75 matches
-
studi (Cosenza-Squillace, 19-24 settembre 1983), sub îngrijirea lui S. Leanza, Rubbettino, Soveria Manelli, 1986, pp. 357-377 (retipărit în Idem, Monaci Filosofi e Santi. Saggi di storia della cultura tardoantica, Rubbettino, Soveria Manelli, 1992, pp. 179-206); din susmenționatul volum colectiv Flavio Magno Aurelio Cassiodoro amintim și studiile semnate de F. Della Corte, U. Pizzani, J. Fontaine, F. Bertini, C. Curti, A. Garzya, G. Orlandi, G. Aricò, V.A. Sirago, M. Mazza, L. Cracco Ruggini, J. Gribomont, L. Holtz, A. Quacquarelli, Y.-M
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pastoralis); CChr.Lat 140-140A, 1982 (Registrum Epistolarum: D. Norberg); 142, 1971 (Homiliae in Hiezechielem: M. Adriaen); 143-143A, 1979; 143B, 1985 (Moralia in Iob: M. Adriaen); 144, 1963 (Expositio in Canticum Canticorum; in librum primum Regum: P. Verbraken); Opere di Gregorio Magno, Città Nuova, Roma: I, 1, 1992 (Commento morale a Giobbe 1: I-VIII, ed. P. Siniscalco, intr. C. Dagens, trad. E. Gandolfo); III, 1-2, 1992-1993 (Omelie su Ezechiele I-II, ed. V. Recchia, intr. V. Recchia, trad. it. și pref.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Minard); 381-382, 1992 (Règle pastorale I-II: B. Judic, F. Rommel, Ch. Morel). Trad. it.: CTP 17-18, 1979-1980 (Omelie su Ezechiele: E. Gondolfo); 28, 1981 (La regola pastorale: Maria Teresa Lovato). Studii. în primul rînd, R. Godding, Bibliografia di Gregorio Magno (1890-1989), Città Nuova, Roma, 1990; acest repertoar oferă informații despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală, studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 1984; cităm aici alte cîteva studii, fără intenții exhaustive: G.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
informații despre diferitele domenii de cercetare. Pentru o orientare generală, studiul lui J. Richards, Il console di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 1984; cităm aici alte cîteva studii, fără intenții exhaustive: G. Penco, „La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno”, în Benedictina 17 (1970), pp. 161-201; Idem, „S. Gregorio e la teologia dell’immagine”, ibidem, 18 (1971), pp. 32-45; Idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano, 1983; R. Manselli, „Gregorio Magno e la Bibbia”, în La Bibbia nell
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
La dottrina dei sensi spirituali in Gregorio Magno”, în Benedictina 17 (1970), pp. 161-201; Idem, „S. Gregorio e la teologia dell’immagine”, ibidem, 18 (1971), pp. 32-45; Idem, Storia del monachesimo in Italia, Jaca Book, Milano, 1983; R. Manselli, „Gregorio Magno e la Bibbia”, în La Bibbia nell’Alto Medioevo, Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto, 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Centro Ital. di Studi sull’Alto Medioevo, Spoleto, 1963, pp. 67-101; J. Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Leclercq, Cultura umanstica e desiderio di Dio, trad. it. Sansoni, Firenze, 19832; R. Gillet, Dictionnaire de spiritualité..., art. Saint Grégoire le Grand; V. Recchia, L’esegesi di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna, 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
di Gregorio Magno al Cantico dei Cantici, SEI, Torino, 1967; Le omelie di Gregorio Magno su Ezechiele, Quaderni di VetChr, Bari, 1974; Cl. Dagens, Saint Grégoire le Grand, Et. Augustiennes, Paris, 1977; G. Cremascoli, Novissima hominis nei Dialoghi di Gregorio Magno, Pátron, Bologna, 1979; J.M. Petersen, The Dialogues of Gregory the Great in their Late Antique Cultural Background, Studies and Texts 69, Toronto, 1984; ***, Grégoire le Grand, Actes publiés par J. Fontaine, R. Gillet, St. Pellistrandi, Et. du Centre Nationale de la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Scientifique, Paris, 1986 (între altele, semnalăm contribuțiile semnate de G. Cracco, L. Cracco Ruggini, M. Forlin Patrucco, S. Boesch Gajano, A. de Vogüé, Y.-M. Duval, J. Fontaine și L. Holtz); N. Scivoletto, „I limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno”, în Giornale italiano di filologia, 17 (1964), pp. 210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
