483 matches
-
3.). Principiile care trebuiesc respectate la efectuarea detartrajului sunt: 1. poziția pacientului va fi cât mai confortabilă, cu capul bine sprijinit pe tetieră, ușor în extensie când se lucrează la maxilar și cu capul în continuarea trunchiului pentru detartrajul arcadei mandibulare; 2. iluminarea cavitatea orală trebuie să fie foarte bine iluminată, direct (cu lampa scialitică) sau indirect (cu oglinda dentară) în zonele mai greu accesibile; 3. poziția operatorului (medicul stomatolog sau asistenta de stomatologie) va fi cât mai comodă, în funcție de hemiarcada
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
indispensabilă, atât datorită poziției culcat a pacientului, cât și sistemului de răcire permanentă cu aer și apă. Aspirația este realizată de către asistentă, care va plasa canula în dreptul sursei de apă de la turbină, în poziția declivă (fundurile de sac maxilare și mandibulare). Atunci când medicul lucrează în vedere indirectă, canula de aspirație va fi orientată la nivelul oglinzii pentru a asigura o bună vizibilitate. V.1.3. Prepararea materialelor necesare tratamentelor stomatologice Asistenta de stomatologie trebuie să aibă cunoștințe despre tratamentul stomatologic, materialele
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
sau 10% în câteva luni. La persoanele cu deficență fizică subnutriția poate apare din diverse motive reprezentate de: tulburări de motricitate digestivă; anorexie; insuficientă respiratorie și căi false pe care le iau alimentele; stres și abstinență pre și postoperatorie; deformări mandibulare și macroglosie. Aprecierea greutății corporale se face cu ajutorul Indicelul de Masă Corporală ce calculează raportul dintre greutate și talie: I.M.C.= Greutate (kg.)/Talie² (m.) La copiii se preferă folosirea valorilor de referință obținute prin măsurarea unui eșantion de copii statistic
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
de exerciții: rotiri ale brațelor, rotiri și aplecări ale capului, mișcări la nivelul trunchiului, mișcări la nivelul palmei și degetelor, imitarea unor activități din viața cotidiană etc.; b) gimnastica fonoarticulatorie - cuprinde mai multe serii de exerciții de gimnastică facială, linguală, mandibulară, velo‑palatală și labială care trebuie executate ritmic deoarece, pe lângă antrenarea și tonifierea segmentelor aparatului fonoarticulator, au și menirea de a introduce ritmul în vorbirea copiilor; c) gimnastica respiratorie - urmărește educarea echilibrului dintre inspirație și expirație cu ajutorul unor exerciții și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai multor suturi craniene și au ca efecte deformări ale craniului, tulburări cerebrale și oculare; d) boala Crouzon sau disostoza craniofacială - se manifestă clinic prin acrocefalie, frunte bombată, nas proeminent în formă de cioc, hipertelorism, hipoplazia maxilarului superior și prognatism mandibular (Arcan, Ciumăgeanu, 1981). ANTRENAMENT FUNCȚIONAL - Activitate desfășurată cu pacientul (în spațiu amenajat sau la domiciliul acestuia) pentru recuperarea sau menținerea în parametrii normali de activitate a unor segmente sau structuri. Pornind de la programul de recuperare alcătuit de kinetoterapeut, o serie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prosthesis) - Aparat sau dispozitiv destinat să înlocuiască un organ în totalitate sau un segment al corpului care a fost afectat sau distrus, pentru a prelua funcționalitatea acestuia. Protezele cel mai des utilizate sunt: de șold, auditivă, dentară fixă sau mobilă, mandibulară etc. PSIHOMOTRICITATE (< fr. psychomotricité; engl. psychomotility)- Funcție complexă care, după Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care este incomplet închis, prezentând istmul faringian; -peretele superior - reprezentat de bolta palatină și fundul de sac vestibular maxilar; -peretele inferior - este format din planșeul cavității orale pe care se sprijină în repaus limba complectat cu fundul de sac vestibular mandibular; -pereții laterali ai cavității orale sunt simetrici stânga-dreapta și sunt reprezentați de obraji; Conținutul cavității orale este reprezentat de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există o mare diversitate în structurarea individuală a detaliilor morfologice corono-radiculare, de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o asociere de două cifre, dintre care prima exprimă cadranul și a doua exprimă poziția dintelui. c) Sistemul școlii americane: începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu +, mandibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu +, mandibulară cu - și poziția semnului față de cifră exprimă situarea dintelui față de linia mediană. Cifra arabă de la 1 la 8 exprimă poziția dintelui permanent, iar cifra romană de la I la V exprimă poziția dintelui temporar. e) Sistemul școlii franceze înlocuiește semnele + cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de la I la V exprimă poziția