956 matches
-
Dușmanul era spânul din basme, cu diferite întruchipări, al cărui rol consta în oprirea ascensiunii lui Făt-Frumos către țara fericirii . La început existau chiaburul, patronul, bancherul din Wall Street, dar după estomparea acestora, dușmanul a devenit o entitate simbolică, efigia maniacal obsesivă a primejdiei imanente, avertismentul capital, agitat ori de câte ori sistemul dădea semne de slăbiciune sau delăsare, ori se constata căderea în somnolență a nervului vigilent. Proiecția lui permanentă în memorie se realiza prin apelul neîncetat la neîncredere apriorică față de tabăra adversă
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
povestește, ca și din biografii. Critica propriu-zisă deocamdată nu-i cine știe ce. Mici observații exacte. Dar când scrie despre Costache Conachi că e „un Petrarca ras în cap”, îți dai seama de ce ți-ai petrecut adolescența citindu-l și recitindu-l maniacal. N-ai suporta atâtea pagini despre nuvelele lui Asachi dacă, așa cum zic, n-ar face literatură din ele, adică dacă nu le-ar povesti.
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
1984. ROBIN WILLIAMS. Primul lui film de mare succes a fost "Good Morning, Vietnam" (1987), în care versalitatea să din registrul comic, element de bază în interpretarea unui DJ revoltat contra autorității, a fost egalata doar de talentul sau aproape maniacal din domeniul improvizației. A încântat publicul cu rolurile din filme de referință, precum "Cercul poeților dispăruți" (1989), "Regele pescar" (1991), "Mrs. Doubtfire" (1993) și "Cabaret în familie/ The Birdcage" (1996). A jucat roluri complexe și în alte filme bine primite
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21585_a_22910]
-
1984. ROBIN WILLIAMS. Primul lui film de mare succes a fost "Good Morning, Vietnam" (1987), în care versalitatea să din registrul comic, element de bază în interpretarea unui DJ revoltat contra autorității, a fost egalata doar de talentul sau aproape maniacal din domeniul improvizației. A încântat publicul cu rolurile din filme de referință, precum "Cercul poeților dispăruți" (1989), "Regele pescar" (1991), "Mrs. Doubtfire" (1993) și "Cabaret în familie/ The Birdcage" (1996). A jucat roluri complexe și în alte filme bine primite
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21587_a_22912]
-
de Tudor Chirilă. Miriam Cuibus se află la apogeul artei sale interpretative. Neuitata Charlotte Corday pe care am admirat-o în Marat-Sade de Peter Weiss (spectacol din 1991 pus în scenă de Victor Ioan Frunză), actriță de un profesionalism aproape maniacal, ea demonstrează în MEMO, nebănuite resurse comice. Abandonează aici tonalitățile grave, dramatice cu care ne obișnuise, și în aceeași excepțională condiție fizică reîncarnează femeia tuturor vîrstelor. E acompaniată cu eleganță și umor de foarte promițătorul actor Dragoș Pop. MEMO e
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
contemporani, după model sovietic. Deși era membru supleant al C.C., m-am opus acestui proiect" etc. etc.). Chiar o "luptă acerbă"?! Au fost și răniți?! Trecerea de la persoana a treia la persoana întîi se petrece în carte de numeroase ori, maniacal, Nicolae Breban neavând măcar tactul de a-și ascunde plăcerea vicioasă de a vorbi despre sine. Eforturile scriitorului de a-și reprezenta țara sunt apoi zădărnicite de prea marea sa încredere în anumite clișee culturale, cum ar fi acela cu
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
organizat cu precizie de cronometru, și nu prăbușirea în serie a avioanelor militare, despre care știm că dispar dar nu știm din cauza cui și cum. Eveniment e starea de permanent viol în care trăiește românul (potențată, între altele, de expunerea maniacală, pe pagina întâi, a feselor bronzate, ținute împreună de șnurul de la mono-kini), dar nu și performanțele (tot mai puține, e drept) ale elevilor români la concursurile internaționale. Eveniment e panseul politicianului agramat, dar gros în obraz, și nu frazele inteligente
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
mujdei". Aferim! 2. Spre deosebire de boemul răsfățat de boema pe care, la rîndul său, o răsfață, Paul Vinicius, un alt poet ceva mai în vîrstă, Valeriu Mircea Popa, e un solitar profund convins. Solitudinea d-sale e - așa cum se cuvine - ușor maniacală, obișnuind ritualuri absconse, de un fin umor bacovian: "ca să fiu sigur că astăzi este miercuri/ număr încă o dată frunzele/ din fața ferestrei/ nu cred că trupul unui bărbat/ poate fi obscen/ nici măcar atunci cînd stă gol/ pe marginea patului/ așteptînd să
