3,802 matches
-
magazinul de cafea și de băuturi fine "Iuliu Main", bodegi, berării, cafenele, precum și cele patru librării de care am mai vorbit: a lui Löbel, a lui Ciuntu, a lui Pandele Stănescu și, la întretăierea cu bulevardul Cuza, a lui Teodor Manea. Până târziu în noapte, pe Regală era un necurmat du-te vino, o nestinsă rumoare, semn al vieții dinamice de altădată. Acest cuprins orășenesc îmi pare că trebuia să fie la Brăila cel mai bine păstrat, ocrotit, și nu a
De ce nu și Brăila? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14696_a_16021]
-
Eden II), scrie (la momentul respectiv, o carte despre Vasko Popa care avea să devină Mitteleuropa periferiilor) sau participă la lansări. în Despre regi, saltimbanci și maimuțe, Cornel Ungureanu e totuși, întîi de toate, iubitorul de teatru, prietenul lui Aurel Manea, al lui Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicolaus Wolcz, intrat în neagra și corupta fundătură a Teatrului Național din Timișoara cu sincera dorință de a face treabă și la fel de sincera credință că orașul lui e încă o �capitală a provinciei". Și
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
riguros, cu ludicul, și cu o formă de neo-expresionism, tipică pentru sfârșitul de secol XX" (pag. 9). Dar tocmai pentru că Flavia Teoc accentuează această continuitate împingând-o până la Clujul interbelic și la cel din începuturile comunismului (evocarea pe care Pompiliu Manea i-o dedică lui Dumitru Cristea), apar și efectele negative al acestui tradiționalism, transformat - prin declarațiile lui Dan Damaschin - în anacronism: "Poezia vizionară este o alternativă la risipa de vorbe sau la marea trăncăneală pe care poezia modernă și postmodernă
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se înțelege din modul în care am descris situația actuală că mi se pare preferabilă forma consumism, datorită caracterului ei analizabil
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
Acasă", cocoțat în brațele statuii, cu un steag găurit. Nevasta lui, o slabă tristă, a declarat reporterilor că omul ei îl iubește pe Rosetti mai mult decît pe ea. Cîntece la comun Nu-mi place deloc nici sentimentalismul behăit de manea, nici violența ritmată a rapului, ambele atît de populare azi. Mi se par tîmpite, ca și cele mai multe din textele formațiilor dance, pe care nu reușesc să le disting între ele. Toate "vedetele" alea cu buricul la vedere mi se par
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
lăcomie, narcotizați de dulceața pupăturilor în fund aplicate cu osârdie de slugile ticăloșite, politicienii de azi au transformat România într-o țară de relicve, la fel de expresivă ca tigva unui Yorick danubiano-pontic. Bieți Hamleți damblagiți de idioțenia ideatică a textelor de manele ce suntem!
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
o adevărată explozie de pornografie, nu doar prin revistele "de specialitate", ci și în proza unor autori care nu aveau altă șansă de a atrage atenția; muzica tinerilor, oropsită sub comunism, a cunoscut valuri succesive de subcultură, culminînd cu penibilele "manele"; filme de proastă calitate au invadat micile și marile ecrane, făcîndu-ne, vorba cuiva, să ne fie dor de un film sovietic (Tarkovski, Mihalkov), polonez (Wajda) sau chiar românesc (Daneliuc, Pița); și lista ar putea continua. Firește, în toate aceste domenii
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
subcapitol, Cornel Ungureanu include o proză demult uitată a lui Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
mărșălui în ritmuri natoiste a creat pe portativul analiștilor politici o bruscă și întemeiată sincopă: din moment ce ungurii nu mai reprezintă o amenințare, ce se va întâmpla cu voturile extremiștilor? Cu cine vor fredona apucații care data trecută au valsat pe maneaua vadimistă sau pe csárdás-ul tökes-ian? Eșua-vor ei la pieptul doinitor al pesedeilor ori se vor orienta către valsul transpus pe rap al piticei opoziții de dreapta? Am căzut, pentru o clipă, dar nu mai mult, în această ademenitoare capcană
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
