40 matches
-
ne spun, o să vedeți în celelalte pagini, nu numai că e unul dintre cei mai mari inventatori ai veacului, ci, curios, unul dintre cele mai cunoscute nume ale timpului. Cunoscut aiurea, firește, nu la noi, unde sunt atâtea lamentabile și mahalagești celebrități. De altminteri, nu e ciudat că, în toată Capitala, cu toate sforțările și cu tot timpul pierdut, n-am putut găsi nicio fotografie, cât de mică, a acestui om pe care-l dispută cele mai înalte instituții de știință
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
naște povestea: așa începe Dimineață pierdută, cel mai bun roman al autoarei, unul care a „făcut epocă“. Este un roman complex, coprimând, amalgamate, istoriile a două familii: una din lumea bună, aceea a profesorului Mironescu (chiar așa!) de la 1916, alta mahalagească, a neamului obscur și numeros al Vicăi Delcă, de orfani care și-au făcut un rost cam în aceeași vreme, mormoloci rozând în stomacul veacului fără să-l înțeleagă, dar cu instincte mai bune decât profesorul Mironescu, care știe să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
într-o zi apucă pe individ de braț, vorbi cu el, îl invită într-o bodegă mirîndu-se mereu de unde-l cunoaște. Chestiunea se lămuri, dar rivalii efemeri rămaseră prieteni. Familia Sohațchi era, cu toate ridicările prin profesii, încă de structură mahalagească, recalcitrantă la răceala protocolară, încît e foarte cu putință ca numai acesta să fi fost tot misterul reținerii lui Titi. Însă Aglae, puțin complicată sufletește, dar cu purtări de familie veche, fu implacabilă. Pe Titi nu-l învinovăți deloc că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
le lua în serios și nu avea încredere în ele decât pentru treburile femeiești: pentru cârpit, cusut, spălat, călcat și pentru dădăcit fata. Discret și prudent din fire și prin ocupații, avea și un fel de sfială pentru traiul lui mahalagesc. Lică era oarecum ambițios și foarte curat. Totdeauna spălat, pomădat, spilcuit, își curăța și moralul de oarecare mici murdării inevitabile. Avea, e drept, o situație aparte. Certat cu familia fiindcă nu învățase carte, avea neamuri pricopsite, de pildă soră-sa
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și era, firește, nebună după Lică. Dar Lică devenise acum mai circumspect în alegere de prieteni. Nu vrea ca Rimii să fie amestecați cu oricine; îi ținea la adăpost de curioși și de cine știe ce contact periculos cu fostele lui relații mahalagești. în traiul lui erau unele lipsuri atunci când întîlnise pe prințesa Ada. IV Plecând în ziua aceea de la Sia, Lică tăia cu bastonașul vârful crăcilor de castan fluierând ușor ca un om care n-are nimic de lucru. Traversând cu pas
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
este falsă. Mircea Cărtărescu a susținut o, probabil, ca să câștige simpatizanți printre „băieții de cartier“, știind în același timp că nu riscă să piardă respectul criticilor literari, admiratori declarați ai săi. În realitate, nu e nevoie de import de cuvinte mahalagești pentru înnoirea limbajului poetic. Cuvintele „vechi“ pot fi întrebuințate încă în mii de feluri nemaivăzute și nemaiauzite, cu condiția să apară poeți capabili de așa ceva. Un craiovean, Ionel Ciupureanu, crede și el că poezia trebuie desolemnizată. Drept urmare, introduce în versurile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
prefațatorului este nejustificat. Cartea profesoarei de limba și literatura română este plină de inepții. Floarea Necșoiu deplânge în mod explicit căderea regimului comunist, ignorând faptul că documente oficiale îl califică drept un regim ilegitim și criminal. Totodată, ponegrește în termeni mahalagești, inspirați de România Mare, procesul de democratizare a țării de după 1989. Pentru ea Emil Constantinescu este „țapul“. „Acel președinte - explică fără nici o urmă de distincție distinsa profesoară - a marcat patru ani istoria românilor cu prostie, subțirime intelectuală, masca lui Al.
