51 matches
-
Birnici 50 liudi Calistru Țurcanu Grigori Cosovanu Pavăl Cosovanu Pricopi Cosovanu Vasile Cosovanu Alecsa Hurjui Ioniț Botar Gheorghi Cozmei Alecsa Cosovanu Costandin Cozmeiu Ion Gheorghiescă Vasile Cozmei Grigori Cozmei Vasili Calistru Simion Cozmei Toader Malancee Nechifor Sămote Ion Mihuliac Ion Malance Ștefan Duciuc Toader Hurdugai Vasile Hurdugai Simion Chioariu Ioniți Simonu Grigori Chiptariu Vasilie Botar Miron Căciulacă sau Bran Grigori Chioariu Iacob Cozmei Dumitru Horodescu Lupul Simon Costandin Sârbu Toader Crețu Nechita Crețu Vasile Uriașul sau Cheptanaru Iacobu a lui Iliesă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
săn Gheorghii Rusul dascăl tot la această bisărică. Gheorghii Burlacu ponomartot la această bisărică. Gheorghii Cozmeiu Stăvărachi Tăplău Vasăle Cosovanul Toad(e)r Hurdugan Iacov Căzacul Vasăli Hurdugan Toma săn Iosăpu Horgiian Iliana lui Nichifor Cozmeiu Irina lui Calistru Țurcanu Malanca lui Vasăli Cozma Gafița lui Măteiu Mihulescu Nastasăia lui Nechifor So(...) Catrina lui Ștefan Duceac Iliana lui Alecsa Mihuliac Safta lui Dumitru Hordicu Acsănia lui Anton Pușcaș Nastasă Herlegiții Pricopi săn Calistru Țurcanu Ion săn Andriiu Cosovanu Dumitru săn Grig
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
favorabile acesteia. Prin agalmatic înțelege deopotrivă celebrarea supraumanului și ilustrarea omenescului. În fine, prin agonistic înțelege acea ficțiune a violenței, acea exorcizare a ei în cadrul conflictelor ceremoniale ce au loc între cetele de călușari sau între alaiurile de măști din cadrul Malancei bucovinene. Practica fericirii este o excelentă, modernă și erudită lucrare de antropologie culturală, „o aventură unică în antropologia culturală, nu numai românească” (Paul Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc, București, 1985. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
sat. De la Școala Hudești evidențiem formația de colindătoare care în mai mulți ani a participat și la manifestări județene obținând locuri fruntașe. De la tineret menționăm formația de Nuntă căldărărească de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la ultima casă din sat, flăcăii se adună în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor care se țineau droaie după ei. Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chipurile” (măști montante, ca niște sorcove imense). De la formele cele mai simple, cu două-trei personaje, jocurile cu măști au evoluat spre forme mai complexe, cu cete de colindători (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceată, crilă, bandă (bantă), partie, malancă. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, și de la măștile mai importante în jurul cărora s-au constituit alaiurile: Capra, Căiuții, Ursarii, Arnăuții, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu, toana transilvăneană), altele derivă din organizații paramilitare (hurta bucovineană). Deosebirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
paramilitare funcționau tot anul, în vreme ce confreriile se destrămau, de obicei, după colindat. După structura și funcția lor ludică, cetele pot fi: de copii (Căprița copiilor, Căiuții copiilor), de fete (Drăgaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu măști), de însurăței (Malanca, Geamala) și de vârstnici (Moșnegii, Munții, Urâții). În Evul Mediu, când intervenția bisericii în spectacolele populare devine intensă, jocurilor cu măști le sunt opuse forme de manifestare proprii teatrului religios. Cultivată mai întâi de dascăli și dieci, drama liturgică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
