40 matches
-
într-o zi apucă pe individ de braț, vorbi cu el, îl invită într-o bodegă mirîndu-se mereu de unde-l cunoaște. Chestiunea se lămuri, dar rivalii efemeri rămaseră prieteni. Familia Sohațchi era, cu toate ridicările prin profesii, încă de structură mahalagească, recalcitrantă la răceala protocolară, încît e foarte cu putință ca numai acesta să fi fost tot misterul reținerii lui Titi. Însă Aglae, puțin complicată sufletește, dar cu purtări de familie veche, fu implacabilă. Pe Titi nu-l învinovăți deloc că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că pentru aplicarea acestui ,,tratament’’, în cele din urmă, este ales un bărbat, indică convergența de sensuri ce gravitează în jurul temei realist fantastice a nuvelei. Cea dintâi ,,victimă’’ a drăcescului pact dintre kir Ianulea și Negoiță este recrutată din mediul mahalagesc bucureștean. Faptul nu este întâmplător pentru că, se va vedea îndată, când vom face cunoștință și cu celelalte ,,victime’’, naratorul propune o adevărată secțiune pe verticala socială. ,,Îndrăcirea’’fetei lui Ilie Bogasierul din Colentina se datorește sperieturii pricinuite de hotărârea părinților
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care a trăit, un caracter model, și un român de înalte simțăminte.“ (Cioculescu, Șerban, Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, pag. 175) Prin unirea numelor Rică și Venturiano, observă în continuare Ibrăileanu, Caragiale obține un efect comic. Întradevăr, alăturarea unui diminutiv mahalagesc cu un nume patronimic, cu un iz italienesc sau fanariot, stârnește comicitate prin contrastul dintre aspectele etice și sociale. După douăzeci și cinci de ani, parvenitul va semna Andrei Venturianu. La fel, într-o notă semnată de Emil Gârleanu („Falanga literară și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel rafinat un strat mai sus. Excepționala forță lexicală din D-ale carnavalului și O noapte furtunoasă, cu locuțiunile atît de tipic mahalagești, nu seacă în verva "studiată și savurată" a limbagiului lui Pirgu, a Penii Corcodușii și în seva expresivă a cuvîntului, cînd e vorba să prindă tipurile din familia Arnoteanu.") și la statutul unor personaje aflate în relație de filiație: "Intermediarul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
familie, prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele bunei cuviințe indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un altfel de a face film evitînd totodată stridențele, manierismele estetizante, notele isterice sau neaoșismele abrupte ale colegilor mai vîrstnici (Dan Pița, Mircea Daneliuc etc.) fără dorința expresă de a zgîria retina cu scene contondente și expresii măs-că-roase din repertoriul mahalagesc. Ceea ce nu se observă la o primă vizionare reiese la o a doua sau a treia, mi-nu-țiozitatea cu care regizorul creează recurențe prin de-taliul din background pe care-l înregistrezi subliminal, felul în care buclează o serie de episoade
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
aveți guvern, dar n-aveți armată... Anul 1940 l-a infirmat pe Clemenceau, n-a fost o înfrângere, ci o descompunere... îi spune Marcellus lui Demetrios..."12, sau, după o discuție despre comunism: "Ăsta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii: ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Societatea bunei stări, unde bucătăria e Primusul de pe coridor. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător", inserează imediat: "BUGHI MAMBO RAG ... În gară
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
leninist (deși ar fi, poate, om cumsecade, deși burghezia a jucat un rol progresist, n-avem ce-ți face: ești cum ești, și cum altfel nu poți fii, trebuie așadar să fii osândit). Ăsta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii: ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Societatea bunei stări, unde bucătăria este Primusul de pe coridor. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător"9. În concluzie am putea spune că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
leninist (deși ar fi, poate, om cumsecade, deși burghezia a jucat un rol progresist, n-avem ce-ți face: ești cum ești, și cum altfel nu poți fi, trebuie așadar să fii osândit). Asta e, nu altul. Răzbunător. Mic. Împuțit. Mahalagesc. Pizmaș. Credincios al treimii, ură, bănuială, invidie. Cu gură de țață și ură de slugă. Știu ei, demonii, cum să se întrupeze, nu întâmplător." Ce-ar mai putea fi adăugat?" (Jurnalul fericirii). În ceea ce-l privește pe Wurmbrand, activistul comunist
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
naște povestea: așa începe Dimineață pierdută, cel mai bun roman al autoarei, unul care a „făcut epocă“. Este un roman complex, coprimând, amalgamate, istoriile a două familii: una din lumea bună, aceea a profesorului Mironescu (chiar așa!) de la 1916, alta mahalagească, a neamului obscur și numeros al Vicăi Delcă, de orfani care și-au făcut un rost cam în aceeași vreme, mormoloci rozând în stomacul veacului fără să-l înțeleagă, dar cu instincte mai bune decât profesorul Mironescu, care știe să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
o mare și intactă facultate de-a admira și de-a mă entuziasma. Cred că această capacitate de entuziasmare, precum și curiozitatea pentru tot ce se-ntâmplă în jur - mă refer la curiozitatea pentru prefa ce rile majore, nu pentru trivialitățile mahalagești - constituie unul dintre motoarele vitalității. Mă entu ziasmez, vibrez de admirație și în fața unei magnolii înflorite, ca și în fața sonatelor lui Beethoven cântate la pian de Daniel Barenboim. Admir din toată inima o carte bună, un film bun, o femeie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
românești pentru "voia fetelor, nevestelor", de un "holtei": Dragostele tinerele Nu se fac din miere, ele, Da' din buze subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
epopee. Ion-vodă cel Cumplit e trădat de boieri; toți laolaltă, domn și supuși, suportă fatalitatea istorică a țării. Sub raportul teatral piesa suferă de prea multă mașinărie scenică. Dezertorul e o piesă vie, ocazională, care folosește în chip original mediul mahalagesc pentru un eveniment sublim. A doua tinerețe (istorie dramatică a unui sexagenar exasperat de nevastă, trăind o clipă de fericire cu o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai departe destinul ei. Dar până atunci apare, agresiv, Bonifaciu, al doilea frate al Davidei, un personaj memorabil. Om dur, fără scrupule, posedă cu violență pe Cleopatra, pe o altă femeie din înalta societate (Doamna Ascherliu) o repede cu vorbe mahalagești („hai sictir, putoare”), în fine, se lansează în politică și ajunge deputat. Este rapace și de un cinism primitiv. O lume care se epuizează, fără perspectivă istorică și morală. Romancierul îngroașă această idee și, în ultima parte, intervine cu neinspirate
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
care explică că l-a apărat pe Măgureanu în contextul polemicii cu Vadim Tudor și ar repeta oricând gestul. Totodată domnul Popovici, membru al Societății Timișoara, își exprimă nedumerirea că revista „22” a publicat asemenea texte, „reflex al unui fond mahalagesc”. În februarie 1997 revista „22” publică o replică a lui Marius Mioc la textul domnului Popovici. În aceasta, Mioc respinge „concepția vadimocentristă” conform căreia „tot ce mișcă în țara asta trebuie raportat la declarațiile lui Vadim Tudor”, amintește vechea cerere
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]