KorAP: Find »[drukola/base=mahala & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...134 >

3,350 matches

Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218

în orice gânduri; Divinu-ți dar, e treapta alinării ... Principele BASARAB PETRU DEMETRIUS-CERCEL CAPITOLUL I Lăsând în urmă Codrii Vlăsiei, prin inima cărora duceau drumuri comerciale cu legătură spre multe orașe, o trăsură venea spre centrul citadelei acestei țări valahe, prin mahalalele murdare, peste care praful se așezase în toropeala zilei ca o pătură de lână groasă. Pe drumul râului care curgea leneș, purtând cu el mâlul ce-i întuneca apele, cei din trăsură puteau vedea sălciile, care umbreau malurile săpate în

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
sau arendași cu ambatic pe terenuri învoite de comunitate, casele se aflau înconjurate de grădini și de livezi cu pomi fructiferi. Gardurile, văruite în alb, despărțeau gospodăriile de străzile prăfuite în care, toamna și primăvara, bălțile formate de-a lungul mahalalelor strîngeau în mâlul lor broaștele, care orăcăiau liniștite sub cupola alburie a cerului ca sub un clopot uriaș de sticlă, iar vara, cînd soarele ardea cu putere, praful înecăcios se ridica deasupra capetelor oamenilor, în urma trăsurilor și a căruțelor cu

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
negustorilor. Împărțit pe grupuri de meserii, târgul înflorea văzând cu ochii. Ulița cea Mare era principalul vad comercial, unde negustorii își expuneau mărfurile pe tarabe proaspăt vopsite, împestrițând vederea. Prăvăliile lui Jupân Nica, ce își cumpărase nu demult case în mahalaua Sfântul Gheorghe, se puteau vedea înșirate de-a lungul uliței ca și cele ale lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
mărfuri. La altul, un negustor de șei își tot întorcea și răsucea mărfurile către cineva care le privea și le măsura suspicios, parcă neîncrezător în rezistența lor și în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii crescuți fără lege, cu flori albe, a căror fructe negre sunt atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
sultan, așa cum George Castrioto Svinomed l-a înfruntat pe desfrânatul Padișah Ahmed al II lea, cuceritorul Constantinopolului. Dar încă mulți vor cădea urgiei acestuia până când națiunile Europei se vor uni împotriva semilunei. Am venit, atunci când a fost să vin, din Mahalaua Fanarului și ... drept să-ți spun, m-am atașat de acest popor. Se apropie de noi atât prin credință cât și prin tradițiile religioase. Cunosc istoria acestui neam. Pe Mihai, cel care a vrut să-i unească sub un singur

MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834

alte cuvinte, poezia împrumută valențele salvatoare ale creștinismului amenințat de tara secularismului modern. Ironia se-ndreaptă către poetica postmodernistă care se leapădă de literatura clasică și modernă, cool fiind să scrii „poezie” fiziologică, fără urmă de pudoare, cu scârne de mahala, încât „transfrontalierii” n-au făcut decât să înlocuiască lozinca lui Marx și Engels „Proletari din toate țările, uniți-vă!” cu o alta: „Poeți din toate mahalalele, uniți-vă, căci «nepoezia e cu voi»” (Noua condiție a poeziei). De aceea, adevăratul

„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
modernă, cool fiind să scrii „poezie” fiziologică, fără urmă de pudoare, cu scârne de mahala, încât „transfrontalierii” n-au făcut decât să înlocuiască lozinca lui Marx și Engels „Proletari din toate țările, uniți-vă!” cu o alta: „Poeți din toate mahalalele, uniți-vă, căci «nepoezia e cu voi»” (Noua condiție a poeziei). De aceea, adevăratul poet rămâne un Don Quijote, luptătorul cu morile de vânt, singurul „foarte realist” între atâția impostori „realiști”, care pretind a scrie o „poezie a concretului” (Don Quijote, iarăși

„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450

evenimentul de acum două mii de ani, cel numit acum Via Dolorosa. Interesul publicului pentru eveniment era perfect motivat mai ales de darurile primăriei, respectiv un colac, o lumânare și un pahar de vin. Efectul era o năvală de nedescris a mahalalelor către centru însă reprezenta doar partea văzută a lucrurilor. Cea nevăzută, însă primordială, era fidelizarea bazinului electoral precum și creșterea încrederii populației în aleșii locali și cei ai puterii eclesiastice. Cu bani destul de puțini dacă stai să te gândești, mult mai

VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420912452.html [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383

din personaj, ce-i drept, decăzut din primordii și Dumnezeire, devine un fel de s...a calului în vârful dealului și preș de sters la intrarea în „Banbu” sau „Golden Blitz” [prima, cârciumă, zice-se, de lux (în limbajul de mahala, de fițe), de pe Dorobanți, în România, ultima, tot din România, demolată doar pentru a răsări alta pe măsura gusturilor (cărora nu le-a fost prescris postul) din post-post-modernism]. Drept argument la spusa mea de mai înainte, aș aminti, în treacăt

VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
Corola-blog/BlogPost/353794_a_355123

poporul român în cei zece ani. Prin comportamentul său și limbajul său, absolut nedemne pentru o asemenea demnitate publică. Incitarea unor segmente ale poporului român împotriva altor segmente a fost stilul său de conducere, ajungându-se la un limbaj de mahala în comunicarea cu ale instituții ale statului. Amestecul președintelui Traian Băsescu în treburile altor puteri ale statului român a fost mai mult decât evident. A devenit o obișnuință, ca indicațiile să fie date, în direct, la televizor. Și constat că

TABLETA DE WEEKEND (79): BĂSESCU MERITĂ SĂ FIE DEMIS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1410864583.html [Corola-blog/BlogPost/353794_a_355123]
Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517

fenomen care dă suflet Literei. Alții îi spun Talent, Har, Muză... Fiecare merge pe intuița sa sau, de ce nu, pe experiența personală. Cuvintele zidăresc și distrug. Cuvintele sunt tandre, iubitoare, dar și rele de gură, bârfitoare ca niște țațe de mahala. Rugăciune sau blestem! Noi alegem ce scriem, dar numai Dumnezeu este cel care ne lasă mâna liberă să le trecem cu creionul pe hârtie. Totul este cu voia LUI.” O scânteie de vis în memoria universului. “Scrisul este ca o

CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037

neapărat cu mine? Puteai să te interesezi la poartă, la "Resurse umane", în secretariat... - Stiți cum este: până la Dumnezeu te mănâncă toți sfinții! - De unde știi tu asta? - Așa se vorbește pe stradă! - Te-au mâncat?...Nu! Așa ca mergi în mahalaua ta și spune-le că tot ce au ei nu ne aparține. - Ce să aibe ei: nu au nimic... eu nu am nimic... - Foarte bine: dacă ești multumit cu nimic, vei fi fericit toată viața, pentru că nimic poți avea fără

FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1466737832.html [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349

Stănescu - viața și opera,” în Rotonda bibliotecii au fost organizate o expoziție de carte „Nichita Stănescu” și o expoziție de citate și imagini care prezintă aspecte din viața lui Nichita Stănescu. Scriitorul și publicistul ploieștean Ioan Groșescu a lansat cartea „Mahalalele Ploieștiului”, apărută în 2017, la Editura Karta Graphic, Ploiești. Mihaela Radu, director al Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” din Ploiești, a apreciat atașamentul autorului față de orașul Ploiești și pasiunea acestuia pentru cercetare. Bogdan Stoicescu a făcut cunoscute aspecte ale vieții și

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
poezii „Cuvintele, ca banii”, al monografiilor despre Liceul „I.L. Caragiale” (împreună cu M. Răduș și Paul Popescu), Pucheni, Trestioara, al unei cărți dedicate memoriei lui Mircea Iorgulescu, „Ultima trăncăneală”, al romanului „Trecutul continuu”. În 2008 a publicat prima ediție a cărții „Mahalalele Ploieștiului”. Ca jurnalist a lucrat la redacția ziarelor „Viața Buzăului”, „Dâmbovița”, „Prahova liberă”. Este membru fondator și redactor-șef al ziarului „Ploieștii” și membru fondator și secretar al Societății Culturale „Ploiești - Mileniul III,” secretar al Societății Culturale „Memorial - Nichita Stănescu

