75 matches
-
Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum; in librum primum Regum: P. Verbraken); Opere di Gregorio Magno, Città Nuova, Roma: I, 1, 1992 (Commento morale a Giobbe 1: I-VIII, ed. P. Siniscalco, intr. C. Dagens, trad. E. Gandolfo); III, 1-2, 1992-1993 (Omelie su Ezechiele I-II, ed. V. Recchia, intr. V. Recchia, trad. it. și pref.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Minard); 381-382, 1992 (Règle pastorale I-II: B. Judic, F. Rommel, Ch. Morel). Trad. it.: CTP 17-18, 1979-1980 (Omelie su Ezechiele: E. Gondolfo); 28, 1981 (La regola pastorale: Maria Teresa Lovato). Studii. în primul rînd, R. Godding, Bibliografia di Gregorio Magno (1890-1989), Città Nuova, Roma, 1990; acest repertoar oferă informații despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală, studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 1984; cităm aici alte cîteva studii, fără intenții exhaustive: G.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
informații despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală, studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 1984; cităm aici alte cîteva studii, fără intenții exhaustive: G. Penco, „La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno”, în Benedictina 17 (1970), pp. 161-201; Idem, „S. Gregorio e la teologia dell’immagine”, ibidem, 18 (1971), pp. 32-45; Idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano, 1983; R. Manselli, „Gregorio Magno e la Bibbia”, în La Bibbia nell
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno”, în Benedictina 17 (1970), pp. 161-201; Idem, „S. Gregorio e la teologia dell’immagine”, ibidem, 18 (1971), pp. 32-45; Idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano, 1983; R. Manselli, „Gregorio Magno e la Bibbia”, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto, 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto, 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna, 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna, 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late Antique Cultural Background, Studies and Texts 69, Toronto, 1984; ***, Grégoire le Grand, Actes publiés par J. Fontaine, R. Gillet, St. Pellistrandi, Et. du Centre Nationale de la
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Scientifique, Paris, 1986 (între altele, semnalăm contribuțiile semnate de G. Cracco, L. Cracco Ruggini, M. Forlin Patrucco, S. Boesch Gajano, A. de Vogüé, Y.-M. Duval, J. Fontaine și L. Holtz); N. Scivoletto, „I limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno”, în Giornale italiano di filologia, 17 (1964), pp. 210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno”, în Giornale italiano di filologia, 17 (1964), pp. 210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia, și Grigorie de Tours, în Franța (pp. 000 și urm.), de obicei, e considerată încheiată
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia, și Grigorie de Tours, în Franța (pp. 000 și urm.), de obicei, e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie câteva zeci de versuri (II, 1-61) intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suave mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptându-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egocentrismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
transfer, un „salt” care-i dă certitudinile continuității existenței sale Într-un nou registru cel al imperisabilului. Spiritul creează și mișcă totul, așa cum spunea și Vergiliu (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Prin forța spirituală, omul aspiră la eternitate, atât pentru sine, cât și pentru cetatea sa. El va imagina, va construi chiar o „cetate ideală”, În care valorile morale și spirituale vor fi cele care vor constitui normele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființa mea? Cine mișcă lumea? Răspunsurile la aceste Întrebări par a fi unanime: spiritul, forța sufletească interioară ființei mele. Referitor la aceasta, Virgiliu ne spune următoarele (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Spiritul mișcă lumea. El este forța lăuntrică prin care și din care toate Își trag energia, puterea de afirmare, de a fi. În traducerea lui G. Coșbuc, versurile de mai sus sună astfel: „Toate hrănite trăiesc de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre conjecturile de felul acesta merită să fie men ționate În apparatus criticus. Eroarea cea mai frecventă pare să fie transpoziția de cuvinte. E.g. Eschil, Prom., 545: cavri~ a[cari~ codd., a[cari~ cavri~ Turnebus; Plaut, Aul., 425: malo tuo magno cod., magno malo tuo Hare. Se produc și transpoziții de versuri: de pildă, copistul a sărit un vers și Își dă seama abia după ce a terminat de scris toată pagina; atunci, cu sigla h.d. (hic deest) sau cu vreo altă
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de felul acesta merită să fie men ționate În apparatus criticus. Eroarea cea mai frecventă pare să fie transpoziția de cuvinte. E.g. Eschil, Prom., 545: cavri~ a[cari~ codd., a[cari~ cavri~ Turnebus; Plaut, Aul., 425: malo tuo magno cod., magno malo tuo Hare. Se produc și transpoziții de versuri: de pildă, copistul a sărit un vers și Își dă seama abia după ce a terminat de scris toată pagina; atunci, cu sigla h.d. (hic deest) sau cu vreo altă siglă similară
