59 matches
-
Își acoperă ochii cu mâinile și se face că plânge). Goe: Las’ că știu eu că te prefaci! Mam’mare: Ți-ai găsit pe cine să înșeli? Mamița: Cine mă pupă... uite!. . .ciucalată! (Mamița pupă pe Goe, Goe pupă pe mamița, ia ciocolata și se depărtează de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in spatele tabloului). Scena a III-a Trenul
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
de ele). Mam’mare: Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare cât e de deștept! Tanti Mita: E ceva de speriat, parol! (Goe dispare in spatele tabloului). Scena a III-a Trenul trece în sens invers fluierând. Mamița: Ia mai vezi ce face băiatul afară, marmițo! (mam ‘mare se scoală bătrânește și-l caută pe Goe). Mam’mare: Goe! Puișorule! Goe! Goe! (îl caută pe scenă, îl caută printre spectatori și revine țipând). Vai de mine! Nu-i
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
scoală bătrânește și-l caută pe Goe). Mam’mare: Goe! Puișorule! Goe! Goe! (îl caută pe scenă, îl caută printre spectatori și revine țipând). Vai de mine! Nu-i băiatul! Unde e băiatul! ... s-a prăpădit băiatul! (Toate cucoanele sar) Mamița: A căzut din tren băiatul! Tato, mor! (cade pe scaun; tanti Mița îi face vânt cu un evantai. Se aud bubuituri în dreptul tabloului. Mam’mare: Goe, maică! Acolo ești? Goe: Da! Mam’mare: Aide! Ieși o dată! Ne-ai speriat. Goe
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
epistolară a senectuții, cea mai ghidușă voluptate a îmbătrânirii din literele „daco-romane“. Dar Sinaia este un nod vital în codul hedonismului caragialian. Sinaia Peleșului, a lui Carmen Sylva, Alecsandri și Claymoor, Sinaia trenurilor de plăcere și a seratelor muzicale, a mamițelor, domnilor Goe și „drumului prăpăstios către strada Furnica“, dar în special Sinaia demulți-slăvitului Gh. Matheescu, patronul delicateselor și colonialelor, ale cărui mărfuri fine (icre moi tescuite prima, halva ș.a.m.d., la rivalitate, în haremul papilar caragialian, cu băcănia „românului
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Mazăre, Manolescu, Voinea și „Villa Măndica“... fie și în absența lui Mișu locotenentul, acel „mucalit al dracului“ care „cântă teribel“ și-o face pe încă juna madam Georgescu din Tren de plă cere să exclame bovaric (a doua zi): „Ah! mamițo! me nuetul lui Pederaski... mă-nnebunesc!“ 9 septembrie 2010 Deznădejdea ca ultim refugiu Trăiesc de-o viață din citit și scris. Din biblioteci, arhive prăfoase, excerpte, manuscrise, dactilograme, șpalturi, corecturi, dedicații. Din cronici, recenzii, studii și eseuri, ca și din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de copii. Unele versuri le păreau copiilor destul de suspecte: „Și una-i roză și miroase“, glăsuia unul, și trebuia să recompui toată poezia ca să înțelegi ușurat: se referea de fapt la o scrisorică de amor... Altul, devenit imediat faimos, zicea: „Mamița mare și pisica/ Veghez la timp să aibă lapte“. Toți copiii ne-ntrebau cum să mai aibă lapte mama mare, la vârsta ei. Pisica, mai mergea, era mai firesc. Alt test era un fel de labirint care la fiecare intersecție
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
presti giul maestrului ne-ntuneca până la urmă dreapta judecată... În fine, pierdeam ore-n șir înregistrân du-i la microfon pe aceiași copilași martiri care tre buiau să recite, la prima vedere, o poezie, de obicei tot pe cea cu mamița mare și pisica. Dacă se potic neau, trebuiau s-o ia de la-nceput. Mai erau și alte teste, pe care le aplicam răb dători, ore-n șir, asupra copiilor tot mai blazați, mai dornici de o altă joacă, în mijlocul naturii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
tot mai infatuați față de colegii de rând, asemenea unora ce, trecuți prin grota din Eleusis, aflaseră mântuirea semiotică, iar imaginea celor petrecute la Cozia se estompa tot mai mult în înaltele noastre spirite. Unde mai erau benzile, puzzle-ul cu mamița mare, la bi rintul cu „vântul iu birii“ și „inima zorilor“? Dar, vorba poetului: „Unde sunt zăpezile de altădată?“. Nimeni n-avea să mai știe vreodată ceva de soarta lor. Întrebat timid, Sincu ne trăgea un zâmbet cuceritor: nu e