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
fondator și redactor-șef al ziarului „Ploieștii” și membru fondator și secretar al Societății Culturale „Ploiești - Mileniul III,” secretar al Societății Culturale „Memorial - Nichita Stănescu.” În studiile sale Ioan Groșescu a fost preocupat de istoria Ploieștiului, după cum demonstrează și cartea „Mahalalele Ploieștiului,” despre care Mircea Iorgulescu afirma că este „o foarte epică enciclopedie, un vast dicționar de fapte, personaje și întâmplări ploieștene [...] un caleidoscopic portret al spiritului ploieștean. Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905

să-mi dau seama de viață a fost o zi de primăvară, în care ieșind din casă, am văzut pământul răsturnat al grădinii scoțând aburi... Îmi mai amintesc că, să tot fi avut cinci ani, mă duceam cu servitorii din mahala la un teatru de păpuși care avea baraca pe cheiul Dâmboviței. Fiind mică, țăranii mă duceau în brațe. Țin minte că păpușile erau îmbrăcate național. În aceeași măsură, ca și respirația pământului, mă impresiona felul cum oamenii de la țară explicau

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la ureche. E, într-adevăr uimitoare! Transilvăneancă? m-a întrebat. Nu, i-am răspuns râzând. E dintr-o mahala a Bucureștilor. E la ea acasă în toată țara, ca orice artist adevărat. Mi-ar face plăcere s-o privesc cântând...” (Petre Ghiață/ Clery Sachelarie, Maria Tănase și Cântecul Românesc. Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. S. R., 1965

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.// (Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii

REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367

nu cântă nimeni! Dacă dispare în norul modei un cântec de azi, nu-i nimic, renaște alt cântec, proaspăt, încărcat cu energia altui țipăt. Dar dacă se pierd cântecele lui Gică Petrescu, pierderea este ireparabilă. Odată cu dispariția ultimului lampagiu al mahalalelor a venit în locul său romanticul ce-a ținut felinarele bulevardelor și cârciumelor aprinse până la sfârșitul veacului. Era Gică Petrescu! El a rechemat atâtea iubiri, a trezit nostalgii, fiori, suspine, doruri de chef, uitarea din pahar, venită pe caii distracției! Ce

GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991

Acasa > Orizont > Reportaj > PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 53 din 22 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Prin anii ’50, o mare parte din străzile Sucevei (exceptându-le pe cele din „buricul târgului”, care fuseseră pavate încă din timpul

PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
și urban pentru că, înaintea acestei măsuri de preluare organizată a resturilor menajere, străzile mărginașe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr

PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor. În râpile care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo

PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
grădini cu legume și pomi fructiferi. De-o parte și de alta a străzilor erau șanțuri năpădite de iarbă măruntă, de „coada șoricelului” tremurătoare, de frunze ovale de pătlagină și smocuri de romaniță. Locul nostru de joacă, al pușlamalelor din mahala. Stâlpi din lemn gudronat, care susțineau firele electrice, se înșiruiau de-a lungul drumurilor. Chiar dacă Suceava avea o uzină electrică încă din anul 1908, existau în anii ’50 încă multe case neelectrificate. Birjele mai circulau pe străzile desfundate alături de „Gaz

PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
primelor case pentru a face loc noilor blocuri de locuințe. Multe străzi periferice au rămas însă neschimbate încă o bună bucată de vreme. (din volumul în lucru “Mistagogia penumbrei - Amintiri retro-nostalgice din Suceava de altădată”) Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Prin mahalalele Sucevei de altădată / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 53, Anul I, 22 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078

săturat, Alții dau abil din coate; Ce-ați crezut că s-a schimbat? Toate-s vechi și toate-s toate. Fratele ce-ți fuse bun Ani în șir, chiar mama ta... Nu te vor! Așa o spun Mulți tribuni de mahala. Poți avea pe cin’ să crezi!... Când trăiești viață de câine; De ești treaz, parcă visezi - Ce e rău și ce e bine... Că pământul nu-l mai vrei, Nici recolta s-o culegi; Asculți vorbe la mișei, Te căznești

NONEGLOSSĂ NOUĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Noneglossa_noua.html [Corola-blog/BlogPost/360749_a_362078]