94 matches
-
încurcată cu Mihaiul care e tot prof de sport și ceva antrenor de-al doilea ori de-al treilea la echipa națională de gimnastică masculină și e toată vremea plecat afară și acu a luat-o și pe mama lui Mandragora, așa că el e singur, e mai toată vremea de capul lui și primește reviste, tricouri faine de hippie de la Billy, unchiul, care e și el ceva hippie, așa îi spun: Billy sau, simplu, Bil. Numele e cel al lui Cox
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
din Mexic au fost inundațiile, pe cînd ai noștri au jucat undeva, nu mai știe unde că nu-l prea interesează. Vine Pol. - Salut, bătrîne. Ai scăpat de colonel? - Ia te uită că vin ăștia să ne ia la întrebări. Mandragora le arată din departe cum devine treaba și cum se arată de dincolo de peroane, de liniile de cale ferată, chipiele milițienilor de la Miliția TF. Vin, trec peste linii direct spre grupul lor. Doi sînt. Un milițian și un soldat cu
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
cel mai tulburător. Cuvintele nerostite sunt și cele mai grăitoare: „Dacă ar fi să mi te destăinui/ cu vorba ta neauzită,/ tot n-aș ști/ dacă stânca aceea e searbădă/ sau are un nume;/ dacă în umbra ei au înflorit mandragorele/ doar pentru că tu, singurul,/ m-așteptai acolo pe mine./ Ce-ți sunt eu - când până și florile/ iau forma chipului meu?/ În graiul tău însă - nu! Nu mă încumet să știu” (Mandragore). Muțenia spune totul despre dragoste, nespunând nici una dintre
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
un nume;/ dacă în umbra ei au înflorit mandragorele/ doar pentru că tu, singurul,/ m-așteptai acolo pe mine./ Ce-ți sunt eu - când până și florile/ iau forma chipului meu?/ În graiul tău însă - nu! Nu mă încumet să știu” (Mandragore). Muțenia spune totul despre dragoste, nespunând nici una dintre vorbele ce ar putea s-o înjosească: „Iubesc viața surdă ce zburdă în tine,/ îndrăzneala ta în iubire,/ putința de a-mi vorbi despre dragoste/ pe muțește” (Despre dragoste pe muțește). Nunta
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
sponsorilor Asociației: DC Communication, Apele Române, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Raiffeisen Bank, MOL România, Ciuc, Apa Nova Bucuresti, Deltacons Tulcea, Solaris, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Tulcea, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București, Centrul Cultural Jean Bart, ICEM Tulcea, Mandragora, Transilvania Film, Asociația de Ecoturism din România, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), American Nautics, Egis Nautica, Tour International Danube (TID) și SUP Academy. Mădălina Corina Diaconu Program: Vineri, 29 august Deschiderea oficială a festivalului (Faleză-Ponton) 19:00 - 19:30
Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle – Rowmania ediția a IV-a, 29-31 august, Tulcea [Corola-blog/BlogPost/93488_a_94780]
-
călăuze de pe canalele lacului Albert, pe gîtul său de lujer se imprimase, ca o pecete a frăției universale Între oameni, și crucea malteză, și răstignirea, și steaua lui Solomon, și icoana rusă, și colțul rechinului, și talismanul din rădăcină de mandragoră, iar Între coapsele-i delicate se scursese rîul fierbinte al spermei și se vărsase În vaginul ei cald ca Într-un port-matcă al tuturor marinarilor, ca la confluența tuturor rîurilor... “ Bandura Își auzea glasul Îndepărtat și rece, și atunci Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
porți o mare povară, că toți te călcară, nu doar Baiazid; Când te-au eliberat cruciații, mai întâi te prădară, ai rămas de ocară; Așa ești și astăzi, oraș mult visat, dar ești... tot capitală de țară. Dar țara-nflorește; mandragorele deșertului tău îi atrag pe vrășmași Că-s mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
a hotărât, demult.../ să mor mai mult decât trăiesc!”. Lacrimile și moartea au în poemele Danielei Voiculescu culoarea unui vis roșu. La malul mării ei, “cerul nu se vede.../ și răstignirea se face pe scena/ unei vrăjitoare cu țipăt/ de mandragoră.../ totul e o sfâșiere de suflet,/ o halucinație de dor...” (În orezărie). În aceste condiții, devin cât se poate de firești întrebarea și mirarea din același poem mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
scriitorul CD Zeletin; II.Medalion de compozitor - Un bestiar mitologic, op. 133, lucrare pentru vioară și pian a compozitorului Dan Dediu, în interpretarea dnei Valentina Sandu-Dediu (pian) și a dnei Diana Moș (vioară). Creația muzicală conține șase părți (Grifon, Unicorn, Mandragora, Sfinx, Hipogrif, Dragon) care a fost precedat de prezentarea autorului, compozitorul Dan Dediu, rector al Universității Naționale de Muzică din București; III.Recitalul corului Divină Armonie, dirijor Marius Fircă, conținând șase piese pe versuri de Mihai Eminescu: 1. Ce te
