106,812 matches
-
a securității tratează riscurile și amenințările interne, atât cele intenționate, cât și cele accidentale. Prin atribuțiunile legale, instituțiile desemnate pentru gestionarea securității în dimensiunea externă au și atribuții specifice privind securitate națională internă (spre exemplu Armă dei Carabinieri are responsabilități majore privind ordinea și siguranța internă; componentele armatei au responsabilități bine definite pentru gestionarea situațiilor de criză internă etc.) Riscurile sunt definite în documentele programatice ale securității italiene, fiind reliefate în Carta Albă a Apărării, din 2002, document elaborat în urmă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ordinea și siguranța internă; componentele armatei au responsabilități bine definite pentru gestionarea situațiilor de criză internă etc.) Riscurile sunt definite în documentele programatice ale securității italiene, fiind reliefate în Carta Albă a Apărării, din 2002, document elaborat în urmă evenimentelor majore din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Pe langă planificarea multianuala a apărării Italiei, documentul are rolul de a identifica modalitățile de anticipare și gestionare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității statului, în special din perspectiva militară. Documentul menționat nu face
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al riscurilor 15. Amenințările asimetrice nu sunt definite în documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru a face referire la celelalte tipuri de riscuri și amenințări, în afară conflictului armat (Conceptul Strategic, 2004; Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General italian, 2005). Un alt document relevant în analiza noastră îl reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți în securitate. Raportul a avut
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
al siguranței locurilor de muncă, social, economic și al creșterii criminalității 16. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității externe sunt: Președintele statului, Consiliul Suprem de Apărare, Parlamentul, Primu-Ministru (președintele Consiliului Miniștrilor), Ministrul Apărării, Șeful Statului Major General. Principalii actori instituționali cu responsabilități legale și constituționale în domeniul securității interne (civile) sunt: Primul Ministru, Consiliul Miniștrilor, Comitetul Politic Strategic (Primul Ministru, Ministrul Apărării, Ministrul de Externe, Ministrul de Interne), Centrul Național Decizional. Serviciile de informații italiene (AISE
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care adesea depășesc granițele statelor. Capacitatea de gestionare a acestor riscuri este apreciată că depinzând de reducerea diferențelor tehnologice dintre Polonia și statele vestice 22. Vulnerabilitatea determinată de decalajul economic între statul polonez și statele vestice este prezentată ca risc major pentru securitatea Poloniei. Aceasta este potențata de emigrație și îmbătrânirea populației, precum și de diferitele ritmuri de dezvoltare ale regiunilor Poloniei. Emigrația și îmbătrânirea populației reprezintă, în accepțiunea poloneză, riscuri pentru toate statele europene forțând creșterea numărului de imigranți pentru menținerea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
violarea drepurilor și libertăților umane, corupție, trafic de ființe umane și arme. Sub acest aspect, statele eșuate reprezintă adesea baze pentru rețelele teroriste și grupurilor extremiste, pentru crimă organizată și surse de emigrație ilegală 29. Conflictele locale reprezintă un risc major atât asupra stabilității regionale proxime, cât și asupra securității euroatlantice. Acestea se dezvoltă, adesea, din conflicte interne și sunt colaterale manifestărilor extremiste, eforturilor de achiziționare de armament, sărăciei și migrației masive (de exemplu, Libia, 2012). Strategia de securitate slovaca percepe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asupra securității euroatlantice. Acestea se dezvoltă, adesea, din conflicte interne și sunt colaterale manifestărilor extremiste, eforturilor de achiziționare de armament, sărăciei și migrației masive (de exemplu, Libia, 2012). Strategia de securitate slovaca percepe, în perspectiva temporală, conflictele locale că risc major la adresa securității regionale, apreciind că lipsa de reacție a comunității internaționale poate conduce la subminarea încrederii în sistemul de securitate internațional. Crimă organizată reprezintă un risc direct la adresa securității slovace, amplificat de capacitățile oferite de progresul tehnologic și al comunicațiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de droguri, exploatarea și traficul de ființe umane, contrabanda, contrafacerea și punerea în circulație de monedă falsă, spălarea de bani și activități asociate crimei cibernetice. Impactul distructiv al crimei informatice asupra sistemelor individuale și rețelelor informatice poate produce o criză majoră prin perturbarea sau paralizarea funcționarii sistemelor critice pentru economie, rețelelor financiare informatice sau sistemelor aparținând unor instituții ale statului. Pirateria și răpirea echipajelor vaselor comerciale în largul coastelor Africii și Asiei de Sud-Est reprezintă un risc curent atât la adresa securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
43 Ibidem, p. 8. Bibliografie Di CAMILLIO, Federica; MARTA, Lucia, Cazul Italiei, working paper 39, Real Instituto Elcano, 2009. Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței, Odille Jacob, La documentation Francaise, Paris, 2008. Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General Italian, 2005. Rezoluția Nr. 2073/2004 III.31 a parlamentului Ungariei. Strategia Națională de Apărare a Slovaciei, Bratislava, 2005. Strategia Națională de Securitate a Bulgariei, Sofia, 2011. Strategia Națională de Securitate Britanică, Guvernul Majestății Sale, Londra, 2010. Strategia Securității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
