KorAP: Find »[drukola/base=manifestațiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

130 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

1 [are] a-l traduce în realitatea sensibilă. Dar în poet caracterul nu se naște dintr-un agregat de diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului. Și aicea caracterul apare deodată ca un întreg nedespărțit, și actorul apoi dus de mâna poetului îl transformă într-o

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
afecte. De-aceea aceste modulațiuni nu sânt niciodată numai niște copii fără coloare a unor stări sufletești generale: a mândriei, amorului, tristeței, urei, ci ele-s totdeuna manifestări a unei vieți cu totului individuale. Numai prin asta afectele devin abia manifestațiuni de viață a unui caracter concret, a căror reprezentare se reflectă totdeuna până-n tranzițiunile cele mai încete conform însă cu natura spețială a tonului fundamentale. {EminescuOpXIV 353} O mulțime de condițiuni de viață li-s comune princesei și Leonorei Sanvitale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
caracterul trebuie să se facă și să [se] dezvolte la aceea ce el promite prin apariția sa exterioară. Această dezvoltare o împlinește esecutarea caracterului. Noi prin aceasta înțelegem cu totul în genere dezvoltarea unei individualități întregi, în toate direcțiunile și manifestațiunile de viață date ei de cătră poet; astfel încît prin asta să vie o viață deplină în arătarea sensibilă, care să influințeze asupră-ne cu puterea adevărului natural, împlinindu-ne însă totodată și pretențiunile naturei noastre ideale. În partea cea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dramatice nu trebuie să se piardă nimica din viața ei internă, ci cea mai proximă reapărere a ei are să își descopere îndată starea sufletească care s-a născut cu necesitate în ea prin dezvoltarea succesivă. Astfel numai întreruperile momentane a manifestațiunilor de viață se (sumează) pierd într-o singură viață organică. Fără această mijloc[ire] privitorul nu vede decât scene fără vreo legătură adevărată și necesară între ele, mișcări sufletești izolate fără o viață individuală unitară. Mijlocirea de speția primă împreună

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vorba vie, arată participarea directă la acțiunea întreagă; însă momentele tăcerei lui, în care el însoțește ca o participare oarecare vorbirea persoanelor coagente, aceste momente trebuie să ni descopere nașterea dispozițiunii lui sufletești și trebuie să mijlocească tranzițiunea la proximele manifestațiuni de viață în vorbire. Astfel caracterul trebuie să se reprezinte neîntrerupt ca un rezultat a tuturor elementelor cari influințează asupra lui. Acea dispozițiune sufletească care rezultă pentru caracterul singular din întregul acțiunii dramatice, acea dispozițiune trebuie să fie firul pe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
publică generală și cari-au contribuit la ea nu sânt ei înșii oameni culți în sens strict; ei au fost învățați, artiști, legislatori, oameni de stat, însă nu numai și nu întotdeauna oameni culți; așadar, în privirea acestor opere și manifestațiuni a culturei, noțiunea ei e cu totului diferită cîndu-i de popor vorba și cîndu-i de oamenii singulari. Și mai esențial e că cultura publică sau națională consistă din niște elemente foarte importante, cari nu sânt opera oamenilor singurateci ci-s

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
alegerea artelor menite a se exercita care, urmând unui principiu pedagogic, e cu totului diferit de șirul estetic; aicea stau înainte de toate artele acelea cari nu se numără la artele proprii, acelea adică a căror exercițiu consistă numai într-o manifestațiune de viață fizică or spirituală (or amestecată din amîndouă), într-o activitate care nu creează un op de artă obiectiv, care se efectuează afară de personalitate, ci o preface pe ea însăși într-un op de artă momentan, unde așadar artist

