49 matches
-
Pentru a Înțelege fenomenul reprezentat prin practici rituale existente Încă, am Încercat să prezentăm originile unora dintre ele. Nu putem să reprezentăm toate expresiile acestui fenomen, ci a unora dintre cele mai vechi și mai importante. Fenomenele de magie și mantică Își au rădăcini foarte vechi, Înainte de era creștină, prezente la toate civilizațiile și În cadrul tuturor riturilor. De altfel, În trecut, delimitarea religie magie era foarte sensibilă, existând o Împletire Între aceste două fenomene ce caracterizează orice comunitate. Anumite scenarii mitico
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt prea puțin cunoscute, În ciuda eforturilor făcute de cercetători. Magia, În Înțelesul ei propriu, presupune niște practici și procedee prin care se crede că pot fi invocate anumite forțe supranaturale, demoni sau daimoni, pentru a primi ajuror. Magia ca și mantica reprezintă un mister, o taină, ceva ce ține de ocultism, nefiind accesibilă tuturor, fiind mai presus de cunoașterea comună. După unii cercetători, magia, astrologia si alte forme de acest gen Își au originea În Egiptul și Mesopotamia preantică, cunoscute fiind
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
izbiți, norii se sparg și revarsă apa din ei; descotorosiți de apă și spirite, se prefac În negură, ceață. Fiecare din formele norilor sunt considerate În medicina magică Încărcate de virtuți terapeutice sau morburi patogene declanșate de magicieni sau strigoaice. Mantica reprezintă prezicerea viitorului pornind de la semnele cerești, zborul păsărilor, fenomenele naturale. Tot după anumite semne, „un român știe sigur că va ploua, când: rândunica zboară pe jos, țipă păunul des și ascuțit, (... animalele sunt neliniștite și nu au astâmpăr, ies
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
more distinctly seen [...]" (E: 710). 2.3.2.5. Muzele Nebunia extatica indusă de muze este descrisă în termeni plastici de Platon în dialogul Phaidros. Socrate explică acolo că există trei versiuni de tulburare de origina divină: cea oraculara (sau mantica), cea cathartica și telestică (rezultat al unor abluțiuni rituale) și cea provenită de la muze. Iată în ce termeni este definită ultima versiune: "Al treilea chip al nebuniei și-al sfintei posedări ne vine de la Muze. Dacă se înstăpânește asupra unui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
informație semantica, chiar dacă aceasta este de natură foarte generală. În aceeași arie de abordare se înscrie și studiul lui Krauss și colaboratorii, din 1991, în care se afirma: " Luate împreună, rezultatele sunt consistente cu ideea că gesturile conțin informație se-mantică referitoare la conținutul semantic al vorbirii pe care ele o acompaniază"..."Este clar că gesturile nu comunica la fel de articulat că vorbirea... dar ele conțin ceva informație"120. Un vorbitor poate utiliza gestul pentru a indica formă, mărimea sau localizarea relativă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Accesul la "hărțile de idei" Scopul analizei obiectivării este acela de a ajunge la regruparea și ordonarea informațiilor elementare care conduc la un grad relativ de consens între populațiile chestionate pe marginea obiectului RS. Putem astfel folosi o abordare se-mantică calitativă sau analize statistice complexe (clasificarea automată sau ierarhică, de similitudine, analiza corespondențelor, multidimensională sau în regresie multiplă) pentru a face să apară o hartă conceptuală comună, o "tramă primitivă" și structura sa (Doise et al., pp. 25-100). Procedurile informatice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
timpului în care s-au manifestat. De aceea putem constata, în timp, o modificare a înțelesului originar al divinației. Divinația este o practică extrem de veche, ale cărei prime definiri explicite le regăsim în Antichitate. La greci este folosit termenul μαντική (mantică), iar la latini, divinatio. Termenul grecesc se raportează la un substantiv subînțeles, acela de știință sau artă. Platon propune următoarea etimologie: μαντική vine de la μανια, care înseamnă delir sau nebunie. Această trimitere face apel, cu siguranță, la starea de excepție
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
trimitere face apel, cu siguranță, la starea de excepție pe care poate să o atingă devinul (persoana care practică divinația), ea mergând până la delir, transă și chiar nebunie. În cele din urmă, pentru antici, practica ghicitului (fie că se numește mantică, fie că se numește divinație) poate fi definită ca fiind cunoașterea venită de la zei. Să nu uităm însă că această cunoaștere cu totul și cu totul specială presupunea îndeplinirea unor exigențe. Este vorba de dezvoltarea unui sistem de cunoștințe proprii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
