65 matches
-
etaje și-am dus-o la urgențe. Acolo am dat buzna în cabinetul unei doctorițe mai în vârstă ,sătulă de atâția ani de chiote și vai. Dar tu consideri că soacra ta e cea mai importantă. - Mă scuzați ,dar moare mama-soacră ! - Așteaptă domnule afară , nu vezi c-acum consult o altă „ mortăcină ” ? Am ieșit stupefiat și chinuit de gândul că dacă n-ar fi atâtea „mortăcini ” , doctorița asta ar sta acum pe tușă. Dar asta n-a fost tot ! - Cred că
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
înțelegi ? Își imaginează lucruri și intră-n panică din absolut orice . O duceți sus la psihiatru ! Scoatem bătrâna suferindă și peste alte cinci minute ,suntem deja la doctorul de boli nervoase. - Câte degete ți-am arătat acum ? - Patru,îi dă mama-soacră răspunsul adevărat. - Pe ăsta de lângă mine îl cunoști ? - Da,e gineri-meu,să-i dea Dumnezeu sănătate, că e băiat bun. - Nu pare dusă chiar de tot,dă doctorul verdictul . O lăsați aici o săptămână ca s-o supraveghem. Iar
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
ei nu dădea semne de vindecare. Iar inima o înțepa din ce în ce mai rău.De banii cheltuiți fără rost ,treizeci de milioane ,nici nu-ți mai amintesc. - Mamă, nu mai aruncați banii degeaba pe fereastră. Mai bine, strângeți de pomeni ! - Stai liniștită mamă-soacră ,că n-avem noi norocul ăsta, ca să scăpăm de dumneata ! E femeie inteligentă,nu se supără la glume. - Vasilico,ai vreo presimțire ? o-ntreabă socru-meu, care veghea de ceva vreme, lângă pat. - Eu așa zic .... - Atunci, ia spune-mi
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
Când te-am lucrat, fată?”atâta mai auziseră ai ei. “Eu mă duc la birt!” zise calm “bunicul”. Doar “bunica” se puse pe un plâns de-ți rupea sufletul. “Lasă, mamă, că așa s-o liniști și el!” o calma mama-soacră pe nora ei. Mă uit acum “în ograda lor”. Olteanca, e șefa asistentelor. Soacra, pensionară, dar tot maestră la gătit. Văru, tot leneș, l-a târât toată viața nevasta, cu angajări fictive. Doar când a fost cu embargoul a mai
DESTINE ÎNGEMĂNATE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366917_a_368246]
-
ce deștept am fost că am luat un apartament mare?! De ce să-ți fie frică? - Să n-am necazuri la serviciu ... - Ce necazuri? Dacă ți-o spune careva ceva, să răspunzi că un copil nu e nici o problemă pentru tine. Mama-soacră o să ți-l crească. E nebună după un nepot. - Și tu crezi că chiar așa va fi? Și eu îl vreau deși viața o să ne fie foarte grea acum, cu atâtea datorii. - Eu o să te ajut. Florica își aminti de
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
ceva, evident, de cele mai multe ori, ceva rău. De nenumărate ori Hobzoaica le zicea alor mei: - Ptiu, ce câine stricători Floricel ăsta al vost’u! Dacă Vlăduț al mieu ar fi fost așa, demult aș fi scăpat de iel. - Lasă-l mamă-soacră în pace, ie bun la porumbi șî la oi - îi răspundea taică-meu. Într-adevăr, Floricel nu avea pereche atunci când se lupta cu viezurii, porcii mistreți, chiar și cu urșii în Gruiu’ Pleșciorii, toamna, la porumbi. De nu știu câte ori au
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
etaje și-am dus-o la urgențe. Acolo am dat buzna în cabinetul unei doctorițe mai în vârstă ,sătulă de atâția ani de chiote și vai. Dar tu consideri că soacra ta e cea mai importantă. - Mă scuzați ,dar moare mama-soacră ! - Așteaptă domnule afară ,nu vezi c-acum consult o altă „ mortăcină ” ? Am ieșit stupefiat și chinuit de gândul că dacă n-ar fi atâtea „mortăcini ” doctorița asta ar sta acum pe tușă. Dar asta n-a fost tot ! - Cred că
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
înțelegi ? Își imaginează lucruri și intră-n panică din absolut orice . O duceți sus la pshihiatru ! Scoatem bătrâna suferindă și peste alte cinci minute ,suntem deja la doctorul de boli nervoase. - Câte degete ți-am arătat acum ? - Patru,îi dă mama-soacră răspunsul adevărat. - Pe ăsta de lângă mine îl cunoști ? - Da,e gineri-meu,să-i dea Dumnezeu sănătate, că e băiat bun. - Nu pare dusă chiar de tot,dă doctorul verdictul . O lăsați aici o săptămână ca s-o supraveghem. Iar
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