limiti dell’ars grammatica in Gregorio Magno”, în Giornale italiano di filologia, 17 (1964), pp. 210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
210-238; L. Holtz, „Le contexte grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore”, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia, și Grigorie de Tours, în Franța (pp. 000 și urm.), de obicei, e considerată încheiată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia, art. Gregorio Magno, în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano, 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma, 1985; ***, Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma, 1991. Cu Grigorie cel Mare, în Italia, și Grigorie de Tours, în Franța (pp. 000 și urm.), de obicei, e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile periodizările și diviziunile unei istorii continue, neîntrerupte) istoria literaturii creștine din epoca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
transfer, un „salt” care-i dă certitudinile continuității existenței sale Într-un nou registru cel al imperisabilului. Spiritul creează și mișcă totul, așa cum spunea și Vergiliu (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Prin forța spirituală, omul aspiră la eternitate, atât pentru sine, cât și pentru cetatea sa. El va imagina, va construi chiar o „cetate ideală”, În care valorile morale și spirituale vor fi cele care vor constitui normele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființa mea? Cine mișcă lumea? Răspunsurile la aceste Întrebări par a fi unanime: spiritul, forța sufletească interioară ființei mele. Referitor la aceasta, Virgiliu ne spune următoarele (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Spiritul mișcă lumea. El este forța lăuntrică prin care și din care toate Își trag energia, puterea de afirmare, de a fi. În traducerea lui G. Coșbuc, versurile de mai sus sună astfel: „Toate hrănite trăiesc de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regio gubernio, f. l. 1791; Norma vitae cleri, f. l. 1780 (o prelucrare după o scriere franceză) etc. Două opere rămase în manuscris, Dissertationes de rebus gestis inter Ferdinandum et Sigismundum Zapolya regem și Isabellam reginam et Georgium Martinusium episcopum Magno Varadiensem, ejusque cede in Alvincz, relatează aspecte importante ale istoriei politice și religioase din Transilvania epocii Reformei, arată în ce măsură preocupările istoriografice tind spre o reconsiderare bazată pe texte vechi, cu atenție descifrate și utilizate. De altfel, publicarea volumelor de surse
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
transfer, un „salt” care-i dă certitudinile continuității existenței sale Într-un nou registru cel al imperisabilului. Spiritul creează și mișcă totul, așa cum spunea și Vergiliu (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Prin forța spirituală, omul aspiră la eternitate, atât pentru sine, cât și pentru cetatea sa. El va imagina, va construi chiar o „cetate ideală”, În care valorile morale și spirituale vor fi cele care vor constitui normele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ființa mea? Cine mișcă lumea? Răspunsurile la aceste Întrebări par a fi unanime: spiritul, forța sufletească interioară ființei mele. Referitor la aceasta, Virgiliu ne spune următoarele (Eneida, VI, 726-727Ă: Spiritus intus alit, totamque infusa per artus Mens agitat molem et magno se corpore miscet. Spiritul mișcă lumea. El este forța lăuntrică prin care și din care toate Își trag energia, puterea de afirmare, de a fi. În traducerea lui G. Coșbuc, versurile de mai sus sună astfel: „Toate hrănite trăiesc de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de scări și fațada palatului consular. L-am întrebat, în timp ce-l cercetam pe însoțitorul meu, dacă îmi era îngăduit să aduc omagiul meu episcopului, care, în chip ciudat, nu se făcuse văzut. Andras, mimând regretul, mi-a spus că episcopul Magno era bolnav și nu putea primi pe nimeni. Banchetul a fost la înălțime în privința mâncărurilor și a