1,157 matches
-
închisă și am intrat ca pe sub oblonul culisant al unui hangar. M-am înfruptat la greu, trăind o adevărată euforie a mâncatului. Băgasem în mine o cantitate care mi se părea impresionantă, încercând senzații nemaipomenite cu cele două perechi de mandibule ale mele. Senzații pe care totuși nu o să le descriu ca să nu impresionez negativ firile mai delicate. Ghiftuit, am ieșit din cutie pentru o siestă lejeră. Cum mă plimbam eu ca vodă prin lobodă, clic-clac, aud zgomotul yalei. M-am
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu-l mai înțelegeam. Atunci a început să însăileze cu stângăcie niște litere: "ȘEFU, TU ESTI?" "EU SUNT, DORINELE!" "TE-AI FĂCUT OM?" "AM REDEVENIT OM." A stat un timp în cumpănă, fluturând aprig din antene și agitându-și frenetic mandibulele, dar văzând că toate acestea n-au niciun efect se reîntoarse repede la mina de creion: "MARE, MARE PĂCAT ȘEFU!" S f â r ș i t CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
plecase la județ. În sfârșit Gerard se văzu în fața tuturor portițelor închise. Ca în literatura absurdului. Totul se rezolvă, tovarășe-îl consolă funcționarul cu ticul lui nervos, de a da drumul unui clipit al ochiului, concomitent cu a unei strâmbături a mandibulei - Trăim timpuri generoase, cu tot cutremurul.... Văzându-l din cale afară de necăjit, funcționarul îl sfătui să-și spună necazul tovarășului primar, care-l va primi, chiar dacă nu are zi de audiențe. Deși se vedea plutind într-o atmosferă confuză ca
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să rîd puturoșilor, nu m-aș lăsa nici la o sută ca voi, cine vă credeți? Ce-mi puteți face? O să-ți arătăm acuma, zice Tîrnăcop făcînd doi pași calculați perfect în direcția lui, aplicîndu-i un croșeu de dreapta în mandibulă fără nici un avertisment, acuma n-o să-ți mai umble gura, îi strigă urmărindu-l cum se prăbușește la pămînt cu ochii dați peste cap înghițindu-și limba. L-ai omorît, se sperie Gulie primul, privind la masa inertă, în timp ce Dendé
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un pîrîit, mai cu grijă, zice Dendé care se apucă să îndoaie în sus și în jos un dinte al furculiței, e prea tîrziu, am făcut-o de oaie, constată Gulie, uitîndu-se la amigdalele Curistului, cred că i-am dislocat mandibula, zice avînd senzația că degetele lui se joacă acum cu capul unei păpuși de lemn, l-am rupt pe primul, încă puțin, mai sînt încă doi, repede că altfel o să se sufoce, Tîrnăcop nu mai are răbdare, ar fi trebuit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă aplecat deasupra trupului aflat în leșin, cu capul spart și mandibula dislocată, aduceți-mi niște apă ca să-l stropesc, cere. Tîrnăcop dispare imediat înăuntru și se întoarce cu găleata pe care o folosește de obicei la spălat pe jos, plină cu apă. O cîrpă curată, mai cere Dendé, iar Gulie fără
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
sau inimile sau buzele sau organele voastre genitale -, le ronțăie, le asezonează și le scuipă sub forma unei pici sau a unui romb sau a unei trefle pe orice biscuit alegeți, gata să le mâncați. Aici, în pat, plâng. Bubba-Joan Mandibulă Împușcată. La distanță de atâtea mii de kilometri, de atâtea persoane diferite care am fost, și e tot aceeași poveste. De ce te simți ca o cretină dacă râzi singură, dar numai așa ajungi de obicei să plângi? Cum reușești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să te vedem cum încerci câteva dintre cadourile pe care le-ai primit. Capitolul 13 Sari cam la miezul nopții în casa lui Evie, unde îl surprind pe Seth Thomas încercând să mă omoare. Așa cum mi-e fața acum, fără mandibulă, gâtul mi se sfârșește într-un fel de gaură din care-mi atârnă limba. În jurul găurii, toată pielea e un țesut cicatrizat: gâlme strălucitoare de-un roșu închis de parcă aș fi nimerit plăcinta cu vișine la un concurs de mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de multe motive, chiar nu mă pot întoarce în pat. Așa că sun și apelul meu trece peste munți și deșerturi până răspunde tata și, cu vocea mea cea mai bună de ventriloc, evitând consoanele pentru rostirea cărora ai nevoie de mandibulă, îi spun: — Gflerb sorlfd quotk, erd