ei nu dădea semne de vindecare. Iar inima o înțepa din ce în ce mai rău.De banii cheltuiți fără rost ,treizeci de milioane ,nici nu-ți mai amintesc. - Mamă, nu mai aruncați banii degeaba pe fereastră. Mai bine, strângeți de pomeni ! - Stai liniștită mamă-soacră ,că n-avem noi norocul ăsta, ca să scăpăm de dumneata ! E femeie inteligentă,nu se supără la glume. - Vasilico,ai vreo presimțire ? o-ntreabă socru-meu, care veghea de ceva vreme, lângă pat. - Eu așa zic .... - Atunci, ia spune-mi
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
cu Nădejde și adânc Ca s-o Binecuvânteze, din Iubirea Lui, cu-n prunc ! S-o facă mamă creștină, în Credință să îl crească, Mamă și la următorii, ce-i va da IISUS să nască ! Iar la vremea sorocită, devenită mamă-soacră, Pe noră s-o formeze mamă, în morala noastră Sacră ! Și în rol de mamă-mare, nu va sta, ci va munci ! Spunând că, doar lângă Maica, în Cer se va odihni... Iubiți-vă în viață mama, voi fiice și voi
ZIUA MAMEI (ÎN ROMÂNIA, PRIMA DUMINICĂ DIN LUNA MAI). MAMA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352604_a_353933]
-
libere fusese normală, și, totuși, reușisem să uit pentru un moment de Liz. Chiar! Mai am o zi liberă -am răsuflat liniștită. Chiar dacă următoarea mea dimineață liberă am petrecut-o asemănător cu prima, de data aceasta m-am oprit la mama-soacră la o cafea -chiar dacă nu sunt fana acestei băuturi. Eram fericită că puteam gândi limpede din nou. Se spune că o cafea bună merge perfect cu o bârfă, așa că am aflat de la mami (soacra) că un motociclist s-a
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
vadă mutra. Da’ de unde!!! Stătea proțăpită în mijlocul patului și mă aștepta cu un chef nebun de scandal. Seară de seară, de ajunseseră vecinii să ne bată-n țeavă. Avea privirea injectată, ochii umflați de plâns, iar Mihai fusese trimis la mama-soacră, ca să „nu-i stric educația” cu comportamentul meu de tată derbedeu. Într-o zi m-am trezit că mă sună la serviciu și mă anunță: - Am schimbat yala de la ușă. Nu mai ai ce căuta acasă! Du-te la curva
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
pe ultima lună. Dracu’ v-a pus?...În acest moment tocănița este gata de servit cu farfurii cu tot pe pereți, în cap, pe jos... Dacă aveți îndemânare prindeți un tacâm din zbor cu care veți servi desertul adus de mama-soacră ce, culmea, tocmai a intrat pe ușă. Ceartă bună! Răbdări prăjite Ingrediente: 2 kile de răbdări mai sănătoase, una sacoșă goală - poate fi chiar spartă, ½ litru apă chioară (merge și sifon, dar să fie cald), un șir de găuri de
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
țap, iar ochii săi arată ca și cum i-ar fi crescut din urechi. Zâmbește, dezvăluindu-și dinții de aur. Bătrâna doamnă e înveselită: — Shim, ce o să spui? — Felicitări cu ocazia dobândirii a șapte nurori, stăpână. Vă amintiți prima replică pe care mama-soacră i-a spus-o nurorii în opera Trandafirul sălbatic? — Cum să uiți așa ceva? Bătrâna doamnă râde din nou, în timp ce recită replica: „I-ați găleata de apă, noră, și du-te la fântână!“. Vesel, eunucul-șef Shim le cheamă înăuntru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
simțea ea capabilă să mă recucerească? Sigur! Zbanghia aia cu nume ridicol n-o să-i răpească ei bărbatul pe care-l suportase și-l formase timp de cinci ani! Dezbaterile și negocierile s-au întins. Din când în când, posibila mamă-soacră mai venea la ușă: copii, se face târziu, se închide la analize. Pleacă mama de-aici, lasă-ne-n pace, o repezea Sabina. S-a făcut seară și dimineață, apoi iar s-a întunecat și s-a luminat, de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cu noi pe Tubu. Părintele ne-a băgat sub patrafir, a cântat puțin, ne-a vorbit despre transformarea lui eros în agape. S-au pus giamparale, pe balcon s-au prăjit hălci, scoici, guvizi. Părintele a avut lipici la viitoarea mamă-soacră, coafeza - probabil datorită asemănării cu un Alain Delon mai dolofan cu vreo patruzeci de kilograme. Coafeza era mai înaltă decât el cu un cap, însă cuscrul nu avea ticul la ochiul drept și hernia de disc ale soțului ei, marinarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să mă consulți pe mine când vrei să întreprinzi ceva. Știu eu, cunosc chițibușurile, sunt avocat, îți fac toate gratis. Îmi dai acolo, o nimica toată, pentru deplasări. Întors în sinedriul din casa Aglaei, Stănică începu să tune: G. Călinescu - Mamă-soacră, se petrec lucruri suspecte de tot! De cem-am temut eu, nu scăpați. Moș Costache a vândut restaurantul, acum umblă să vândă, cu siguranță, și casele din Știrbey, mâine o să vândă tot. Ce faci atunci, adică ce facem, fiindcă îmi dai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