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
un asemenea op de arte însuși. Cântarea se apropie mai mult de arta proprie, ce țintește la orearea unui op ce există pentru sine și deosebit de persoană; însă totuși ea-i esențial conținută în cercul personalității, se arată ca o manifestațiune numai a propriului organism și descopere, pe lângă frumuseța exterioară a tonului, încă și aceea a unei mișcări interne. Cu totului deosebită de acestea e muzica ca manevrare a unui instrument; aceasta se află afară de personalitate și nu se naște sunetul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mult raport cu cultura, ca perfecționare reciprocă a personalității, decât oricare altă chemare de viață, care, dacă e amăsurată individualității mai mult decât oricărei alte, ea o și va aduce la maturitatea cea mai naltă și la cea mai bogată manifestațiune. Cea mai intimă și prețioasă întrunire a culturei cu frumuseța zace în acea frumusețe a vieții menționată mai sus. Omul e cel mai nalt și mai nobil op de artă al naturei; într-un sens și mai nobil, el ar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920

cestiuni politice, încît chiar încercările de galvanizare făcute prin proiectele de reformă ale d-lui C. A. Rosetti nu produc efect asupra publicului. Sunt o sumă de oameni - desigur nu proști - capabili din contra de-a se interesa de orice manifestațiune a activității omenești afară de una singură, de politică. Naufragiul pe care l-au suferit aproape toți în iluziile lor politice [î] împinge să caute un refugiu, un liman asigurat înlăuntrul egoismului lor chiar. Nimic n-a putut să cauzeze atâtea

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
știe discuțiunea în Dietă asupra proiectului de lege privitor la școalele secundare. Conducătorilor românilor nu le era de ajuns că mitropolitul, în numele bisericii sale, a făcut obiecțiuni înaintea Parlamentului în contra acestui proiect de lege; nu, pe lângă aceasta mai trebuiau și manifestațiuni "spontane " ale "voinței poporului", cari să dea acelui protest o putere și o eficacitate deosebită. Și-n adevăr! Daca e vorba să relevăm repejunea și preciziunea cu care s-au înscenat meetingurile române din Brașău, Sibiiu, Deva, Cluj, Turda, Cahalm

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
pîn' acum nu s-a dezvoltat deloc în favorul nostru. Despre adunările din urmă ale românilor foile noastre n-au adus decât notițe insuficiente; dar pastoralele mitropolitului, român și ale episcopului din Arad ne învață că avem a face cu manifestațiuni foarte critice. Mitropolitul constată în circulara sa că aceste adunări zgomotoase de popor au luat "o direcțiune și un caracter politic de-așa natură încît nu pot fi decât stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune

Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

mai fost reluată, fiind imposibil de dovedit, se va perpetua cea a participării armenilor la revolta îndreptată, așa cum amintea Hasdeu, citându-l pe I. Ch. Engel, „contra născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284

nețărmuită de țară și sentimentul solidarității naționale”. Ministrul remarca faptul că, În cei șase ani scurși de la instituirea zilei de 10 Mai ca zi de serbare națională, progresele obținute prin aplicarea deciziei au fost remarcabile, data rămânând „o zi de manifestațiune națională pentru toate școalele și se serbează cu un entuziasm care nu slăbește deloc”. Reușitele În organizarea acestor activități se datorau directorilor de școli, care aveau mână liberă În alcătuirea programelor artistice ce cuprindeau recitaluri de coruri, discursuri ținute de

SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

aprilie 1932 158 22. Alexandrina Gr. Cantacuzino, „Un apel al grupării femeilor române”, Calendarul din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932 165 25. Veturia Marcovici, „Primăresele și consilierele comunale ale României”, Almanahul Adevărul și Dimineața din 1932 169 26. „Conferința Uniunii noastre” ș17 mai 1933, Bucureștiț, Femeia muncitoare, nr. 18, august 1933

