71 matches
-
vivacitatea și, adesea, prin justețea unor luări de poziție. Sunt comentate cu ironie excesele unor producții de factură așa-zis patriotică, aparținând Smarandei Gârbea (Smara) sau lui Ion Dragoslav și Constantin Spiru Hasnaș, la fel predilecția pentru „siropul poetic și mahorca patriotică” în revista „Flacăra”, șfichiuită în articolul Program de S. Androniu (probabil un pseudonim al lui B. Fundoianu). Semnând B., W. sau Const. Meletie, Fundoianu recenzează, într-un limbaj critic surprinzător de matur, și texte de C. Stere (Carnetul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
mine însumi. Majoritatea fumătorilor nu sunt persoane lipsite de voință și de coloană vertebrală, așa cum își închipuie și ei și societatea. Eram stăpân pe toate celelalte aspecte ale vieții mele. îmi era silă de mine că sunt dependent de o mahorcă blestemată, despre care știam că-mi distruge viața. E greu de exprimat bucuria fantastică de a te elibera de acele umbre sinistre, de dependență și de disprețul față de tine însuți. E greu descris plăcerea de a-l privi pe ceilalți
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
În relație cu verbe de aspect, supinul intră în structura unor constituenți dezvoltați, prin care se realizează diferite funcții sintactice: • predicat dezvoltat: S-a apucat de citit. „Și... unde nu s-a apucat și el, în ciuda Morții, de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă...” (I. Creangă) • complement predicativ: L-a văzut apucându-se de secerat. • circumstanțial: Apucându-se de citit, a trecut într-o altă stare. În structura constituentului dezvoltat, supinul realizează funcția de complement (direct, indirect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trebunal”, „oceane azure”, „să exhumul”, „insercții”, „liclind”, „coadă zbrulă”, „acuprinde”, „viscol selenit”, „mirifele grădini”, „amirezmătoarea izmă”, „inima ingenuină”, „resplendind”, „cristoși conturși”, „contură” (=contur), „flăcărat” (=înflăcărat), „îngeluit”, „arbor morn”, „ne-despărțire-ar”, „putear-aș”. Sau cultivă rima rară: „burnus” - „taciturnu-s”, „s-a scurs” - „Burns”, „mahorcă” - „or că”, „háșiș” - „pașii-și”. Sub nivelul cărților de mai înainte sunt sonetele din Patriarhale și exotice (1988), ca și cele imnice, din seria Sport și liră, dedicate pindaric sportivilor: Imnuri olimpice (1975), Sub semnul lui Hercule (1976). O altă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
moș Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a lăsat definitiv cortina. Ultimii ani i-a trăit în singurătatea unui cămin în care doar câteva fotografii și teancul de cronici mai aminteau de strălucirea din trecut. Cu vocea ei vibrantă, cu timbru de argint (deși, amănunt contrariant, fuma mahorcă) și cu temperamentul ei generos, P. a pășit încă din timpul vieții în legendă. Era o răsfățată a publicului ieșean, pe care îl electriza cu interpretări pline de nerv în roluri de primă ingenuă, mai întâi, iar în zenitul carierei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
nivelul I al nomenclaturii de la Kremlin. Cum arăta Stalin în pat? Ni-l descrie amanta: "mic de statură, corpul foarte urât, osos, cu claviculele ieșite în afară, vertebrele rare, torsul îngust și scurt, mâinile și picioarele excesiv de lungi." Duhnea a mahorcă, și a dantură neîngrijită dar era Stalin! Și deși se știa că Davâdova îi este amanta cvasi-oficială, nu conteneau să-i dea târcoale și să-i facă direct, brutal, propuneri amoroase, al de Kirov, Molotov, Malenkov, Kalinin, Jdanov, Kaganovici, Mikoian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ucis de mina rusească la Cotul Donului. Când a ajuns acasă, mai cântărea doar 37 kg din cele 75 kg cu care plecase pe front, avea o coxartroză care-l mai supără din când în când și plămânul îmbâcsit de mahorca fumată ca să-i țină de foame. Dar avea demnitatea de ofițer român neștirbită și o experiență de viață strânsă în ani de bejenie. A cunoscut oameni și locuri, ura și tristețile semenilor, mizeria și verticalitatea umană de toate semințiile. I
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