n-o să lăsăm în casă un bolnav fără simțire, care nu vede, n-aude, cu străini în casă. - Aud! zise bătrânul așa de stins, încît nu-l înțeleseră toți. - Zice c-aude, mamă! interpretă Olimpia. - E pezevenghi! explică Stănică doctorului. - Mamă-soacră, toate bune, dar mie mi-e foame! Vrei să fac de veghe nemîncat? Adu ceva aici, la botul calului. Voi n-aveți nimic aici, nu gătiți? se adresă Stănică Otiliei, care îl privi speriată, umilă. Nemaiașteptând răspunsul, Stănică începu să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
văietător bătrânul. - Ei, asta-i, rezistă Stănică, lasă că știm noi mai bine ce-ți trebuie. Mai târziu, încolo. Apoi Stănică deveni nemulțumit de mîncare: - Frate, la așa vin, n-ajunge uscătura asta. Aș mânca cevapicant, ceva extraordinar, ce zici, mamă-soacră, mirosea a varză la dumneata azi. - Păi, am făcut niște sarmale cu varză nouă, acrită! - Bravo, ura, să vie! strigă nebunește Stănică; aducînd-șiînsă aminte de bolnav, coborî glasul: Oare credeți că-l supără gălăgia? Doctorul dădu din umeri. Aurica scoase
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cureți și pe noi. - Stănică, nu vorbi atât, și joacă, dacă joci. Aruncă colocartea, vorbi Aglae. - Uite-o, dă-o la naiba, partida asta am pierdut-o. Baremde aș trage vreun folos de unde știu eu. Acum toți suntem la ordinele mamei-soacre, ea e cloșca cu pui. Nici nu mai joc. Aurica se văietă: - Vai, dar de ce nu mai jucăm, ce vrei să facem? Ne plictisim să tot păzim atâta. Stănică schiță cu buzele mai mult decât pronunță: - Îți păzești zestrea ta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
e cloșca cu pui. Nici nu mai joc. Aurica se văietă: - Vai, dar de ce nu mai jucăm, ce vrei să facem? Ne plictisim să tot păzim atâta. Stănică schiță cu buzele mai mult decât pronunță: - Îți păzești zestrea ta, fetițo. Mama-soacră ne umple debani, dacă... mă-nțelegi. Aglae îi făcu semn cu mâna să fie prudent, în vreme ce Stănică strâmba din nas, cu înțelesul "nu contează". Olimpia, tăcută, gravă, mestecă cărțile, apoi le puse în fața doctorului Vasiliad, spre tăiere. Jocul reîncepu și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pututsă aflu nimic. - Pe urmă, aș vrea să știu și eu, a făcut vreun testament,n-a făcut?! De unde să-l iau eu testamentul, dacă el nu spune nimic? Dacă nu-l găsesc sau i-l fură cineva? - Atunci dumneata, mamă-soacră, zise Stănică, fiind unică moștenitoare de drept, iei tot, vreau să zic tot ce se vede. - Lăsă-mă în pace, se răsti Aglae, ca și când Stănică eravinovat de lipsa testamentului, iau casa, că nu-mi închipui c-o să aibă neobrăzarea s-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aia suflet? Sufletul e suflul, adică suflarea, respirația, anima, cum zic latinii; sufli? ai suflet! nu mai sufli? te-am dus la gunoi. Cum adică, puiul de găină pe care-l mâncași să n-aibă și el suflet, iar dumneata, mamă-soacră, să te duci în rai? Ori supraviețuim toți, de la râmă până la om, ori nu e nimic. Dar vă spun eu, pe onoarea mea, că Dumnezeu are alte treburi decât să păzească sufletul dumitale. Să-ți spună amicul (Stănică arătă pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
foloasele și eu să cheltuiesc? Cine-lînmormîntează, mă rog? - Dumneata, firește! -Eu?! se scandaliză Aglae. Cu ce? Cu câteva mii de franci, cât mi-a lăsat el? Să-l îngroape Otilia, tot spunea că e papa al ei. - Să fim calmi, mamă-soacră, recomandă Stănică. Eobligată moralmente și e chiar interesată să facă onorurile înmormîntării ruda cea mai apropiată care moștenește, în speță, dumneata. - De ce eu? zise nedumerită Aglae. - Fiindcă dumneata iei tot, casa de alături, casa din Știrbey-vodă, pe care n-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
absolut nimic. - Pianul e al tău, în orice caz, își dădu în petic Stănică,trebuie să-l revendici. - Lasă-mă, te rog. - Te las, te las, respect marile dureri! Întors, Stănică găsi pe Aglae distribuind banii din săculeț în grupuri. - Mamă-soacră, te conjur, sunt lefter, avansează-mi și mie câțiva sutari, sunt lefter! și puse mâna pe un morman de piese. - Ai răbdare, Stănică, ce Dumnezeu, săriți toți așa? Toți banii ăștia se duc pe înmormîntare. Doar n-o să-l îngrop ca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]