dintelui temporar. e) Sistemul școlii franceze înlocuiește semnele + cu majuscule, D și S exprimând hemiarcada dreaptă sau hemiarcada stângă, maxilar și semnul - cu d și s care exprimă, de asemenea, hemiarcada dreaptă și stângă - mandibular, păstrând semnificația cifrelor arabe pentru dinții permanenți și a celor romane pentru cei temporari. CAPITOLUL 6 CARACTERISTICI MORFO-FUNCȚIONALE ALE DINȚILOR PERMANENȚI Fiecare dinte este format din coroana dentară, separată prin coletul dentar de una sau mai multe rădăcini. Conțin un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul molarilor de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților temporari este de asemenea mai mică decât a dinților definitivi, cu excepția molarilor mai mari decât succesionalii lor, premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,6 mm, molarul 2 temporar este mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la nivel mandibular. Aceasta apare însă mult mai frecvent la nivel frontal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu 1,6 mm). Rezultă deci că la arcada mandibulară diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la nivel mandibular. Aceasta apare însă mult mai frecvent la nivel frontal mandibular, datorită influenței exercitate de dinții superiori prin blocaje ocluzale. Culoarea dinților temporari este alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
diferențele între diametrele mezio-distale ale dinților temporari și permanenți este mai mare, fapt ce ar trebui să conducă la o frecvență mai redusă a anomaliilor prin înghesuiri dentare la nivel mandibular. Aceasta apare însă mult mai frecvent la nivel frontal mandibular, datorită influenței exercitate de dinții superiori prin blocaje ocluzale. Culoarea dinților temporari este alb-albăstruie, net deosebită de a dinților permanenți, deosebire determinată de diferențele de structură. Structura dinților temporari este asemănătoare cu aceea a dinților permanenți, existând totuși următoarele diferențe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant cinci cuspizi pe fața ocluzală. Rădăcinile seamănă ca formă și poziție cu cele ale molarilor permanenți, dar sunt mai divergente și recurbate. Dimensiunile coronare și radiculare ale dinților temporari maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant cinci cuspizi pe fața ocluzală. Rădăcinile seamănă ca formă și poziție cu cele ale molarilor permanenți, dar sunt mai divergente și recurbate. Dimensiunile coronare și radiculare ale dinților temporari maxilari 7.3. Pierderea dinților temporari este un fenomen
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
complicată interacțiune între factorii sistemici și cei locali. CAPITOLUL 8 CARACTERISTICI DE GRUP ALE DINȚILOR PERMANENȚI După morfologie și funcție, dinții permanenți se împart în patru grupuri bine diferențiate. 8.1. Grupul incisiv - 8 dinți, 4 maxi lari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada, de o parte și de alta a liniei mediene, în succesiunea: incisiv central, incisiv lateral. Se dezvoltă din lama dentară secundară și ocupă perioada de erupție de la 7 la 9 ani. Coroana se dezvoltă din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la fiecare incisiv. Rădăcina - sunt dinți monoradiculari, cu o rădăcină conică, aplatizată mezio-distal exceptând incisivul central maxilar. Prezintă o cameră pulpară cu trei coarne pulpare corespunzătoare lobilor și un singur canal radicular. Participă la realizarea ocluziei prin contactul marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginii incizale mandibulare cu fața palatină a antagonistului (raport psalidont) sau margine pe margine (raport labiodont). Funcțional participă în principal la realizarea fizionomiei și foneticii, iar secundar la incizia alimentelor. 8.2. Grupul canin - 4 dinți, 2 maxilari și 2 mandibulari, câte unul pe fiecare hemiarcada. Succed incisivilor prin poziția lor pe arcadă și se dezvoltă din lama dentară secundară. Erup în intervalul 9-12 ani. Împreună cu incisivii formează grupul incisivo-canin. Prezintă doi lobi de dezvoltare: vestibular, format din trei lobuli, și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu rădăcini lungi, ovalare, aplatizate mezio-distal, cu câte un șanț longitudinal pe fețele respective și cu apexul înclinat spre distal. Prezintă o cameră pulpară voluminoasă și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama dentară secundară și erup în perioada 10-12 ani. Coroanele voluminoase se dezvoltă din doi lobi (vestibular și oral), sunt aplatizate mezio-distal la premolarii maxilari și circulare la premolari și mandibulari. Prezintă cinci fețe (patru axiale și una ocluzală). Fețele vestibulare sunt poligonale, cu unghiuri rotunjite, convexe în ambele sensuri, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală este mai mică în dimensiune, comparativ cu cea vestibulară, cu excepția premolarului 1 maxilar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]