clipa de față, ce mă uimește mai mult nu e obsesia P.S.D.-ului de a acapara și controla totul. Oameni proveniți direct din sistemul comunist nu știu, nu pot și nu vor altceva decât ce i-au învățat Dincă, Postelnicu, Manea Mănescu și Leanța. Ei vor să aibă totul în mână, pentru că sunt incapabili de dialog, adaptări la situații și la înnoire. Ei sunt inflexibili pentru că sunt lacomi. Ce nu văd, în goana oarbă spre dictatură, e primejdia la care se
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]
-
scrisului - Mihai Zamfir (Fetița), Alexandru George (Oameni și umbre, glasuri, tăceri), Mircea Nedelciu (unicul dintre ei scriitor prin excelență), Adriana Babeți și Mircea Mihăieș (Femeia în roșu). Nume la fel de grele se pare că vor urma, printre ele Ștefan Agopian, Norman Manea și Matei Călinescu (cu celebrul său Viața și opiniile lui Zacharias Lichter). Probabil cel mai celebrat roman postmodernist românesc, ajuns chiar la gloria de a figura în manuale, Femeia în roșu circulă acum prin lume la a treia ediție (prima
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
cu riscul inconsecvenței. Sub presiunea unor sisteme internaționale de indicare a referințelor, din numele unei autorități științifice de sex feminin poate fi eliminat prenumele, purtător al informației de gen ( mai ales în scurte trimiteri între paranteze, de exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
infideli și apoi sunt linșați de soțiile lor legiuite, rămase astfel fără suport material pentru întreținere și creșterea generației următoare de pământeni. Antidotul pentru îndrăgostirea de aceste zmeoaice îl constituie protejarea prin orice procedeu în fața culturii, troglodirea voluntară și involuntară, manelele și atașamentul disperat de trupa Blondy. Iuliana Alexa Excelență, După o lungă tăcere dau iarăși știre despre lucrul celor ce-și zic pămînteni la cărțile cu zmei. De treizeci de ani de cînd din porunca Luminăției Voastre am suit la
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
pentru copii e complet eliberată de astfel de frustrări; se dedă mai degrabă unui joc prin care reduce realitatea adultului la pozna puștiului iar umorul e molipsitor. Câteva mostre? "E=mc² ( Eficiența este Magia Capetelor Pătrate)", cântecele zmeoaicelor, combinație de manele și "muzică de cartier": "Vino să ne iei, vino imediat/ Dacă ai parai și dacă ești bazat/ Ține minte frate că ai doar o viață/ Dă-l în gît pe fraier, ieși la suprafață" sau delicioasele grafii: buzduganul câinelui de
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
as sta zii shi noapte" (mogo-2); "shi creca nimanui nui place cand aude 'hummm kestia asta" (learn.reflex) - sau în parodii jurnalistice: "se murdarisă apa creca de la o tante" ("File din jurnalul elevului Nelu", Bomba 22.07.2001); "io creca manelele e muzică neapărat pentru chef de chef" (VL 3510, 2001); există chiar o grafie aberantă cu apostroful în postpoziție: "eu de obicei nu prea citesc paginile astea "despre" și crecă' nu-s singurul" (ilisbar/despre). Nu am găsit decît o
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
s-a menținut totuși în aceeași notă optimistă și hiper-decentă. Banii, mașinile de lux, furtișagurile, pușcăriile, mitele și prostituția de pildă - subiecte care, ca să vorbim drept, preocupă intens pe mulți din românii de azi - nu încap. Sunt lăsate în grija manelelor. Pentru producătorii de folclor, existența acestora din urmă e de altfel o mare binefacere: părând mai vulgare și fiind blamate de toată lumea, manelele pot fi făcute să încaseze toți pumnii indignărilor, inclusiv cei adresați "folclorului". Emisiunile de folclor se fac
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
ca să vorbim drept, preocupă intens pe mulți din românii de azi - nu încap. Sunt lăsate în grija manelelor. Pentru producătorii de folclor, existența acestora din urmă e de altfel o mare binefacere: părând mai vulgare și fiind blamate de toată lumea, manelele pot fi făcute să încaseze toți pumnii indignărilor, inclusiv cei adresați "folclorului". Emisiunile de folclor se fac repede și ieftin (cam același decor, în care se înlocuiește un ulcior cu altul sau un coș cu o baniță -, aceiași protagoniști veșnic
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