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
îndrumări pentru cazurile când împrejurările îi impun reducerea rațională a numărului copiilor. Dr. S. Cohl, medic șef al spitalului „Noua Maternitate” din București Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 16, decembrie 1932. 24TC "24" Marea manifestațiune a conștiinței naționaletc "Marea manifestațiune a conștiinței naționale" Inițiativa ziarului Universul de protestare în contra propagandei ungurilor care cer revizuirea tratatului de la Trianon a avut un ecou formidabil. S-a dovedit că întreaga suflare românească de pe întregul cuprins al țării pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
îi impun reducerea rațională a numărului copiilor. Dr. S. Cohl, medic șef al spitalului „Noua Maternitate” din București Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 16, decembrie 1932. 24TC "24" Marea manifestațiune a conștiinței naționaletc "Marea manifestațiune a conștiinței naționale" Inițiativa ziarului Universul de protestare în contra propagandei ungurilor care cer revizuirea tratatului de la Trianon a avut un ecou formidabil. S-a dovedit că întreaga suflare românească de pe întregul cuprins al țării pe veci unite și de peste hotare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-și arăta sentimentele de solidaritate și de jerfă supremă ce este gata a pune în serviciul patriei. După măreața întrunire de la 6 noiembrie ș1932ț în București, care a dat semnalul de alarmă, au urmat tot așa de mărețe și însuflețite manifestațiuni din toate unghiurile țării, de la Ploiești, Cluj, Tr. Severin, Brașov, Mizil, Cernăuți, Brăila, Oradea Mare, Arad, Chișinău, Sibiu, Alba-Iulia etc. Iar ziua de 1 Decembrie a fost prilej de sărbătorire pentru parlament cum și pentru toate orașele și satele, până la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
sufletul tuturor românilor și că unitatea sufletească este mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este conștientă de datoriile ei naționale. Toate organizațiunile feministe din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de chemare la întrunirile de protestare din diferite orașe. Vom menționa că la toate întrunirile și-a spus cuvântul și femeia română, cuvânt care a fost exprimat în mod înălțător de d-na

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
l’assurance de mes sentiments dévoués. Arhiva pentru știința și reforma socială, anul XV, nr. 1-2, 1937, pp. 157-161. 57TC "57" Frontul feminintc "Frontul feminin" Gazeta femeii, ca tribună independentă pusă și aservită exclusiv mișcării feminine și tot ce privește manifestațiuni de acest fel, ține să-și informeze cititorii cu orice eveniment politic, cultural etc., animat de femei. Căci numai astfel se poate înțelege ceea ce urmăresc femeile prin asociațiile ce le constituie: lupta pentru revendicări. Frontul Feminin șF.F.ț, constituit

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
revizionismului maghiar și fac atent pe îndrăznețul premier de la Budapesta, că ar fi mai consult să-și revizuiască programul său de guvernământ... Totodată, avertizăm pe vecinul de la Vest că România are nu numai lei, ci și leoaice”. ș...ț Diferite manifestațiuni ale „R.F.R.” Oradea Între cele mai de seamă manifestațiuni ale reuniunii sunt: organizarea sărbătoririi poetului pătimirii naționale Octavian Goga la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Budapesta, că ar fi mai consult să-și revizuiască programul său de guvernământ... Totodată, avertizăm pe vecinul de la Vest că România are nu numai lei, ci și leoaice”. ș...ț Diferite manifestațiuni ale „R.F.R.” Oradea Între cele mai de seamă manifestațiuni ale reuniunii sunt: organizarea sărbătoririi poetului pătimirii naționale Octavian Goga la 7 februarie 1932, în cadrul balului reuniunii la Oradea, pe care l-a patronat distinsul oaspete. La masa ce s-a servit au participat peste două sute de persoane, tot ce

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
căzuți pe câmpul de onoare, pentru întregirea neamului românesc. Reuniunea organizează „ziua mamei”, „ziua copilului” străduindu-se să le dea importanța cuvenită. Reuniunea participă la congresul învățătorilor ținut la Oradea, la diferite sfințiri de drapele, de cămin și la diferite manifestațiuni ale asociațiilor din Oradea, reprezentând cu multă demnitate femeia română. ș...ț Adrian Ganea, Un sfert de veac. 1914-1939. Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi, Editura „Reuniunea Femeilor Române din Oradea și împrejurimi”, Tipografia diecezană Oradea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]