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
scriitorul CD Zeletin; II.Medalion de compozitor - Un bestiar mitologic, op. 133, lucrare pentru vioară și pian a compozitorului Dan Dediu, în interpretarea dnei Valentina Sandu-Dediu (pian) și a dnei Diana Moș (vioară). Creația muzicală conține șase părți (Grifon, Unicorn, Mandragora, Sfinx, Hipogrif, Dragon) care a fost precedat de prezentarea autorului, compozitorul Dan Dediu, rector al Universității Naționale de Muzică din București; III.Recitalul corului Divină Armonie, dirijor Marius Fircă, conținând șase piese pe versuri de Mihai Eminescu: 1. Ce te
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
frica de anu fi părăsit, dorința muribundului de a lua cu el colțul de lume pe care îl știe, terorismul, iubirea sălbatică a scorpionilor, totul se termină prea repede, Doar atunci când i-am uitat numele m-am vindecat în sfârșit. Mandragora, adevăratul nume al fericirii. Ghioaga este sora ghiocului. Am studiat tot ce s-a scris despre cai. Numai struțul este mai ciudat, nu știm. ************************************* Țopăie morții în cimitir, Sus e statuia lui Vladimir, Oasele urșilor saltă-n cavou, Umblă Columb
ÎNRÂURIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344407_a_345736]
-
este surprinzătoare, având în vedere cunoscuta sa acribie în epuizarea bibliografiei referitoare la temele de care se ocupa. Poate că dacă ar fi consultat capitolul inedit despre mătrăgună redactat de Marian, Mircea Eliade și-ar fi fina- lizat cartea La Mandragore et l’Arbre Cosmique, pe care o anunța ca fiind în pregătire la începutul anilor 1940 (20) și „aproape terminată” în iulie 1943 (22, p. 205). În orice caz, cu siguranță că studiile lui Mircea Eliade vizând cultul mătrăgunei în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
minte, comporta ment, gestică etc., considerarea mătrăgunei ca „iarbă sfântă” (se pune la icoane, sub pragul bisericii ș.a.), folosirea ei ca afrodiziac, medicament (panaceu chiar), halucinogen, porte-bonheur etc. Mircea Eliade vorbește despre credințele antice și medievale referitoare la antropomorfismul rădăcinii mandragorei (numită și anthropomorphon) și la obligativitatea dezrădăcinării plantei (numită și cynospastos) de către un câine. În studiul său privind Cultul mătrăgunei în România, istoricul reli giilor conchide, printre altele, că „românii nu cunosc [...] ritul culesului [mătrăgunei] cu ajuto rul unui câine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe care le vedeam erau bine cunoscuții homunculi, dat fiind că vreo câteva se potriveau într-adevăr descrierii lui [Stephanus] Blancardus [1650-1704] (radix fere hominem refert, inferne duo crura habet), dar bătrânul ne-a spus că homunculii aparțineau altei specii (Mandragora vernalis), care nu creștea în România” (271). în studiul la care m-am referit mai sus, Mircea Eliade face, după opinia mea, o afirmație exagerată. El consideră că în România, „pentru culegerea altor plante magice sau medicinale, un mare număr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cazul mătrăgunei în mod mai complet, mai „spectaculos”, cu mai multe aspecte „dra- matice” este doar un simptom al prestigiului de excepție de care s-a bucurat această plantă în cadrul fitomitologiei și al medicinei folclorice românești. în studiul „La mandragore et les mythes de la «naissance miraculeuse»” (20), ca și în textul La Mandragore et l’Arbre Cosmique, Mircea Eliade se desparte definitiv de tipul de abordare etnobo- tanică al lui Simeon Fl. Marian. Și aceasta nu în primul rând prin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dra- matice” este doar un simptom al prestigiului de excepție de care s-a bucurat această plantă în cadrul fitomitologiei și al medicinei folclorice românești. în studiul „La mandragore et les mythes de la «naissance miraculeuse»” (20), ca și în textul La Mandragore et l’Arbre Cosmique, Mircea Eliade se desparte definitiv de tipul de abordare etnobo- tanică al lui Simeon Fl. Marian. Și aceasta nu în primul rând prin amploarea cercetării, pe verticala timpului (din Antichitate până în epoca modernă) și pe orizontala
