49 matches
-
-ți închipui cum se fura. Umblau capitaliștii cu aparatul de fotografiat pe umăr și ciorditorii le tăiau curelele din mers. Nu știu dacă îl știi sau ai auzit de Brandaburlea ăl Bătrân. Venise atunci în București cu o ceată de manglitori, era tânăr, isteț... A băgat Festivalu’ în spaime. Dar gândești că l-au prins vreodată? Gentimir nu-și lua ochii de pe centura bătrânlui. - Cum mi-a dat ăla cureaua? Într-o seară, la cinema. Era pe stadion, la Dinamo, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
-i tu în parte... Starostele vîrî legătura în nădragi și rîse: - O scoatem noi la capăt până-n primăvară? Ce zici, Gheorghe, că ești mai bătrîn? - Ce să zic? Numai să nu ni se urască... Ploaia izbucni deodată cu picături mari. Manglitorii dădură buzna în han. Erau rupți de foame. - Care pui, mă, masa Stăpînului? întrebă Oacă în gura mare. Odaia întunecată, cu pereții afumați era aproape goală. Într-un colț mai petreceau trei negustori cu lăutarii. Se hitrofoniseră și moțăiau cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Se simțea că nu poate să-l sufere și că i-ar fi sucit gâtul cu dragă inimă la vreo ocazie. 114 115 - Parcă cine nu-l cunoaște? Și asta așa era. Unii ziceau că dă cu cuțitul, că e manglitor, dar nimeni nu putea spune c-a auzit vreodată să fi trecut prin politii, să-l fi lovit pe careva... Se purta bine, îmbrăcat la opt sute și-un pol, ședea haina pe el ca-n galantar. Călcat, spălat, țigluit, avea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Gura i se strângea în margini răutăcios. Părul moale, castaniu îi cădea într-o parte. Cel tânăr o privi o clipă și bău până în fund. Buzații osteniseră, dar nu se lăsau. Începuseră să cânte fără perdea. Iute s-au înveselit manglitorii. Stăpânul și-a așezat ibovnica pe genunchi și-a mai destupat o sticlă. Oacă juca geamparalele pe coate, își legase pantofii de șireturi și-i atîfnase de gât. Se răsucea numai în ciorapi, împrejurul mesei, clipind către Sandu, care bătea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
i se lățise o umbră neagră care-l posomora. Era bătrân, se vedea bine. Cu așa hoț, greu să mai faci treabă. Se mira cum de-l mai ține Bozoncea-n ceata lui. - Mie mi-ar trebui altceva acum-... rosti târziu manglitorul, obosit, obosit, să am o casă, să stau liniștit într-o mahala, unde să nu mă știe nimeni ce-am făcut și ce-am dres. Ehe, și mi-ar place să cresc porumbei, să le fac un coteț cocoțat pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigau cât îi ținea gura: - Care mai cumperi americă, madipolon, serj! - Ia și te-ncalță! Ia și te-ncalță! - Uite ce mai costum! Extra, frățioare! Și-i trăgeau pe mocani de mână, îi băgau în prăvălii și le luau banii. Manglitorul a adulmecat, yeneau și ceferiștii grămadă. Era zi de leafă și se putea face treabă. Îi ardeau palmele să mai simtă hârtiile de-o sută în buzunare. - Mai repede, Paraschive, 1-a grăbit pe ucenic. Te miști ca ochiul mortului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ciur ne făcea politia. - Iar se bărbierește Gheorghe, râse unul din fundul beciului. Se adunară împrejur. Erau hoți și hoți. Mai bătrâni și mai tineri, spilcuiți de nici nu-i bănuiai, cu haine bune pe ei, ca domnii, sau jerpeliți, manglitori de rând, care zăceau la zdup pentru vreo găină. Treanță le spunea pe nume, se înjura cu ei, ce mai, șnorări de-ai lui. Stătuseră împreună la gros. Ucenicul i-a privit pe rând. De sus, din tavanul afumat al
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