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sau să elaboreze una nouă. Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 138-138A, 1973 (A. Chauvasse); SChr 22 bis, 19642 (introd. D.J. Leclercq; traduction et notes de D.R. Dolle); 49 bis, 19692 (D.R. Dolle); 200, 1973 (A. Dolle); Omilie. Lettere di San Leone Magno, a cura di T. Mariucci, UTE, Torino, 1969; CTP 109, 1993 (Lettere dogmatiche: G. Trettel). Epistolarul lui Leon cel Mare este, așa cum am spus, cea mai însemnată mostră de proză folosită în documentele oficiale întocmite în cancelaria episcopiei din Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acestui retor, care nu e capabil să spună nimic cu naturalețe și simplitate”. BIBLIOGRAFIE Ediții: CSEL 6, 1882 (G. Hartel); MGH, Auctores Antiquissimi 7, 1885 (Fr. Vogel). Studii: L. Navarra, Contributo storico di Ennodio, Aug. 14 (1974), 315-342; vol. col., Magno Felice Ennodio, Contributo nel XV centenario della nascita, Poggi, Pavia 1975; R. Ficarra, Fonti letterarie e motivi topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio, în Studi in onore di S. Pugliatti, Giuffré, Milano 1978, pp. 235-254; R. Rallo Freni
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
7, 1885 (Fr. Vogel). Studii: L. Navarra, Contributo storico di Ennodio, Aug. 14 (1974), 315-342; vol. col., Magno Felice Ennodio, Contributo nel XV centenario della nascita, Poggi, Pavia 1975; R. Ficarra, Fonti letterarie e motivi topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio, în Studi in onore di S. Pugliatti, Giuffré, Milano 1978, pp. 235-254; R. Rallo Freni, Atteggiamenti topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio, ibidem, pp. 838-858. 3. Laurențiu Autorul câtorva frumoase omilii este probabil episcopul milanez Laurențiu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
della nascita, Poggi, Pavia 1975; R. Ficarra, Fonti letterarie e motivi topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio, în Studi in onore di S. Pugliatti, Giuffré, Milano 1978, pp. 235-254; R. Rallo Freni, Atteggiamenti topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio, ibidem, pp. 838-858. 3. Laurențiu Autorul câtorva frumoase omilii este probabil episcopul milanez Laurențiu pe care l-am amintit puțin mai sus când am vorbit de Ennodius. Subiectele lor sunt Penitența (De poenitentia), Pomana (De eleemosyna), Femeia din
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
A. Quacquarelli, La elocutio di S. Agostino nelle riflessioni di Cassiodoro, în AA. VV. (vol. col.) Miscellanea di studi agostiniani in onore di P.A. Trapé, Augustinianum, Roma 1985, pp. 385-403; S. Pricoco, Il Vivario di Cassiodoro, în AA. VV., Flavio Magno Aurelio Cassiodoro. Atti della settimana di studi (Cosenza-Squillace 19-24 settembre 1983), sub îngrijirea S. Leanza, Rubbettino, Soveria Manelli 1986, pp. 357-377 (retipărit în idem, Monaci Filosofi e Santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino, toveria Manelli 1992, pp. 179-206
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
19-24 settembre 1983), sub îngrijirea S. Leanza, Rubbettino, Soveria Manelli 1986, pp. 357-377 (retipărit în idem, Monaci Filosofi e Santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino, toveria Manelli 1992, pp. 179-206; din mai sus citatul vol. col. intitulat Flavio Magno Aurelio Cassiodoro amintim totodată studiile semnate de Fr. Della Corte, U. Pizzani, J. Fontaine, F. Bertini, C. Curti, A. Garzya, G. Orlandi, G. Artícò, V.A. Sirago, M. Mazza, L. Cracco Ruggini, J. Gribomont, L. Holtz, A. Quacquarelli, Y.-M
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum; in librum primum Regum: P. Verbraken); Opere di Gregorió Magno, Città Nuova, Roma: I, 1, 1992 (Commento morale a Giobbe 1: I-VIII, ed. P. Siniscalco, introd. de C. Dagens, trad. de E. Gandolfo); III, 1-2, 1992-1993 (Omelie su Ezechiele I-II, ed. V. Recchia, introd. V. Recchia, trad. și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Minard); 381 - 382, 1992 (Règle pastorale I-II: B. Judic, F. Rommel, Ch. Morel). Trad.: CTP 17-18, 1979-1980 (Omelie su Ezechiele: E. Gondolfo; 28, 1981 (La regola pastorale: Maria Teresa Lovato). Studii: în primul rând, R. Godding, Bibliografia di Gregorio Magno (1890-1989) Città Nuova, Roma 1990; acest repertoar oferă informații despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală și studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 1984; cităm aici alte câteva studii fără intenții exhaustive
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală și studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze 1984; cităm aici alte câteva studii fără intenții exhaustive: G. Penco, La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno, Benedictina 17 (1970), 161-201; idem, S. Gregorió e la teologia dell’immagine, ibidem, 18 (1971), 32-45; idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano 1983; R. Manselli, Gregorio Magno e la Bibbia, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]