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și aceasta nu în primul rând prin amploarea cercetării, pe verticala timpului (din Antichitate până în epoca modernă) și pe orizontala spațiului (din vestul Europei până în estul Asiei), ci mai ales prin calitatea demersului. Istoricul religiilor nu mai este preocupat de mandragora propriu-zisă, ci de felul în care aceasta a „deviat” dintr-o noțiune botanică într-una mitică, precum și de cauzele, amploarea și implicațiile acestei „devieri”. El sesizează schimbarea centrului de greutate în receptarea acestui motiv. Descrierea plantei și valențele sale farmaceutice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interzise”. „Mai ales, este pomenită măselarița, utilizată și la alifiile vrăjitoarelor”, a conchis Jünger (27, p. 147). Este o practică atestată din Antichitate. În secolul I e.n., autorul roman Sextus Iulius Frontinus scria în Stratagemata despre folosirea vinului „amestecat cu mandragoră, plantă a cărei putere o situează undeva între soporific și otravă” (242, p. 202). Vinul făcut dintr-o vie în care crește mandragora - credea Plutarh (Moralia, 15 F) - este mai tare și are puteri soporifice mai mari decât cel obișnuit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În secolul I e.n., autorul roman Sextus Iulius Frontinus scria în Stratagemata despre folosirea vinului „amestecat cu mandragoră, plantă a cărei putere o situează undeva între soporific și otravă” (242, p. 202). Vinul făcut dintr-o vie în care crește mandragora - credea Plutarh (Moralia, 15 F) - este mai tare și are puteri soporifice mai mari decât cel obișnuit (270, p. 532, n. 25). Prin mătrăgună nu se înțelegea numai varietatea Atropa belladonna, ci câteodată și alte câteva plante stupefiante : măse- lariță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mătrăgună nu se înțelegea numai varietatea Atropa belladonna, ci câteodată și alte câteva plante stupefiante : măse- lariță, ciumăfaie, mătrăgună mică sau mutulică (numită astfel pentru că provoacă amnezie și, în consecință, muțenie). Mircea Eliade subliniază existența unui fenomen similar în afara României : „Mandragora trebuie să fi fost denumirea comună a mai multor plante narcotice”. De altfel, acesta pare a fi un fenomen lingvistic destul de uzual. Vechea denumire iraniană a cânepii, bangha - plantă folosită la provocarea transei extatice în vechiul Iran -, a ajuns să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de măselariță produce ceartă și nervozitate în cadrul comunității, ci și consumul de mătrăgună. Într-o scrisoare din 1973, cunoscutul istoric al creștinismului Jaroslav Pelikan (1923-2006) îi comunica lui Mircea Eliade că, în slovacă (limba tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a ajuns să însemne „o persoană nervoasă sau neastâmpărată”. El a dat ca exemplu o propoziție dintr-o lucrare de la jumătatea secolului al XIX-lea a scriitorului romantic slovac Janko Král’ : „Palko Budinsky, mandragore smelá” („Palko Budinsky, un bărbat nervos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tatălui său), în limbaj popular, cuvântul mandragora a ajuns să însemne „o persoană nervoasă sau neastâmpărată”. El a dat ca exemplu o propoziție dintr-o lucrare de la jumătatea secolului al XIX-lea a scriitorului romantic slovac Janko Král’ : „Palko Budinsky, mandragore smelá” („Palko Budinsky, un bărbat nervos și cutezător”) (56). De altfel, și țăranii români din Transilvania cred despre mătrăgună că „dacă o arunci între oameni, se ceartă” (57, p. 202). Sau, cum consemnează Simeon Florea Marian, fetele vrăjitoare cred că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în 1940 de Ștefania Cristescu-Golopenția (280). în poezia Buruiana asta (din volumul Una sută una poeme, 1947) Tudor Arghezi vorbește despre „corciul [= tufișul] de mătră- gună” care „tiptil” se „strecoară” în lanul de grâu. Și în Vechiul Testament, „merișoare [= fructe] de mandragoră” (dudaim), cu efecte afrodiziace (încercate de Iacob și Leia), cresc spontan în lanul de grâu : „Și Ruben s-a dus la câmp, la secerișul grâului, și a găsit merișoare de mandragoră și le-a adus mamei sale Leah” (Facerea, XXX
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lanul de grâu. Și în Vechiul Testament, „merișoare [= fructe] de mandragoră” (dudaim), cu efecte afrodiziace (încercate de Iacob și Leia), cresc spontan în lanul de grâu : „Și Ruben s-a dus la câmp, la secerișul grâului, și a găsit merișoare de mandragoră și le-a adus mamei sale Leah” (Facerea, XXX, 14-16). În poezia lui Arghezi mătrăguna are rolul neghinei din „pilda semănătorului” (Matei, XIII, 39), cel care culege recolta de grâu cu neghină, deși „a semănat sămânță bună în țarina sa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]