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pere en fils. Noblesse de baril! - O! Nory! Desigur, pe vremea babei Smoala, trebuie să fi fost în mahala o fată rea de gură ca tine, care încă nu învăța dreptul și economia politică! Mini reflectă asupra realităței unei nobleți mahalagești, o tradiție a unei aceleiași clase, oricare ar fi ea, și care din calitățile ei păstrate intact, din buna ei stare și purtare, ajungea a-și forma o educație, fie ea chiar la un nivel inferior. O mahala care are
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și între nuvelele lui fantastice. În limbajul realist, Matei merge un strat mai jos decît Ion Luca, în cel rafinat un strat mai sus. Excepționala forță lexicală din D-ale carnavalului și O noapte furtunoasă, cu locuțiunile atît de tipic mahalagești, nu seacă în verva "studiată și savurată" a limbagiului lui Pirgu, a Penii Corcodușii și în seva expresivă a cuvîntului, cînd e vorba să prindă tipurile din familia Arnoteanu.") și la statutul unor personaje aflate în relație de filiație: "Intermediarul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care a trăit, un caracter model, și un român de înalte simțăminte.“ (Cioculescu, Șerban, Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, pag. 175) Prin unirea numelor Rică și Venturiano, observă în continuare Ibrăileanu, Caragiale obține un efect comic. Întradevăr, alăturarea unui diminutiv mahalagesc cu un nume patronimic, cu un iz italienesc sau fanariot, stârnește comicitate prin contrastul dintre aspectele etice și sociale. După douăzeci și cinci de ani, parvenitul va semna Andrei Venturianu. La fel, într-o notă semnată de Emil Gârleanu („Falanga literară și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
românești pentru "voia fetelor, nevestelor", de un "holtei": Dragostele tinerele Nu se fac din miere, ele, Da' din buze subțirele Și din grumazi cu mărgele... Un număr de cronici rimate din a doua jumătate a secolului XVIII aparțin unei producții mahalagești, cu stângăcii savante, ritmuri inegale și o mare măscărie populară, prevestind pseudofolclorul suprarealist, exemplu Istoria Țării Românești de la leatu 1769 și a Bucureștilor, săracii: Ce să vezi și ce să zici? O grămadă de calici, Toate ulițele pline De mișei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
epopee. Ion-vodă cel Cumplit e trădat de boieri; toți laolaltă, domn și supuși, suportă fatalitatea istorică a țării. Sub raportul teatral piesa suferă de prea multă mașinărie scenică. Dezertorul e o piesă vie, ocazională, care folosește în chip original mediul mahalagesc pentru un eveniment sublim. A doua tinerețe (istorie dramatică a unui sexagenar exasperat de nevastă, trăind o clipă de fericire cu o tânără Assunta) are un dialog viguros și o violență de gesturi justificată prin decorul napoletan. Comedia are însă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acestea la speculațiile stupide cu iz electoral, de la clevetirile de tarabă la gestul prim-ministrului de a scoate, prestidigitator, din buzunar, cîteva zeci de mii de dolari, spre a usca lacrimile generalizate, tot acest carnaval grotesc de resentimente și apucături mahalagești spune foarte mult despre cît s-a anemiat, în ultima jumătate de secol, fibra comună. Penibila scenă televizată, în care părinții gimnastei (și ea juxtapusă în imagine, dar aflată la antipozi) "erau alături" de odraslă, dă întreaga măsură a ținutei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fetru negru, fular alb lucitor, pantaloni vag dungați, aproape negri, pantofi de un negru mat. Parcurge solemn tablourile, făcîndu-și vînt cu pliantul sălii. Gaittany în picioare. Galanteria lui verbală se declanșează imediat după clipa inaugurală, pe o claviatură eclatantă, de la mahalagescul: Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă, la rimbaldianul: La vie est ailleurs; de la sapiențialul: Ferește-te de furia celui răbdător, la prima frază din Tractatusul lui Wittgenstein: Lumea este tot ce se petrece; dar și titluri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
familie, prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de normele bunei cuviințe indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]