act, practică sau artă particulară extrem de individualizată. În plus, varietatea tehnicilor complică foarte mult lucrurile. În general, definițiile pe care ea le-a primit țin mai mult de explicitarea mecanismului lăuntric de producere a acesteia. În esență, divinația sau știința mantică înseamnă "pătrunderea gândului divin de către inteligența umană în afara considerațiilor obișnuite ale științei: o cunoaștere de natură deosebită dar întotdeauna obținută printr-o revelație supranaturală cu sau fără ajutorul raționamentului"25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aeromanția, piromanția, incantațiile, haruspiciile și auguratul. În secolul al XII-lea, preluând scrierile lui Isidor, Hugues de Saint-Victor face o clasificare mai nuanțată a magiei, subscriind totuși provenienței demonice a acesteia. De astă dată tabloul magiei se prezintă astfel: 1) mantica (necromanția, divinația cu apă, aer, apă, foc, pământ); 2) matematica (haruspiciile, augurii, horoscopul); 3) sortilegiul (cercetarea sorților); 4) maleficum (vrăjitoria); 5) prestigium (iluzia). Reacțiile nu au întârziat să apară din partea unor umaniști precum Sfântul Augustin, Marsilio Ficino etc. Cu această
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Marsilio Ficino și alții purtau discuții savante despre magia umanistă. Aceștia subliniau faptul că magia lor este profund deosebită de cea a vulgului, a șarlatanilor sau de superstițiile populare. Ea se sprijinea pe studiul aprofundat al textelor antice, în care mantica ocupa un loc special. În fapt, acest paradox ar putea ilustra întreaga epocă medievală, când magia, vrăjitoria și practicile pe care acestea le presupuneau dețineau o veritabilă putere în bine sau rău. Concluzionând, putem spune că în Evul Mediu practicile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de vedere al divinației (divinatio), suscită o serie de polemici. În general, ele exprimă două perspective de înțelegere total opuse: a) Pe de o parte, putem spune că profeția are o natură aparte care o face să iasă din sfera manticii. Profetul nu caută să pătrundă inteligența divină, ci pur și simplu aceasta i se revelează. El se transformă într-un instrument de comunicare a cărui voință nu contează. Or, prezicătorul caută, cercetează, observă, descoperă, analizează semnele divine. Dincolo de capacitățile sale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
greu de utilizat. În plus, neevaluarea diverselor tipologii după un singur criteriu induce o stare de confuzie generată de o anume inconsistență logică. În ceea ce ne privește, am putea gândi, plecând de la modelul deja prezentat, o serie de clasificări ale manticii. Ele ar avea în atenție un evantai de aspecte importante ale actului divinatoriu. Așa cum anunțam mai sus, în această întreprindere magico-religioasă sunt implicate mai multe elemente: divinitatea, semnul sau mesajul divin, prezicătorul, individul și comunitatea. În funcție de felul cum ni se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rezultatului Nu putem ignora din actul divinatoriu importanța beneficiarului. Adesea, el se prezintă și ca un veritabil interpret. De astă dată nu vom avea drept criteriu de clasificare rolul acestuia, ci numărul celor care benficiază de rezultatul divinației. Deși astăzi mantica se prezintă cel mai adesea sub forma unei practici extrem de restrânse, purtând pecetea unei discreții absolute, putem identifica situații când beneficiarul se ascunde sub chipul grupului sau al comunității. Divinația meteorologică sau practicile divinatorii în care erau sau sunt implicate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lasă explorat de pioasa curiozitate a spiritului omenesc și nu se manifestă decât pentru a fi înțeles"152. Astfel, divinația capătă înțelesul unei științe oculte diferită de magia propriu-zisă, centrată pe componenta acțională a voinței și forței 153. Deși prin mantică nu se dorește modificarea cursului evenimentelor, ci doar cunoașterea lor, granițele dintre cele două sunt totuși extrem de firave. Adesea magia și divinația sunt practici complementare. De exemplu, pentru a ști mai bine care este drumul de urmat, un magician va
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă dar și efortul interpretativ sunt metode întâlnite și astăzi în orice demers științific. În plus, divinația dezvoltă o multitudine de tehnici specifice care dau și denumirea diverselor forme ale manticii (de pildă, chiromanție ghicirea în palmă; dendromanție ghicirea după freamătul copacilor; piromanția ghicitul în foc sau după traiectoria fumului; oniromanția interpretarea viselor; meteoromanția interpretarea fenomenelor meteorologice etc.). "De fapt, în magie (și divinație n.n.) echivalentele lui alb și negru par