râdea cu toți dinții ei strălucitori și umezi. - Nu mai râde, Didino, nu mai rîde! -Rîd,na! Și-și înfingea țâțele tari în plasa care-i despărțea, ca și când i le-ar fi dat lui. Începuse să-i placă și ei manglitorul. Era tinere-ltinerel și-o zăpăceau ochii lui veninoși și plini de poftă. Bozoncea se ramolea. Trecuse și vremea lui. Începuse să-i albească părul pe la urechi. Pleca repede, să nu-l mai vadă pe Paraschiv. Și-acum că scăpase, pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de piele. Mâncau cu poftă, ducând repede furculițele la gură, mestecând cu zgomot, privind rar în lături și numai atunci când răsuflau după un pahar de vin rece. Mai într-o parte, unde nu bătea așa tare lumina, erau și mesele manglitorilor. Cîtiva -lau cunoscut pe Bozoncea și i-au dat bună seara. Starostele le-a răspuns vesel. Și-au făcut loc, alături, lângă o poartă care da în câmpul Chitilei, să poată fugi dacă era nevoie. Paraschiv citi afișele colorate, lipite
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai intrat, a mai 298 cumpărat ceva pentru ai săi, de acasă, vai de mama lui. Avea șoșoni de pâslă, călduroși, și un palton nou, cu gulerul bogat. Fuma liniștit și trăgea în piept aerul rece al zilei de iarnă. Manglitorii nu-l slăbeau. Unul înainte, altul pe urma lui. La un colț, o dată s-a oprit Paraschiv, s-a pipăit bine la piept și a început să strige: - Aoleu, portofelul! > Clientul venea agale, nepăsător. Când a ajuns în dreptulzulitorului, acesta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ar fi spus fiecare, și Tinca, și Mița, și Lixandra, aveau ele ce aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei și tânăr peste tofi manglitorii, de-l tăiase pe starostele cel bătrân și se căznea să strângă tagma hoților la un loc. Umblau și presării după el, că-i aveau fotografia de când fusese la pușcărie. Până și ziarele îl înfățișau și îndemnau pe tăinuitori să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la șina Constanței, alta în Buzești. I se dusese vestea lui Paraschiv. Îl știau și alți hoți de frică. Mai era unul Manole, tot șef de bandă. Când auzea de pungaș, îi făcea loc. La început se încăieraseră. Mai băgase manglitorul vreo doi în spital, că nu se uita, pe urmă se înțeleseseră. Avea bani, arunca, umbla și pe la alte femei. Q fierbea pe Didina. Înnopta când la una, când la alta, n-avea ce-i face. Se sfârșea de dorul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
păcătoși, s-a-nvoit omul. * Două luni n-a mai avut somn. Plângea și nu știa ce să mai facă. A stat tot fugită pe la gazde vechi. A risipit ce bani mai avea în toate părțile, dar tot i-a scăpat pe manglitori. Gardianul i-a făcut pierduți pe sălile tribunalului, când a fost să-i judece pentru toate câte săvârșiseră. Didina îi aștepta cu un taxi afară și cu haine. N-a fost ușor, Dumnezeu îi știuse cum o tuliseră scăpând de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe lemnul lustruit. Armonistul a ieșit repede, tîrîndu-și burduful care mai scotea sunete nelămurite. De afară veneau presării galop. A simțit codoșul. A strigat: - Topeală, că ne-agață! Și-a spart un geam. Sticleții au pus mâna pe gagică. Pe manglitori n-au mai avut de unde să-i ia. Săriseră în curtea cârciumii și se strecuraseră pe lângă niște butoaie goale. De acolo au trecut maidanul spre groapă. I-au mirosit. Îi cunoșteau. Făcuseră moarte de om și nu i-au slăbit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fraternizat. Carnaval răsucit prin diafane balade ale reînnoirii. Fantome fluturând mantii negre de mătase, oase albe de morți. Șiruri de călăreți sumbri, împiedicându-se de năvala țâncilor jegoși și iuți, ca niște țipari. Măști macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă și râs
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să fie ca cornu abundenței. Pă jumate dificultos la vorbit, mi-a răspuns târziu: — Marafeții nu iera ai mei. I-am scos din casa dă la firmă. L-am privit cu uimire și scârbă. — Stau, adicălea, dă vorbă c-un manglitor? am Întrebat. — Da, c-un manglitor, a zis chestia aia dă nimic. Am continuat să-l privesc și-am zis: — Pramatie improdentă, nu știi că asta mă Întărește. Suveranitatea mea ie acu pă bune. D-o parte, te domin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