between East -West and the significances of the "August 23" Act în reshaping the post-revolutionary memorial debate, represent three fundamental perspectives în understanding the "East" and "West" thinking of the Romanian monarch. These three themes, rich în meanings, have three major connotations: moral, geographic and memorials. Each of them are explained and decrypted with many examples, quotes, and historical and geographical references. Keywords: King Michael, East and West, Yalta, Bessarabia, Ribbentrop-Molotov Pact, August 23, 1944, Marshall Ion Antonescu. Introducere Prăbușirea monarhiei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate materiale de opinie, interviuri, mesaje sau declarații ale regelui Mihai. Ele trădează o traumă majoră, însoțită de o culpabilizare a Vestului, mai ales pentru un personaj istoric care a pus la dispoziție propriul destin politic și propriul statut de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la dispoziție propriul destin politic și propriul statut de monarh în funcțiune pentru soarta continentului și a conflagrației care a lovit Europa și lumea în ansamblu. Simbolul întâlnirii de la Ialta a rămas pentru ultimul rege al României imaginea unei nedreptăți majore și a unei înțelegeri ilegitime făcute între Aliați, care punea Estul, pentru multă vreme, în postura unei creații inverse a valorilor vestice occidentale. Regele aprecia faptul că Ialta - ultima mare conferință interaliata de dinainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe monarh să trateze acest eveniment drept o înșelare de proporții a Vestului prin ratarea obiectivelor programului, o sporire a terorii, o pierdere a autorității Occidentului în fața regimului comunist, o sumă de privilegii adjudecate de nomenclatura și o înfrângere simbolică majoră pentru emigrație: "(...) din clauză națiunii celei mai favorizate a avut de câștigat numai regimul. Banii câștigați n-au intrat în casele oamenilor, pentru viața și sănătatea lor, represiunea a crescut în schimb, a crescut și numărul privilegiaților. Așa da, s-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
României a conexat, în mentalul colectiv, această tragedie cu o perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică, un lung șir de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată, de teritoriul fostului Imperiu Otoman și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
democratice grave pentru clasa politică din postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate în semnificații, au, la rândul lor, trei conotații majore: caracterologice, spațiale și memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost parte a Europei (interviu cu Mihai Tomescu), accesibil online la adresa http://www.europalibera.org/content/article/1811256.html (15 aprilie 2010). INTERVIU Klaus IOHANNIS, Presedintele României "În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic" ("When managing any crisis or unexpected political events, there are always two fundamental landmarks we can always go back to and
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de încredere pentru aliații săi în cadrul organismelor europene și a celor internaționale din care face parte. Țara noastră este o democrație solidă, cu mecanisme și instituții democratice funcționale. În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituțional și dialogul autentic, comunicarea. Asta am și făcut și am gasit o soluție general acceptată de către partide și de către societate. Evenimentele recente, incepand cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noted above, the național scores of community participation, civic participation or political participation are somewhat equal, between 30% and 35%, with one exception, namely the național average of electoral participation - up to 57%. Electoral participation is therefore one of the major changes that the Romanian public hâș gone through since 1989. And this is all the more interesting because, once again, the național score for political participation is only 32%. We can consider that the citizen is more interested în the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
this distinction hâș to do with the source of these types of participation - electoral participation is encouraged (and required) by political parties, while the other three types we defined should be desired by civil society! Or, here we see the major failure of civil society. Parties are interested în electoral participation to legitimize their existence and to gain power (the essential function of their existence), and are willing to do anything (including actions that are borderline illegal or beyond) to be
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
the rules and does not foresee any utility for his personal agenda. The Romanian citizen chose democracy 25 years ago în response to communism and, for the sake of democracy, he/her chose to participate în the vote aș a major and basically unique form of involvement. It can be considered that for many Romanians the democratic essence of the phenomenon is given only by the vote expressed în various elections. Although there have been heated discussions about democracy during these
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
foreign investors and from a weak agricultural production; foreign trade structure is highly vulnerable to external shocks, while exports are less diversified, both aș main branches and orientation to foreign markets; the demographic structure and the low employment rate generate major imbalances în public finances and pensions system. În this context, this paper aims to demonstrate that the transition of România to free market economy hâș not yet been finished, that the 90s economic policies caused a brutal imbalance of the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea lor sistemică, în sensul creșterii competitivității și implementării culturii organizaționale din sectorul privat în companiile de stat. Din păcate, prevederile acestei norme legale generoase nu a reprezentat decât argumentul major prin care partidele politice au desemnat pseudo-manageri sau chiar membri de partid în conducerea companiilor deținute de stat. Este motivul pentru care, în prezent, cele 299 de companii vizate de guvernanță corporativa, înregistrează încă rezultate modeste în planul performanțelor economice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]