alesul întors din adîncuri, un faun saltimbanc, cu arșiță-n carne, sau vreun înșelător de la bărbosul Haidoș, din iad? Haidoș Pe brațe avînd tatuate stripteuze albastre cu pojartier, pe piept, un catarg tremurînd în piele, ca un sfredel, în gură, mahorca, pe cap, cozoroc, si pe nas, ochelari de soare, astfel se-nfățișează zeul Haidoș că un al nimănui corăbier, dar și ca un mustăcind pișicher. Slujbași nu are ca să le mai poruncească, doar pisicile și cîinii de pripas se țin
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
cometă va cădea aidoma unei frunze veștede pe pământ și viața în lungul și în latul lumii se va stinge. Dar Ștefan își zise că viața din lungul și din latul lumii nu-i mai mult ca un pufăit de mahorcă sau ca aburul ce iese din cazanul de țuică, adevărata viață stând cuprinsă în alt loc, în odaia minții unui om, unde trăiesc aievea toate câte există, ca un fluviu în curgerea lui maiestuoasă și trândavă și neîntreruptă. (fragment de
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
vechi... Pe ulița mare a satului pășea un tânăr frumos, foarte bine îmbrăcat, cu aerul, destul de necunoscut aici, unui foarte prosper om de afaceri de pe Wall Street. Intră hotărât pe ușa cârciumii și nu se lăsă intimidat de mirosul de mahorcă, obiele, sulf și motorină. Părea în largul său, așa că se îndreptă spre tejgheaua slinoasă scoase un pumn de bancnote din buzunar și, în liniștea mormântală care săpa dungi inestetice pe fețele consumatorilor, dădu, ferm, comanda: - Broacaca, zvâârt, tzuuu, tzuuu! Doar
Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
tine în pat, fără ca totul să fie un vis, era un câștig cât se poate de gustat. Care putea fi primul gest, decât a întinde mâna după cutia cu chibrituri? Supărătoare rămâneau degetele înnegrite de nicotină și răsuflarea duhnind a mahorcă. Nu lipseau excepțiile. Circula o întâmplare de cancelarie privind un elev prins fumând. în consiliul profesorilor, dirigintele propusese eliminarea pe o săptămână a făptașului, cel de filosofie eliminarea pe un trimestru, un altul pe tot anul, până la eliminarea din toate
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
mari sîntem gătiț!ť" Simultan cu puterea sovietică își fac apariția și cozile. Nimic nu se obținea fără coadă! Chiar și odicolonul rusesc cu parfumul său Ťneperecheť, care împreună cu duhoarea de benzină arsă, de proastă calitate, și cu cea de mahorcă alcătuiau odoarea inconfundabilă a noului regim." Unii cetățeni sînt expulzați din orașe și-și caută adăpost la țară. Printre ei, un anume Fiodor Egorîci, rusofil notoriu, "făcuse parte din anturajul bătrînilor văicăreți și nostalgici, care suspinau după împărăția rusească și
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
obraji, până când toamna s-a arătat, întîi blândă ca sucul de struguri, apoi aspră ca vinul negru. Flăcări și rugină s-au întins pe dealuri, pe când în vale sătucul se dărăpăna pe-ncetul și vitele zbierau de foame. Duhănind la mahorcă presărată cu sămânța de țigan, gospodarii zăceau pe lavițe, neavând altă grijă decât ca buștenii să ardă în sobă. Muierile uitau de prunci, lăsîndu-i să orăcăie prin albii, și mergeau în sat, sulemenite și pe sfârcurile țâțelor, să mai găsească
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
crescut în izba părintească, în cultul de rit vechi al chlîștilor, creștini care scuipau pe icoane și le spărgeau cu topoarele, care nu mâncau carne, nici pește, nici lapte, nici brânză, nici dulce, nu beau băuturi bețive și nu trăgeau mahorcă pe nări. Stăpânirea îi împuțina din vreme-n vreme, trimițând soldați care-i căsăpeau, le scoteau ochii și le smulgeau muierilor pruncii vii din pântece, prilej de mare bucuria și de cântări de biruință pentru fericiții martiri. Toți mureau cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vioară și din voce și vitrine la vedere pline cu creieri, rinichi, ficați, spline, momițe și hălci de vită și de porc. Cu garfuri grase ale căror mirosuri se amestecă În dulce silă cu mirosuri de tutun aromat și de mahorcă, deopotrivă. O, și ce femei! Din alea lungi și albe cu flăcări și În ochi dar și pe buze! A nins mult peste noapte. În așteptare, sania este plină cu paie și pături călduroase. Caii scot aburi pe nări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu mușchi de stejar și cu mătase de porumb, dar nu era același lucru ca atunci când tragi dintr-o țigară care are tutun adevărat. Și Țuți îmi spunea că trebuie neapărat să știm să fumăm. Și am încercat noi cu