fie "Banda lui Bujor". Cu aceste formații de "teatru haiducesc" se mergea pe la casele sătenilor. Înainte de război, la Costișa erau cunoscute două formații teatrale: una condusă de finul mamei, feciorul lui Archip a lui Gheorghe și alta de Pascari I. "Malanca" sau "Mascații" erau cete din dragomani îmbrăcați militari sau în costume colorate viu, cu coroane argintii de împărați pe cap. Aveau un repertoriu adecvat timpului. Rețin câteva versuri: "Sus cu clasa muncitoare, Jos, chiaburii, la răcoare!". "Căprița", "căiuții", "ursul" erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ghe. Mariana Damian V. Elenă Diaconu St. Codrin Focșa N. Neculai Grecu N. Cristinel Grigoraș Ghe. Ion Harnagea P. Daniela lânos Dtru. Ana Ionescu AI. Flavius Florin Istrate M. Romeo Cătălin Lefter V. BeatriceAurelia Luca Const. Mihail Luca M. Pasian Malanca Const. Ionel Mazdrag I. Costel Moisă P. Cristian Nantu St. Simona Năstasă M. RetaMonica Panainte I. Ionel Pascal I. Romică Patraș I. AdinaAntonela Popa A. Gelu Popa V. Viorica Răducanu V. Speranța Rocă P. Ines Felicia Român I.Manuela Sănduță
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Clit,op.cit.,p.241. XIII Seral 3 Alexandrachi I. Elenă Bălan St. Liliana Bosna V. Luminița Chirițoiu V. Liviu Ciobanu St. Claudia Costrășel C. Marinel Gheorghe N.Nicoleta Hagiu M.Corneliu Hodea Dtru.Dumitru Ioniță N.Daniela Iolea J.Florin Malanca Const.Lenuța Patraș T.Manuela Păduraru Al.Paulina Pârvan Șt.Lenuța Popa N.Maricica Prodan P.Vasile Registru matricol 220/19901991; Costin Clit,op.cit.,p.241-242. 1991-1992 Clasa a XII-a Matematică Fizică Benchea Gr. Cristina Busuioc Ghe.Cristina Chirilă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Bucos Andreea Buzatu Marian Caprariu Andreea Chelaru Eliza Chiriac Georgica Alexandru Ciochina Radu Cocindău Elenă Veronica Codreanu Alină Doru Marcela Faraon Georgiana Elenă Gavriliță Vlad Nicușor Gheorghiu Alexandru Gîrdea Gabriel Nicolae Hanțu Raluca Adelina Hobincu Oana Andreea Hodea Celestina Andreea Malanca Daniel Victor Marcu Gabriela Masdrag Cătălina Geanina Miron Bogdan Răzvan Munteanu Adriana Gabriela Nechita Vlăduț Andrei Păduraru Cristian Paruschi Oana Roxana Sava Ionuț Clasa a XII-a Științele naturii Amocăniței Liviu Ionuț Andronache Andrei Alexandru Bulgaru Ana Georgiana Busuioc Marius
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Toader Enache; 9) Ionu Enache; 10) Anton Vasilache; 11) Cost. Acsinte; 12) I. Iancu; 13) Ion I. Climente”. Desigur, organul legii nu ar fi făcut mare lucru dacă nu ar fi fost susținut de ajutorul primarului din Râșești, „...Domnul Gheorghe Malanca”. Pe de altă parte, din cine știe ce motive ce vor fi fost bine Întemeiate de vreme ce fuseseră inserate În telegrama trimisă de ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu Prefecturii Fălciu la data de 3 iulie 1877, În care era scris sentențios chiar de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
întreținut viața de partid în facultate. În 1971, liderii din facultate erau: secretară de partid Steluța Teodorescu, Cihodaru Constantin era decan, Nazarie Vasile, președinte CUASC pe facultate. În ședința din 12 aprilie 197249 (prezidată de Grămadă Ilie, Cihodaru Constantin și Malanca Traian), au fost desemnați delegații la Conferința națională a PCR din iulie 1972. Aceștia au fost: Beldie Cameluța, Corduneanu C., Hagiu I., Macovei A., Timofte M., Zolyneak C. și studenții: Hoișie Andrei, Palade Mihai, Popa Melania, Rusu Felicia, Tomozei Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bun organizator, bun cadru didactic"); 8. Radu Caliopi (propusă de Sărmășanu - "pasionată de cercetare, bună activistă, integră din punct de vedere moral"); 9. Agrigoroai Ioan ("activist vechi, bun organizator"); Agrigoroae obiectează pe principiul rotației cadrelor, având 10 ani vechime, iar Malanca cere alt candidat în loc, dar adunarea îl votează pe Agrigoroae; 10. Simion Natalia ("pregătită d.p.d.v. politic și profesional"); 11. Vasile Adrian Iorgu - Filimon atacă propunerea pentru neîndeplinirea de sarcini. Iorgu se apără, Dima îl susține ca "foarte bun student, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