sairk. Srd. Erd, korts derk sairk? Kirdo! Încă o dată, telefonul nu-mi e deloc prieten. Și tata zice: — Te rog să nu închizi. Stai s-o chem pe soția mea. Departe de receptor, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și tăcută a lui Evie, când Manus se oprește din strigat și eu reușesc în sfârșit să gândesc. Evie e în Cancún, așteptând probabil s-o sune poliția și să-i spună: persoana care vă îngrijea casa, un monstru fără mandibulă, ei bine, v-a împușcat mortal iubitul secret când acesta a intrat prin efracție înarmat cu un cuțit de măcelărie, asta-i teoria noastră cea mai plauzibilă. Să știți că Evie e extrem de trează în clipa asta. Într-o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
chimonoul ăsta chinezesc de seară de mătase galbenă de concubină, crăpat pe-o parte până la brâu și ciorapi negri de plasă și dragoni chinezești roșii brodați în zona pelviană și pe sâni. Și cu pantofi roșii cu tocuri cui. Dar mandibulă nu. Desigur, Evie îi zice mamei mele: I-a plăcut întotdeauna mult de tot rochia asta. Chimonoul ăsta a fost preferatul ei. Evie cea sensibilă ar zice: — Cu asta s-ar zice că are zero pe doi. Aș putea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Aceeași culoare a tenului. Aceleași trăsături. Același păr, numai că părul lui Brandy e într-o stare mai bună. Adăugați la asta liposucția, siliconul, răzuirea traheii, rașchetarea arcadelor, avansarea scalpului, realinierea frunții, rino-conturarea pentru netezirea nasului, operațiile maxilo-faciale pentru modelarea mandibulei. Adăugați la toate astea ani întregi de electroliză și un pumn de hormoni și antiandrogeni zi de zi, și nu-i de mirare că n-am recunoscut-o. Plus ideea că fratele meu e mort de ani buni. Nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Să faci dermoabraziune, mi-a zis un chirurg plastician, e cam ca și cum ai apăsa o roșie coaptă pe-o fâșie de șmirghel. Plătești mai mult doar pentru dezastrul rezultat. Pentru a repoziționa o bucată de piele, pentru a reconstrui o mandibulă, trebuie să jupoi o fâșie lungă de piele de pe gât. Tai de la baza gâtului, dar nu retezi pielea sus. Închipuiți-vă un soi de banner sau fâșie de piele atârnându-vă de-a lungul gâtului, dar încă prinsă de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-i prinde capătul vindecat de fața ta. În felul ăsta, grosul țesutului e transferat, grefat pe fața ta fără a-i întrerupe măcar fluxul sangvin. Trag toată pielea asta liberă în sus și-o strâng într-o formă aproximativă de mandibulă. Gâtul tău e plin de cicatrice acolo unde înainte era pielea. Mandibula ta e masa de țesut grefat care chirurgul speră că va face corp comun și va rămâne locului. Preț de încă o lună, tu și chirurgul sperați. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
e transferat, grefat pe fața ta fără a-i întrerupe măcar fluxul sangvin. Trag toată pielea asta liberă în sus și-o strâng într-o formă aproximativă de mandibulă. Gâtul tău e plin de cicatrice acolo unde înainte era pielea. Mandibula ta e masa de țesut grefat care chirurgul speră că va face corp comun și va rămâne locului. Preț de încă o lună, tu și chirurgul sperați. Încă o lună, te ascunzi în spital și aștepți. Sari la Manus șezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
cu adevărat decât atunci când vor ceva. Vătraiul de argint zboară sus, sus, sus, către stele și-apoi cade și aterizează undeva printre luminile albastre ale televizoarelor. Și după ce așchiile de os s-au suturat pentru a-ți oferi o nouă mandibulă înăuntrul ghemotocului de piele grefată, chirurgul poate încerca să modeleze asta în ceva cu care să poți vorbi și mânca și pe care să poți întinde machiajul. Asta după ani și ani de durere. Ani de trăit cu speranța că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
apnee în somn, au zis doctorii. Ăștia erau ei discutând unul cu celălalt în timpul vizitelor de dimineață. Și oamenii găsesc că eu sunt greu de înțeles. Ceea ce mi-au zis doctorii e că, dacă nu-mi reconstruiau un fel de mandibulă, măcar să-mi pună un soi de clapă, au zis, altfel puteam să mor în somn. Încetam pur și simplu să respir și nu mă mai trezeam. O moarte rapidă, fără dureri. Pe carnețel, cu creionul, am scris: nu mă tachinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