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
miorlăiturilor de mârtani, canioanelor bulevardelor, scânteierilor de trolee, miresmelor de salcâmi, uguitului de guguștiuci, hergheliilor de castani și havuzurilor enigmatice, să-și explice tărăgănat și isteț: - Iubim, că dacă nu iubim, nu o halim pe păpică!... Dacă nu giugiulim, moare mamița!... Și dacă nu avem nici un chef de înfăptuit, belim belingherul!... Astfel vorbea, simțindu-și papila gustativă beteagă de la niște citate aramaice, grecești și latinești, cu ajutorul cărora triumfase recent în câteva turniruri teologice, rașchetase învățăturile mai multor biserici, împinsese sub pojghițele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
urma urmei, chiar Bubicó, pentru a reveni la început, nu este decât o victimă a educației nepotrivite, la fel cu domnul Goe și cu atâți alți oameni. În locul lui era mai cu folos să fi fost aruncată pe geam cucoana, „mamița”, care-i interzice amorul cu Zambilica Papadopolinii, dar nu poate să-l strunească eficient. Chiar dacă nu ajung personaje, câinii înveselesc viața autorilor și, dacă este adevărat că se pot trage concluzii privind caracterul stăpânului pornind de la rasa și deprinderile câinelui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din pricina stresului provocat de aglomerație. Viteza vehiculului feroviar, tras de locomotive cu abur, nu este prea mare de regulă, deși în anumite cazuri putea depăși 60 de km. pe oră. Totuși, domnul Goe își poate pierde pălăria în curent, iar Mamița pe Bubico, din cauza călătorului nevricos. Abia create pe la 1865, căile ferate române intră rapid în conștiința publică și literară a epocii. Podul de la Cernavodă, inaugurat în 1895, e cel mai lung din Europa la acea vreme. În tren se mănâncă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se fac unii pe alții albie de porci, apoi trec împreună, la braț, pe la casierie să-și ridice mălaiul. Ia să vedem ce mai putem vedea azi la Maidan TV, în afară de lăturile Oanei Zăvoranu și a lui Pepe („Pepiță și Mamița" cică ar fi ajuns la episodul 54). Să privim și ceva mai serios. Ia te uităăăă, capra s-a urcat deja în copac. Scuzați, nu e chiar capră, ci așa pare de departe, dar este vorba de Toader Paleologu, (individul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
v-ascult de-atîta amar de vreme... am căscat de mi-a trosnit fălcile. Ce mai tura-vura...vorbă lungă degeaba? Iaca, o s-o ia ăl de l-o iubi fata, că dreptul lui e!" Diplomația Efimiței unită cu decizia rapidă a mamițelor din Momentele și schițele artistului. În spiritul lui, vom salva de la vorba lungă restul motivelor, adunate spre a justifica senzația că opera e construită ca un sistem de vase comunicante, în care "genurile" sînt relativizate cu bună știință. Tocmai fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
temele comice ale lui Cargiale sînt "lipite", cusute cu ața albă a ironiei intertextuale, dobîndind o altă coloratură stilistică. "Să le numărăm...": odrasla, aici progenitura iadului, nici mai mult, nici mai puțin, stupită de deochi (ca Goe) de starostele dracilor; mamița reîntrupată, cu ambițiile ei, în țiganca ajunsă doică de împărat, Ianuloaia vituperînd pe seama "berbantlîcurilor dumnealui", (în mod logic, ar urma chiar "dumnealui"), lanțul "fatalității" care l-a pîndit pe Cănuță de la naștere, cînd moașa faisait défaut, din pricină de ch
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
rezonanța numelui Sachelarie derivat de la sachelar administrator al bunurilor unei biserici, aceeași informație conservînd-o și numele celebrilor Lache Diaconescu și Mache Preotescu (O lacună) iar în Lanțul slăbiciunilor defilează o veritabilă mafie feminină de aceeași extracție: la Mitică Dăscălescu ține mamița sa Dăscăleasca, la care ține Piscupeasca, la care ține Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca... Din categoria xenismelor, Caragiale mînuiește cu mare efect nu numai grecismele ci
