn de aloe și alte aromate: cel mai simplu se prepara în formă de hapuri și se lua în apă sau cafea: magiun de curățenie"; în Dicționarul universal, îl va descrie ca „amestec de opiu, mac, aloe". Uzul medical e prezent în dicționare până mai târziu: „pastă preparată cu opiu, mac și sabur, întrebuințată contra constipației, mai ales la copii" (Candrea, Dicționarul enciclopedic
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
universal, îl va descrie ca „amestec de opiu, mac, aloe". Uzul medical e prezent în dicționare până mai târziu: „pastă preparată cu opiu, mac și sabur, întrebuințată contra constipației, mai ales la copii" (Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească", 1931). Magiunul de opiu e menționat, de mai multe ori, și în extrem de interesantul volum al lui Andrei Oișteanu, Narcotice în cultura română (2010). Și sensul „pastă alimentară" este destul de vechi: cuvântul e atestat în Lexiconul de la Buda (1825), în forma măjun
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
1825), în forma măjun, cu trimitere la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
la lictariu: un ardelenism (împrumut din maghiară), explicat la rândul său ca „miere de prune". În uz și în dicționarele ulterioare, acest sens se va impune tot mai mult: la Șăineanu, în Dicționarul universal, magiunul este și „fiertură de poame" - „magiun de prune, de struguri, de dovleac", iar la Candrea - „pastă făcută din poame fierte", „de prune, de gutui". Sinonimele sale regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
Tehnic). Probabil că termenul a pătruns inițial prin importuri, pe etichetele produselor alimentare, - dar s-a impus prin adoptarea sa oficială, ca denumire industrială într-un sistem economic centralizat. Răspândirea sa a fost astfel foarte rapidă, în ciuda concurenței cu vechiul magiun, dar mai ales cu dulceața și marmelada...
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
În urma unei ceremonii, Institutul Internațional pentru Gust și Calitate din Bruxelles a conferit, joi, distincția Superior Taste Award pentru prima dată fără zahăr adăugat și pentru al doilea an consecutiv Magiunului de prune Topoloveni. Cele două produse sunt singurele de pe piață care dețin această distincție și care se bucură de recunoașterea internațională a calităților lor gastronomice. Dintre cele șase produse românești premiate, două sunt din categoria ”alimente” (”FOOD”) și aparțin companiei
Superior Taste Award 2011 pentru Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat () [Corola-journal/Journalistic/53052_a_54377]
-
Cele două produse sunt singurele de pe piață care dețin această distincție și care se bucură de recunoașterea internațională a calităților lor gastronomice. Dintre cele șase produse românești premiate, două sunt din categoria ”alimente” (”FOOD”) și aparțin companiei SONIMPEX SERV COM (Magiunul de prune Topoloveni și Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat), iar celelalte patru reprezintă piața băuturilor (”DRINK”). ”Iată că pe lângă înregistrarea recentă la nivel european ca marcă , obținerea premiului ITQI în al doilea an consecutiv de către Magiunul de
Superior Taste Award 2011 pentru Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat () [Corola-journal/Journalistic/53052_a_54377]
-
COM (Magiunul de prune Topoloveni și Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat), iar celelalte patru reprezintă piața băuturilor (”DRINK”). ”Iată că pe lângă înregistrarea recentă la nivel european ca marcă , obținerea premiului ITQI în al doilea an consecutiv de către Magiunul de Topoloveni dovedește fără echivoc faptul că acest produs tradițional românesc se află în topul gustului și calității mondiale, nu doar europene! Juriul ITQI a testat și gustat în acest an 906 produse din toate colțurile lumii și a decis
Superior Taste Award 2011 pentru Dulceața de cireșe negre ”Topoloveana” fără zahăr adăugat () [Corola-journal/Journalistic/53052_a_54377]