propus să folosească o parte din intestinul meu subțire ca să-mi lungească gâtul. Au sugerat să-mi cioplească tibiile, fibulele acestui produs uman care sunt eu, modelând oasele și grefându-le pentru a mă construi, pentru a construi produsul, o mandibulă nouă. În carnețel, am scris: osul piciorului legat de osul capului? Doctorii n-au priceput. Acum să ascultăm cuvântul Domnului. — Ești un produs al limbii noastre, zice Brandy, și-a felului cum sunt legile noastre și cum credem că ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
după aia. I-am lăsat pe toți să creadă ce nu trebuia. Viitorul nu e-un loc bun unde să reîncepi să minți și să trișezi. Nimic din toate astea nu-i vina altcuiva în afară de mine. Am fugit pentru că reconstruirea mandibulei era o tentație prea puternică de-a mă întoarce înapoi, de-a juca din nou jocul ăla, jocul de-a fi frumoasă. Acum tot viitorul meu e acolo afară și mă așteaptă. Adevărul e că a fi urâtă nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
transformaseră, dintr-odată, în imaginea cea mai elocventa a înfrângerii și a disperării. Își dăduseră seama că se găseau în pragul morții, care le dădea târcoale sub forma corpurilor lungi și subțiri ale unor rechini mereu flămânzi și dotați cu mandibule cu dinți ascuțiți precum cutițele, însă se părea că ceea ce ii chinuia cu adevarat nu era proximitatea morții, ci faptul că totul se petrecea sub ochii celor de care, cu atâta viclenie, isi bătuseră joc. Își făcură apariția și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ca niște săgeți ale groazei din cele patru puncte cardinale, atrase de mirosul sângelui care curgea în șuvoaie din sute de răni hidoase. Tapú Tetuanúi se văzu nevoit să-și acopere urechile, nemaiputând asculta urletele celor care agonizau sau trosnetul mandibulelor ce se închideau peste corpurile celor care se zbăteau să scape. În atacul sau dezlănțuit, un uriaș rechintigru se lovi de unul din pereții Mararei, care se cutremura. —Înapoi! Înapoi! strigă imediat Miti Matái. Să plecăm de-aici, c-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
calota craniană mezocrană, ortocrană, metriocrană, cu frunte ovală, eurimetropă și relief supraorbital șters iar occipitalul larg, înalt și mijlociu de curbat. Fata are malarele slab reprezentate, temporalizate, orbite mezoconci și nasul canerin și un prognatism subnazal și alveolar slab pronunțat, mandibula gracilă, cubitusul drept, urmele unei fracturi în treimea sa inferioară, vicios consolidată, tip antropologic mediteranoid cu influențe dinaroide la nivelul părții postcefalice. MIOARA ALIMENTARĂ, eseu. Scheletul 29 aparține unei tinere, cca 18 ani, neurocraniul are forma ovoidă, indici mezocran, ortocran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să rîd puturoșilor, nu m-aș lăsa nici la o sută ca voi, cine vă credeți? Ce-mi puteți face? O să-ți arătăm acuma, zice Tîrnăcop făcînd doi pași calculați perfect în direcția lui, aplicîndu-i un croșeu de dreapta în mandibulă fără nici un avertisment, acuma n-o să-ți mai umble gura, îi strigă urmărindu-l cum se prăbușește la pămînt cu ochii dați peste cap înghițindu-și limba. L-ai omorît, se sperie Gulie primul, privind la masa inertă, în timp ce Dendé
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
un pîrîit, mai cu grijă, zice Dendé care se apucă să îndoaie în sus și în jos un dinte al furculiței, e prea tîrziu, am făcut-o de oaie, constată Gulie, uitîndu-se la amigdalele Curistului, cred că i-am dislocat mandibula, zice avînd senzația că degetele lui se joacă acum cu capul unei păpuși de lemn, l-am rupt pe primul, încă puțin, mai sînt încă doi, repede că altfel o să se sufoce, Tîrnăcop nu mai are răbdare, ar fi trebuit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă aplecat deasupra trupului aflat în leșin, cu capul spart și mandibula dislocată, aduceți-mi niște apă ca să-l stropesc, cere. Tîrnăcop dispare imediat înăuntru și se întoarce cu găleata pe care o folosește de obicei la spălat pe jos, plină cu apă. O cîrpă curată, mai cere Dendé, iar Gulie fără
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]