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe seama voinței divine. Fără îndoială cel frecventat de dorința unei cunoașteri adevărate, fără jumătăți de măsură, va continua acest travaliu la nesfârșit, chiar și atunci când profețiile se dovedesc a fi false. Într-un amplu studiu dedicat divinației, Jeannie Carlier afirma: "Mantica nu este decât o imitație, o reflexie a cunoașterii veritabile al cărui organ este sufletul rațional, acel nous al cărui obiect este realitatea imuabilă și eternă. Ea nu este decât o reflexie, așa cum lumea sensibilă este o reflexie a inteligibilului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ariile culturale, dovedesc că scrisul și-ar putea avea originea într-o seamă de practici de factură magico-religioasă. Semnul scris este, cel puțin în cazurile menționate, un simbol care permite cunoașterea prin interpretarea sa. Aceasta poate merge de la o interpretare mantică (așa cum ne arată exemplele de mai sus) la una rațională (literar-lingvistică, istorică, filosofică etc. specifică timpului nostru)286. Ceea ce este însă important în toată această ecuație, semn scriere divinație, este faptul că înțelegerea mantică a unui text a generat ceea ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aceasta poate merge de la o interpretare mantică (așa cum ne arată exemplele de mai sus) la una rațională (literar-lingvistică, istorică, filosofică etc. specifică timpului nostru)286. Ceea ce este însă important în toată această ecuație, semn scriere divinație, este faptul că înțelegerea mantică a unui text a generat ceea ce Moshe Idel numea "descoperirea experiențială, prin trăire spirituală a divinului din text"287. Indiferent de situație, scrierea rămâne suport, pretext sau mediator al cunoașterii. Trebiue spus că această hermeneutică a negativului și a cotidianului
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
realizează schema conceptuală a bazei de date, iar în perioada de exploatare a BD autorizează accesul la da te, reface baza în caz de incident. • funcția de protecție a bazei de date - ansamblul de măsuri necesare pentru asigurarea integrității (se mantică, acces concurent, salvare/restaurare) și secu rității datelor (autorizare acces, utilizare viziuni, crip tare). •2. Etapele de realizare a unei bănci de date 2.1. Etapa de analiză 1. Studierea problemei de rezolvat constă din studiul și descrierea activităților pentru
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
cărturari etc. În fine, într-o carte bogată și pătrunzătoare, G/eroi greci (1958), A. Brelich descrie astfel "structura morfologică" a eroilor: ei sunt personaje a căror moarte are un relief particular și care au strânse relații cu lupta, agonistica, mantica și medicina, inițierea de pubertate și Misterele; ei întemeiază cetăți și cultul lor are un caracter civic; ei sunt strămoșii grupurilor consangvine și "reprezentanții prototipici" ai anumitor activități umane fundamentale. Eroii sunt, în plus, caracterizați prin trăsături singulare, chiar monstruoase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
obiectul sacru la care se referă povestea 486. Lăcrămioara Berechet echivala strada care găzduiește întâlnirile cu substitutul său ezoteric, cale, și pe Bătrânul Fărâmă cu Învățătorul, Inițiatul căii mantice, refăcând etimologia substantivului propriu, Mântuleasa, din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște semnele ascunse ale timpului, este hermeneutul semnelor vremii și al marelui text"487. În această geografie mitică, toponimul este sub semnul solarității 488: așa este cârciuma Floarea Soarelui de pe strada Popa Soare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mulți savanți moderni, care l-au pus pe acesta în relație, pe de o parte, cu Dionis și Orfeu, și, pe de altă parte, cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a căror trăsătură principală era fie o tehnică șamanică, fie mantica, fie coborârile în Infern. Mircea Eliade, însă, vede în relatările lui Herodot despre cultul lui Zalmoxis elemente ce îl apropie pe zeul dac de Mistere.
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
din București. Biserica a fost consacrată de Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, la 2 iulie 1916; au fost prezenți canonicii și preoții, binefăcătorii și credincioșii, împreună cu Ambasadorul Regatului Italiei la București, baronul Fasciotti. Parohia a avut ca prim paroh pe pr. Antonio Mantica, urmat de pr. Clemente Gatti, pr. rector Francesco Molinari, Mons. Vittorio Blasutti, pr. rector Lazarin Belizarie, pr. rector Colombo Graziano, PS Cornel Damian și în prezent pr. Daniel Bulai. Printre alți preoți a slujit la Biserica italiană Fer. Anton Durcovici
Biserica italiană din București () [Corola-website/Science/333773_a_335102]