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Hotărârii de guvern elaborat de Ministerul de Externe!), e limpede că politica de sabotaj național a devenit principalul sport al echipei guvernamentale. Astfel se explică încetineala deliberată în raporturile cu Uniunea Europeană, tot astfel lipsa de reacție la cererile insistente, aproape maniacale, de a securiza granițele, ca să nu mai vorbesc de cinica neglijare a situației copiilor handicapați și de sabotarea constantă a eforturilor singurului om agreat de înaltele foruri europene, Mihai Răzvan Ungureanu. Dar mai presus de orice mă uluiește lipsa de
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul Eminescu suferă de o stare maniacală cu accese a cărei cauză trebuie căutată într-o boală luetică. În consecință nu este exclusă o posibilă ameliorare sau vindecare parțială". În 24 ianuarie 1884 P. Missir (e cel din știuta scrisoare în versuri a lui Caragiale: "Missiraș sunt
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
de glorie începe să fie privit cu enervare de mulți dintre tovarășii de luptă literară de altădată. Scriitorul plin de farmec în fața căruia fioroasa critică literară devenise o pisicuță tandră este acum admonestat brutal pentru megalomanie, pentru egoism, pentru dorința maniacală de-a se afirma - cam în acest stil sunt formulate acuzațiile. Cel mai tranșant a fost Dan C. Mihăilescu în cronica din Ziarul de duminică la recentul Jurnal al lui Mircea Cărtărescu. S-au înregistrat însă și numeroase atacuri piezișe
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
apărare” (p. 40); „atleți ai bucuriilor simple/ cenușii de lăcomie/ sângele de prin artere/ l-am rânduit cu lopata” (p. 61). Am reprodus numai câteva, selectându- le aproape aleatoriu. Și separat, și împreună, ele probează o atitudine de o calofilie maniacală, urmărită în filiații și amănunte. Aceeași manie (se subînțelege că nu e nimic peiorativ în termenul acesta) care caracterizează în fond întreaga generație optzeci. O regăsim la poeți dintre cei mai diferiți. O problemă reală se ridică în chestiunea densității
Dereglarea simțurilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2669_a_3994]
-
nu mai are prea mare importanță dacă, între timp, filozofia va fi decedat din motive de plictiseală. Literatura aduce eliberarea de constrîn-geri, eliminarea cenzurii. În locul idealului sever al științificității și rigorii, în locul supremației metodei în raport cu conținuturile gîndirii, ea pro-pune preocuparea maniacală pentru nuanțe, surprinderea rafinată a celor mai infinitezimale detalii, intruziunea concretului, magia unei sensibilități atente la vocile lumii [...] Tocmai de aceea scrisul e mai ales o îndeletnicire pentru bestii, o căznită retorică, mereu nereușită, a exorcizării." (pp. 18-19) Mai rar
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
încărcat de tensiune. Până în punctul în care, și unul, și altul purtători de verighetă, cei doi prieteni se văd dirijați de inexplicabile accidente comportamentale. Puțin tezist, finalul dezabuzat al romanului are, totuși, forța să încheie vertical o succesiune de deraieri maniacale la care, fățiș sau furtiv, personajele s-au pretat o dată la câteva pagini. El nu compromite nimic din cele deja scrise. Doar - și asta nu e numaidecât o calitate - adaugă, din abundență, sensuri: Nu fusese o poveste fără urmare, un
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
îndrăznește să se aventureze pe panta, cei mai mari fac figuri acrobatice mai mult sau mai putin complicate, demonstrațiile nu au însă aerul gratuit, nobil de sportivitate, asemeni unei colonii, cei de acolo își execută dansul bolnăvicios, cu o fervoare maniacala. O legatura pasagera se înfiripa între cîțiva și tînărul care stă și privește, aventură continuă în pragul nopții, fără nimic deșucheat. O plimbare cu marfarul, fugă după tren, săritură din mers, lecția de echilibristica, apariția unui paznic care neinspirat vrea
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
sau străine gravitînd pe coridoare, profesorii că o altă specie monologală, evoluînd și ea echilibrat din înotătoarele dorsale în marele acvariu, o fată care-i face delicat curte protejîndu-i instinctiv fragilitatea, sentimentul că nimic nu are sens în afară de jocul bolnăvicios, maniacal, legănare de canar în colivie, toate acestea fac parte din lumea stranie și însingurata, tandra și atroce a adolescenței care întîlnește accidental crimă. Detectivul care anchetează moartea acelui paznic, prinde puțin viață prin comentariile tinerilor asupra crimei, care nu-i
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
aspectele empiriei, funcționează ca un principiu de valorizare. Creațiile poeticești nu mai sînt percepute ca organisme vii, ce se îmbie percepției și analizei ca atare, ci aidoma unor cadavre pe care nu s-ar putea efectua decît autopsii. Urmărită cu maniacală fervoare, "depărtarea de real" a eului poetic, înțeles într-un chip exiguu, se substituie criteriului estetic, îl uzurpă sub semnul unui iluzoriu "progres". Pseudodiacronia operată de exeget eșuează într-o scară de valori indubitabil grevată de prezumția extraestetică, de schema