mahorca rușilor, dar ne înecam. Făceam un fel de „tiocuri” din hârtie de ziar, puțin conice, soldatul rus ne turna în el mahorca, niște pătrățele mici și galbene, ne dădea foc și noi trăgeam și tușeam de ne lua dracul. Iar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tutun adevărat. Și Țuți îmi spunea că trebuie neapărat să știm să fumăm. Și am încercat noi cu mahorca rușilor, dar ne înecam. Făceam un fel de „tiocuri” din hârtie de ziar, puțin conice, soldatul rus ne turna în el mahorca, niște pătrățele mici și galbene, ne dădea foc și noi trăgeam și tușeam de ne lua dracul. Iar astăzi, fie vorba între noi, acele pac-uri de mahorcă, ambalate într-o hârtie de culoare kaki, tare bune ar mai fi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din hârtie de ziar, puțin conice, soldatul rus ne turna în el mahorca, niște pătrățele mici și galbene, ne dădea foc și noi trăgeam și tușeam de ne lua dracul. Iar astăzi, fie vorba între noi, acele pac-uri de mahorcă, ambalate într-o hârtie de culoare kaki, tare bune ar mai fi, îmi dau seama acum ce tutun de calitate era! Dar conservele cu carne, ciocolata, captură de la nemți și pâinea aceea neagră și dulce, de secară, ce bune mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu roată, cu Z.B.-ul foc cu foc, știam să ne ferim de mine sau de focoase active. Țin minte că Țuți, la un foc de noapte al rușilor, stătea lângă mine și trăgea de zor dintro țigară-tioc cu mahorcă, iar în mâna dreaptă avea o grenadă germană, cu care s-a apropiat periculos de aproape de foc. Un rusnac, plutonier sau așa ceva, l-a văzut, s-a ridicat binișor, a sărit peste foc, țin minte că și-a ars fundul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
unchiul" meu are un tutun tare, teribil! Numai nu-i pentru domnișoare. - Și de ce să nu fie pentru domnișoare? zise studenta de pe fereastră, bălăbănind picioarele și relevând un glas gros. - Auzi, scumpe unchiule? strigă Stănică. Dă-ne, te rog,puțină mahorcă de-a dumitale. A venit tinerețea, studențimea, trebuie s-o sărbătorim. E în joc onoarea nepotului dumitale și iubitului meu văr, Felix. Moș Costache se fâstâci, vru să spună ceva, dar Stănică nu-l lăsă: - Nu te deranja, că știu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
furtunul de benzină, vreau să zic. Sper că n-o să te aprinzi ca o torță. — Dacă ești atentă, nu, zise Mickey rîzÎnd. — Bun, slavă Domnului! Că mi-ar părea rău, știi, dacă s-ar Întîmpla asta. Scoase țigara. Vrei niște mahorcă? Mickey luă o țigară. Kay i-o aprinse, apoi și-o aprinse pe-a ei. În spatele ei era o fereastră glisantă: o Împinse și o deschise pentru a lăsa fumul să iasă. — Ce mai e pe la Sandy? Întrebă ea cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să se ușureze sub cerul liber, înainte de a intra înapoi în gura monstrului avid de poșircă. Dimineața, încă se mai auzea un horcăit venind din tavernă. Ieșea dinăuntru și un miros nedefinit de vin răsuflat, sânge, cămașă nespălată, vomă și mahorcă puțind a urină. Cei mai mulți dormiseră acolo. Fermillin, care se sculase primul, îi trezea scuturându-i ca pe pruni, înainte de a le servi niște vin alb la micul dejun. Am văzut-o pe Lysia Verhareine trecând prin fața localului, zâmbind, în timp ce Fermillin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Bate cineva! - strigă doamna. — O fi laptele - spuse Piotr și se așeză încet, oftând, într-un fauteuil. — Ai dreptate - răspunse doamna Potoțki. Deși laptele trebuia să vină ieri. Bătrânul Piotr scoase o tabacheră, culese cu două degete un fir de mahorcă și se apucă să-și răsucească o țigară. — Anul ăsta parcă-i anul dracului - zise el meditativ. Ați văzut ceapa? S-a gălbenit toată. Cât despre roșii, ce să mai vorbim!... Vezi că iară bate! - strigă doamna. — Bate-le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ți-om plăti. — Și io ce să fac cu banii în stufărișul ista? Că io din stufărișul ista nu prea ies! - strigă creștinul din barcă. — Păi ce să-ți dăm atunci? - urlă Vulture. Creștinul se scărpină din nou la ceafă: Mahorci aveți? Sau votki. Sau asta, cum îi zice, făinî. — Măria-Ta - șopti repede spătarul - mai avem punga aia cu tutun? — O mai am - răspunse Barzovie-Vodă - dar voiam să i-o duc vistiernicului, că iară-mi scoate ochii că nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]