jenă de morală josnică. Lângă numele (și faptele, fie și literare) lui Bellow, istoricul propune altele, pe care le dezbate imparțial prin grila adevărului, a bunului simț și a chemărilor politice nu toate motivate. Așadar, notăm printre detractori pe Norman Manea (SUA), Zigu Ornea (România), Leon Volovici (Israel), Daniel Dubuisson (Franța), Russel McCutcheon („născut În Canada și răsfățat În USA”), G. L. Ebersole, Toni Stigliano (SUA), „neserioasa Adriana Berger”, parțial, Florin Țurcanu, Marta Petreu, „cu o mare imaginație, dar fără multă
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
important În secolul XX care a scris despre religii [...]”. „E simplist să găsim la Eliade o legătură Între ideologie și cercetări” (sunt două dintre cele trei motto-uri ale cărții În discuție, așezate de autor lângă altul, semnat de Norman Manea. Deși acesta a fost trecut În rândul grobienilor, a celor care au mutilat ori au deformat adevărurile, mult mai grav decât Mihail Sebastian În Jurnalul său). Datorez o mică paranteză lui Ioan Petru Culianu, cel care ar fi putut urma
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Paris, Augustin Ioan se oprește la București, într-un studiu de arhitectură; Șerban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului în povestirile balcanice; Speranța Rădulescu propune ipoteza existenței unor valuri pan-balcanice prezente în muzica românească, ultimul fiind cel al mult discutatelor manele... Articolele la care am trimis mai sus ilustrează, cred, destul de bine aspectul de mozaic al revistei. Există însă, dincolo de varietatea subiectelor și de argumentația care sugerează uneori sensuri opuse ale balcanității, un spirit comun al lor. în primul rînd afirmarea
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
și limbajul artei și divertismentului de consum (horoscop, modă etc.). De remarcat aici că, deși mai mulți cercetători au scris despre diferite aspecte ale muzicii anilor '90, puțini au realizat că fenomenul - în special cel al muzicii rap și al manelelor - nu este unul superficial și că, fără o perspectivă sociologică care să dubleze analiza lingvistică a textelor și a limbajului obscen și violent, riscă să se producă, sub imperiul prejudecăților, analize irelevante, dacă nu total eronate și, aș zice, patetic-resentimentare
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
-i mai trebuia lui pământ, că oare n-avea copii să-l ia cu mașina, că sufletul rămâne în autocar șase săptămâni... O tânără încearcă să închidă subiectul: - Puneți niște muzică, domî șofer! Daî nu mai puneți caseta aia cu maneaua „Viața mea e-n mâini la tine”... Șoferul n-are altă casetă și caută radioul. Îl găsește, dar - culmea ironiei - e „Vocea evanghelică” și în autocar se aude vocea nazală a unui preot: „După moarte, sufletul nostru merge la Mântuitor
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
vizita, poetul ecologist a răspuns printr-o mirare și mai mare: pur și simplu nu înțelegea, el, protectorul naturii, în ce fel greșise. Întîmplarea ne-a revenit în minte deunăzi citind Academia Cațavencu din 16-22 septembrie. Aflăm că scriitorul Norman Manea relatează în recenta lui carte de memorii de la Polirom cum a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
a trebuit să intervină, pe cînd locuia în țară, ca să fie aplicată „soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același ton discriminator dl Manea, au fost luați pe sus și urcați într-un camion. Dl Manea îi reclamase la Uniunea Scriitorilor și la CC al PCR. Ca să vezi ce instincte rasiste avea dl Manea pe vremea cînd nu descoperise rasismul altora și nici political
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
soluția extremă” unei familii de țigani, vecină de apartament. Cele patru personaje, „tatăl, mama, fiica și acordeonul”, ultimul, evident, „liderul grupului”, după cum scrie pe același ton discriminator dl Manea, au fost luați pe sus și urcați într-un camion. Dl Manea îi reclamase la Uniunea Scriitorilor și la CC al PCR. Ca să vezi ce instincte rasiste avea dl Manea pe vremea cînd nu descoperise rasismul altora și nici political correctness a americanilor! l În Jurnalul literar al Fundației „G. Călinescu” de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]