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
Parisul pe care intenționase să-l cucerească, gravitează fără prea mare succes în jurul unor autori consacrați, pe care nu reușește să-i convingă și de atenția cărora beneficiază numai fragmentar. În sfârșit, ideea de a compune, printr-o muncă aproape maniacală și cu rezultate de o nebănuită veridicitate, ipoteticele memorii ale unei doamne din intimitatea lui Maupassant se dovedește salutară pentru nefericitul emigrant. Debutul va urma nu după mult timp și va fi spectaculos: "Primul roman al fostului postulant apare în
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
mele/ așa cum nopțile de insomnie sunt rudă cu drapelele negre care flutură la poarta/ lugubră a ospiciilor/ și radiografiile cutiilor craniene, cu surâsul/ tragic al marilor poeți." Aceleași cuvinte, ca-ntr-un dans de iele, umplu paginile prin acumulare, delir maniacal bîntuit de presimțiri de Casandră, de speranțe pierdute în ultima clipă, între inutil de devreme și regretabil de tîrziu: "fecioară galbenă rudă cu nebunia, cu sinuciderea și cu celelalte privilegii violente/ ale dragostei și ale biologiei/ așa cum ochii măriți de
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
laureați de Academia Suedeză? Să nu uităm că printre primii scriitori americani premiați la Stockholm au fost jalnicul Sinclair Lewis și rizibila Pearl S. Buck, iar alți câțiva (Eugene O'Neill, John Steinbeck, Toni Morrison) au fost preferați pentru felul maniacal în care au știut să pună în evidență mai ales partea întunecată a vieții americane. Pozițiile pro-comuniste, ura neîmpăcată față de sistemul eminamente competitiv din Statele Unite i-au făcut plăcuți juriului stângist din asepticul nord al Europei. La o socoteală estetică
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
o vreme, "experiența" la care, ca la o vivisecție, se supune acest stăpîn anxios, deopotrivă cu singurul lui avut, femeia. Gîndurile de la prima întîlnire cu Ivănescu își găsesc, cum șade bine unui roman construit cu atenție pe ici, pe colo maniacală, confirmarea: "Doamne, de ani de zile văd cum - aproape întotdeauna cu cele mai bune intenții - sînt ajutați oamenii într-un mod care îi umilește, îi degradează, sau în cel mai bun caz îi mîhnește ș...ț Așa că tot trebuie învățat
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
histoires delicioase, neverosimile, împănate cu scene gore, în raport cu acele grandes histoires despre care vorbea Lyotard în Condiția psotmodernă. Aceste "mici istorii" funcționează independent de plot, de deznodământ, și fiecare, în sine, este lucrată ca o mică bijuterie cu o atenție maniacală la detaliu. Probabilitatea ca ele să respecte adevărul istoric este minimă, și la un moment dat o spune chiar colonelul Landa, probabilitatea ca un fanatic ofițer SS cu o groază de crime la activ să dezerteze la americani este de
Carnavalul Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6956_a_8281]
-
ar trebui să amelioreze serviciile medicale la care toți cetățenii să aibă acces, să-și intensifice activitățile educative în rândul populației și să instituie un control mai sever asupra armelor. Preparatele din litiu sunt foloste de regulă pentru tratarea stărilor maniacale și psihozelor maniaco-depresive. Potrivit unor date, litiul poate fi utilizat cu succes și în cazul pacienților cu epilepsie. Preparatul este utilizat pe scară largă și în tratamentul alcoolismului cronic.
Medicament împotriva sinuciderilor () [Corola-journal/Journalistic/69825_a_71150]
-
cu cercetări suplimentare) că e, cumva, descendentul acestui erou al libertății. În rest, existența lui e plată ca gazonul. E un înfocat suporter al lui FC Liverpool, de la ale cărui meciuri nu numai că nu lipsește, dar își permite luxul maniacal de a le viziona, imediat după, acasă, în fața televizorului. E și motivul pentru care își pierde, una câte una, toate iubitele. Nici una nu-i poate accepta la nesfârșit fanatismul. E și-o parte bună în asta: fiecare despărțire survine în preajma
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
eficiența, punctualitatea, sacrificiul de sine. Descendent al unei asemenea familii, Otto von Bismarck a ilustrat cu strălucire, până la a fi socotit nebun, aceste atribute. Toată lumea a remarcat, inchietată, accesele sale de furie, tot mai frecvente cu vârsta, ca și pornirea maniacală de a avea mereu dreptate, chiar dacă, pentru asta, își nega vehement astăzi ideile expuse ieri. Energia conținută în veritabilele explozii ale unui om cu un fizic inhibant (avea aproape doi metri și un gabarit asigurat de lăcomia sa, de asemenea
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]