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model "Ulpiu Traian", distinsa matroană română din Bacalaureat are trei fii numiți Virgil, Horațiu și Ovidiu, junele Mișu Guvidi (Cele trei zeițe) e protejat de Juno, mamița lui, Minerva sora mai mare a mamiții, Venus sora ei mai mică, în Cronica de joi se propun ca nume pentru doi gemeni Castor și Polux sau Romulus și Remus iar Groaznica sinucidere din Strada Fidelității are ca eroină pe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
nobilitas) lui Caragiale este în ultimă instanță recuperabil și emană chiar o adiere de discretă și veritabilă poezie a echivocului: "...cu sufletul încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, cînd își face toaleta de culcare, madam Georgescu zice oftînd: Ah, mamițo! menuetul lui Pederaski..., mă-nnebunesc!" Din perspectiva care interesează aici și acum, o interesantă relație între Ion Luca și Mateiu stabilește Vasile Lovinescu care recunoaște la ambii o vulgaritate a primului fond din moment ce "și în om și în lume, există
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
repede“). Pe lângă distribuirea și editarea articolelor și a frânturilor pe teme precum „Femeia de profesie acasă“, „Femeile bogate se ceartă mai des decât cele sărace?“ și „Cum ținem pătrunjelul proaspăt“, avea o rubrică regulată de divertisment teatral intitulată „Muzica și mamițele“, pe care o iscălea „Cécile“, și una de recenzii literare, semnată „Barbara“. Acesta era profilul revistei, trebuia să fii flexibil ca să lucrezi pentru ea. Walter Slaughter Încheie uvertura cu o Înfloritură și se Întoarse, cu o plecăciune zâmbitoare, să primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
implicat În propria dramă și se constituie activ În jurat și asistent. Hilară e scena pregătirii gestului suicidal de către Porția: „După ce a dejunat cu mare poftă și s-a săturat, a- nceput deodată să plângă, zicând către doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
matriculă; protejatul tău avea un 3. - Și acum? - Are 7. - Uite-te - am gândit eu - ce va să zică o Întârziere de câteva minute; cum poate nenoroci pe un tânăr! Rămânea Mitică Dăscălescu iar repetent, cu toate că Ține la el atâta mamiță-sa Dăscăleasca, la care Ține Piscupeasca, la care Ține Sachelareasca, la care Ține Iconomeasca, la care Ține Diaconeasca, la care Ține Preoteasca, la care Ține mult grațioasa Popeasca, la care Țiu foarte mult eu, la care... ”. Mai energică și cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cântând menuetul, pe care-l cântă regulat muzica În parc și care-i place atâta lui madam Georgescu!... De aceea, cu sufletul Încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, când Își face toaleta de culcare, madam Georgescu zice oftând: - Ah! mamițo! menuetul lui Pederaski..., mă-nnebunesc!” (s.n.). Sensibilă la frumusețea naturii, madam Georgescu e cu siguranță mai impresionată de prezența tânărului locotenent Mișu, care-i o ispititoare promisiune. Petrecerea improvizată, al cărei suflet e galantul locotenent, rămâne reper afectiv pentru femeia
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vii să prânzești cu noi” etc.), gramamà, coana Anica, supează cu ginerele la miezul nopții (Tren de plăcere), familia Piscopesco urmează să ia „dejunul la castelul Peleș” la ora 1 după-amiază etc. În tren se fumează, dar se și bea (mamița Miței din Lună de miere „primește bucuros” să guste din cogniacul oferit de străin, cu sentimentul vag al unei complicități de moment), În restaurantul gării se (poate) bea cafea cu lapte. O masă Între amici consolidează relația, Între necunoscuți - Îi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
așteptările le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]