jumate dificultos la vorbit, mi-a răspuns târziu: — Marafeții nu iera ai mei. I-am scos din casa dă la firmă. L-am privit cu uimire și scârbă. — Stau, adicălea, dă vorbă c-un manglitor? am Întrebat. — Da, c-un manglitor, a zis chestia aia dă nimic. Am continuat să-l privesc și-am zis: — Pramatie improdentă, nu știi că asta mă Întărește. Suveranitatea mea ie acu pă bune. D-o parte, te domin cu dilapidarea dă la firmă; dă alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă strada 17, care l-au avansat politician, și o damă dân Resistencia, care a venit la vale pă Paraná. — Prima amintire dă suvenir? — O marină, În ramă dă catifea, cu Încrustații dă sidef, ca să copie spumanta. — Primu maestru? — Un manglitor dă găini care mi-a inițiat săcretele dân artă. — Prima terfeloagă? — Recado para don Martiniano Leguizamón. Un succes dă stimă În peisaj, mai ceva ca Pacea Generală. Pă lângă tăieturile obișnuite, păstrez laurii Premiului Inițiere pentru clasa dân 19, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bordurile în cap. Dintre toți, numai Boc a fost de tot hazul. Nu-ți este dat să auzi așa ceva în toată ziua. Omulețul lui Gopo a scăpat una de să crape de invidie toți mistificatorii de profesie, măsluitorii cu alba-neagra, manglitorii și pamblicarii: a câștigat dreapta, poporul a decis pentru dreapta. Vezi, vorbea în numele poporului și, mai ales, în numele celor care se încăpățânează să rămână partid separat de PD. Până atunci îi făcuse albie de porci, acum câștigaseră împreună, pe dreapta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Tobă și niște șoricioaică să scape de Șorici, alții, mânați de solidaritatea de breaslă, au cerut să-și dea demisiile, dar nu de onoare, cum se zice de către cei care nu știu ce-i aia. Gândindu-mă la eficiența acestora, în raport cu interlopii, manglitorii și criminalii, mi-am amintit de unul Ostap, șef de post de prin părțile mele, care, singur, prin anii 1950, i-a prins pe toți infractorii din mai multe comune, după cum primise ordin, 47 la număr, i-a legat cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
comune, după cum primise ordin, 47 la număr, i-a legat cu o funie, și, în șir indian, i-a dus peste 30 km, până la Bacău, ca să fie judecați și condamnați. Am avut surpriza să aflu după 1989, că unii dintre manglitorii prinși de Ostap, au jurat pe Cartea Sfântă că ei au făcut închisoare „politică” și că au dreptul la despăgubiri de la stat, pentru suferințele îndurate. Acuma, că veni vorba, să ne uităm prin bilețelele adresate Moșului de către cei care, cum
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
plagiatori. În spatele „demonstrației” istorice se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori intelectuali de pe plaiurile mioritice? Nu cumva ideile, definițiile, formulele migrează „natural” (și în mare secret!) de la un autor la altul, încât plagiatul nu-i decât o invenție fără conținut, bună doar pentru a șicana niște oameni absolut onești? Totuși, este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
plagiatori. În spatele „demonstrației” istorice se pare a sta următorul raționament: dacă până și unul dintre cei mai cunoscuți savanți din secolul trecut poate fi acuzat că a „împrumutat” câte ceva din grădina altuia, de ce ne-am mai bate capul cu mărunții manglitori intelectuali de pe plaiurile mioritice? Nu cumva ideile, definițiile, formulele migrează „natural” (și în mare secret!) de la un autor la altul, încât plagiatul nu-i decât o invenție fără conținut, bună doar pentru a șicana niște oameni absolut onești? Totuși, este
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spiel = joc. Similar: clenci, tîlc Ștangă = bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu carnea bălțată, ștampilat, pisică Șuț = hoț de buzunare. Sinonim: manglitor, palmagiu, ciupitor, zulitor, pungaș Tovarăș = complice. Similar: ambasador, deputat, fartițier, mărginean, secretar, tabadură, tirangiu, emisar, șustangiu Tractoare = pantofi. Similar: șalupe, catalige, bărci Țambal = pat Țuț = excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]