vinurilor, a felului cum erau aranjate mesele, precum și datorită amabilității lui Gregorio și a nobilimii din Oderzo. Andras, pe care nu-l slăbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu centurionul în șoaptă. Am auzit doar atât: „Iute, haideți“. M-au tras în sus și au încercat să mă facă să alerg. Când m-am prăbușit la pământ, mi-au dat câteva șuturi și pumni. Atunci a apărut episcopul Magno. Mai întâi i-am văzut încălțările de postav alb, apoi vârful negru al patrafirului. Mi-am ridicat privirea spre el cu ură. Pe față i se întipărise moartea și încerca să-i alunge pe preoții care voiau să-l îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Din pricina verii secetoase, puțurile orașului secătuiseră, și apa rămasă în șanțuri era murdară. În plus, ajutoarele promise de Ravenna n-au sosit. Încât, în dimineața celei de-a unsprezecea zile, s-a înfățișat la Rotari un preot trimis de episcopul Magno. Cerea să i se permită episcopului și clerului să părăsească orașul, pentru a se retrage la Veneția împreună cu nobilii care se opuseseră asasinării ducilor și norodului care nu participase la masacrarea trupurilor. - Ce garanții îmi dați? a întrebat încruntat Rotari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se permită episcopului și clerului să părăsească orașul, pentru a se retrage la Veneția împreună cu nobilii care se opuseseră asasinării ducilor și norodului care nu participase la masacrarea trupurilor. - Ce garanții îmi dați? a întrebat încruntat Rotari. - Ai cuvântul episcopului Magno, un om sfânt și drept. Consultat din priviri, am făcu un semn de aprobare. Când soarele a fost deasupra orașului, porțile s-au deschis și s-a ivit episcopul în odăjdiile lui sfinte și cu crucea de lemn; în urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
domine omnes et quoscumque pannos lineos et laneos ad dorsum et per personalem usum dicte domine. [431v] Item iure institutionis reliquit et legavit. Brigide, uxori Miliani aurificis, Smeralde, uxori olim Antonii Pieri Dominici righatterii, et Antonie, uxori Iohannis Dominici del Magno, filiabus legitimis et naturalibus dicti Ionhannis et cuilibet earum, pro una terția parte pro qualibet, domum habitationis ipsus testatoris, sitam în civitate Florentie în via dello Alloro 222 cum habituris et pertinentiis suiș, cum honere tamen permictendi dictam dominam Angelam
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
și să fie pentru uzul personal al doamnei. Item. Conform legii moștenirii a dat și a lăsat moștenire: Brigidei, soția lui Milianus aurarul, Smeraldei, soția defunctului Antonius Pieri Dominici, negustorul de haine vechi, si Antoniei, soția lui Iohannes Dominici del Magno, fiicele legitime și naturale ale numitului Iohannes, si fiecăreia dintre ele cu o cotă de o treime pentru fiecare, casa locuită de testatorul însuși, situată în orașul Florența, în Via dell'Alloro, cu apartamentele și anexele sale, cu obligația, însă
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mai sus, toate și fiecare din piesele de mobilier, si toate bunurile mobile aparținând numitului testator situate sau existând oriunde în orașul Florența. Item. A dat și a lăsat moștenire numitei Antonia, fiica sa și soția lui Iohannis Dominici del Magno, un credit aparținând testatorului de o sută opt florini și șapte șoldi sau așa ceva la Monte de Sapte la Sută,229 însă, cu clauză că Antonia să fie obligată de iubirea de Dumnezeu și pentru îmbunătățirea sufletului lui să dea
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Confreria Sân Giovanni Decollato, 25 Conrad IV, rege german și rege al Siciliei și Ierusalimului, 46 Cortona, 38 Cristofor, sfanțul, 60 Cronaca, arhitect, 70 crucifixe, 61, 71 Deciani, Tiberio (Decianus), 140 del Bădia, Iodoco, 29 del Cittadino, Francesco, 134 del Magno, Giovanni, 38, 143, 148, 149 Del Migliore, Fernando Leopoldo, 139, 140 del Pie, Simone di Daniello, 61 del Quadro, Piero, 57 Dickens, Charles, 25 Doamna Norocului, 45 Dolciati, familia: Filippo, pictor, 18, 31, 32, 82, 84, 133; Simone di Piero
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]