118, 121, 221 Macovei, Elena, 117, 120, 131, 362 Macovei, G., 160 Macovei, Gheorghe, 50, 54, 71, 72, 77, 78, 88, 113, 116, 153, 160, 223 Macovei, Ioan, 121 Macovescu, George, 421 Magazin, Petru, 142, 284 Maiorescu, Titu, 36, 270 Malanca, Traian, 143, 222 Malița, Mircea, 301 Mancaș, Gabriel, 131, 234 Mancaș, Mihai, 160 Manciuc, Gheorghe, 88 Manciuc, Ioan, 50, 53, 71, 79, 154, 225, 285, 295, 490 Manciuc, Ion, 71, 301 Mancu, Nicolae, 115, 116 Mandachi, Cristina, 110 Mandric, Mirela
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ioan, Neagu Tudor, Rotaru Anton, Davideanu Ronelia, Cuciureanu Aurel, Secrieru Constantin. 18 Iată care erau universitarii: Raveica Titus, Ghideanu Tudor, Celmare Ștefan, Puha Elena, Pichiu Dumitru, Ciocîrlan Vasile, Husar Alexandru, Hatmanu Dan, Păstrăguș Mihai, Miftode Vasile, Neculau Adrian, Prună Tiberiu, Malanca Traian, Murariu Viorica. 19 Iată care erau universitarii: Coptil Liviu, Herșcovici Maier, Șerb Vasile, Acatrinei Olimpia, Popa Alexandru, Jeanrenaud Alfred, Cepăreanu Rodica, Strugariu Despina, Cepăreanu Ion, Marinescu Costică. 20 Iată care erau universitarii: Bold Emilian, Agrigoroaie Ioan, Rusu Vasile, Andronovici
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vârsta între 25 și 35 de ani. Telefon 0256/440041. Pierdut acte pe numele de Pungilă Pavel, din Buziaș. Cine le-a găsit este rugat să sune la tel. 322232. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 4 - 10 septembrie 2004 Malanca Dumitru, 60 ani · Gheorghevici Aurelia, 58 ani · Krausz Oscar, 69 ani · Fometici Ana, 69 ani · Vermeșan Bujoara, 95 ani · Subi Sofia, 71 ani · Gaier Constantin, 90 ani · Káli Natalia, 67 ani · Olaru Tatiana-Sabina, 78 ani · Iuga Ion, 83 ani · Puhala
Agenda2004-37-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282872_a_284201]
-
și cu trișca. Și în aer persista miros de praf de pușcă, de pilitură de oțele, de vremuri grele și nedrepte bariere. Și Crivățul bătea dinspre Siberii... Și în scurtă vreme a spulberat Hora și Doina, a pălit Codrul și Malanca și ne-a lăsat numai cu Dorul. Iar Dumnezeu însingurat, din bolți înalte de mândră Catedrală, a slobozit o lacrimă amară. Și de atunci Pantocratorul de la Catedrală a devenit cunoscut românilor pelerini ca icoana care a plâns într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura. / În cei doi umerei, / Doi luceferei. Câteșinouă mările, / Trece Ion oștile. / Iar Ion făt-frumos, / El să fie sănătos / Ca un trandafir frumos."200 În structura magică tradițională a urăturii de Malancă, luna este supusă unui ritual al reîntoarcerii în matricea apelor, tocmai pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a se împlini descântecele și farmecele. Moartea ritualică a lunii, care precede apariția lunii noi, numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numită popular Luna Tânără, Luna în două coarne sau Crai Nou, mijlocește împlinirea unor vrăji și descântece. "Luna din fântână", din recitativul urăturii pentru Malancă, simbolizează tocmai această renaștere a lunii din apele primordiale care primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primenesc sorții omului: "Ne primiți Malanca-n casă, / Că-i cu straie de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]