16,589 matches
-
lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta s-a întîmplat la vreunul dintre sediile Securității, nu la Ministerul Justiției. Și am toate motivele să mă îndoiesc că o persoană căreia i s-au încredințat manuscrisele lui Preda spre copiere nu putea face ore suplimentare acasă, pentru a le citi și expertiza cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu, cu dactilograma sa, s-a lăsat păcălit de acel cineva care i-a încredințat-o, luînd de
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
ediției; cu textele introduse, fără să fi fost incluse, chiar dacă uneori au figurat ca titlu sau motiv de meditație; cu contribuțiile mari ale unor publicații, de unde identificările au intrat masiv în vederile unor cercetători. Fără a uita contribuția fondului de manuscrise care, ca și accesul la periodice, presupune minuțioasă implicare, dozat și chibzuit cântărită. Autorii ediției au conștiința că de datoria lor este să efectueze o lectură de tip special, stimulatoare de judecăți, dar și de răspunderi, să știe cum să
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Ion Barbu? N.C.: Nu, pe Ion Barbu l-am cunoscut abia în 1946. Nu vă spun, era poetul meu preferat, era idolul meu. Eram încremenită cu micile mele "rîndulețe" în fața lui. Dar el mi-a citit cartea de debut în manuscris și mi-a făcut adnotări, unele elogioase, dar nu toate. De exemplu despre poemele în "limba spargă" pe care am inventat-o - nu știu dacă ați auzit despre acea drăcovenie pe care am făcut-o - a scris: "Nina Cassian, dacă
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
știu dacă ați auzit despre acea drăcovenie pe care am făcut-o - a scris: "Nina Cassian, dacă pui în volum năzdrăvăniile astea, te ucid, cu dreptul pe care mi-l dă marele, fără de seamă talent ce-l ai." Am aceste manuscrise în fotocopii și le-am predat și la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
superficialitatea), o lucrare științifică serioasă, de tipul celei a profesorului Mihai Moraru, riscă să treacă neobservată. Studiile care alcătuiesc volumul - cele mai multe dintre ele consacrate unor aspecte din literatura română medievală - se bazează pe o lectură atentă a textelor, pe cercetarea manuscriselor, confruntarea edițiilor, dar sînt departe de a se restrînge numai la atît. Așa după cum sugerează și titlul (De nuptiis Mercurii et Philologiae), demersul hermeneutic îmbină erudiția filologică și sagacitatea analitică, într-o formulă care amintește de acea coniuctio elementorum din
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
în acțiunile Securității și pătruns de importanța serviciilor aduse de el regimului. Cînd informa "organele" de contactele prietenului său cu diplomați și cetățeni străini, de intențiile acestuia de a-și publica romanele interzise de Cenzură în străinătate, de faptul că manuscrisele erau puse la adăpost chiar în casa lui D.O., n-avea nici o mustrare de conștiință pentru abjecta trădare. Da, recunoaște el, sînt responsabil de această trădare, cînd am luat decizia de a deveni informator am știut ce fac. Dar
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
de bine scrisă. E un debut și lucrul e cu atît mai surprinzător. Autorul spune însă în același interviu ceva foarte important, de pus în ramă pentru scriitorii de la noi: "Mă simt foarte onorat că această editură mi-a preluat manuscrisul și împreună cu redactorii de acolo (subl. L.M.) am făcut un roman care poate fi citit..." Se întîmplă să știu cel puțin două cărți recente, între ele un roman foarte bun, care datorează enorm redactorului. Nu am observat ca vreunul din
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Eugenia Tudor-Anton "...Încă un Eminescu, adică un alt volum al acelorași minuni." Dintr-un caiet manuscris, aflat în posesia familiei, fără file de început (după numerotare), lipsesc 32 - și care după pagina 303 se încheie cu un "sumar", ne-am putut face o idee despre personajele sau grupurile de personaje ale romanului Străina. Început în anul
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
nepotul scriitoarei, are în plan un volum Străina. În acest roman întâlnim personaje cunoscute din romanele anterioare: Elena, Marcian, Aimée și doctorul Walter care moare în urma unui experiment medical, neizbutit, dar și personaje noi precum Ina și Lucian, Leopardul. Din manuscrisul Străinei nu se cunosc decât câteva fragmente, în majoritate publicate până azi în "Viața Românească", "Revista Fundațiilor Regale", "Lumea" lui G. Călinescu, "Kalende", "Gazeta literară", "Ramuri", "Revista scriitoarelor"... Într-o "notă scurtă" se face precizarea: Numele de Străina ales de
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
sale deschide un alt drum situat intre creație si viața lui. Pentru a fi posibil să accedem la această parte a biografiei sale, a fost nevoie de două decese. întâi, a fost necesară moartea scriitorului, ca să fie publicate jurnalele, scrisorile, manuscrisele, toate documentele revelatoare în ceea ce privește viața sa interioară. Numai atunci am putut scrie despre perioada pe care Cioran a vrut să o lase îngropată sub nisipul timpului. Al doilea eveniment semnificativ a fost "moartea comunismului". Atunci cărțile sale au fost reeditate
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Reich Ranicki, precizînd că anumite pasaje ale nuvelei i-au stors lacrimi. Chiar dacă elementul lacrimogen rămîne discutabil în evaluarea calității estetice a literaturii, el este demn de luat în seamă în cazul lui Reich Ranicki. P.S. Aflu, înainte de a expedia manuscrisul la redacție, că nuvela În pas de rac va fi ecranizată.
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
voi relua argumentele lui. Dar nu voi ascunde faptul că mi s-au părut convingătoare. Creția a și propus, cel dintîi, o nouă concepție de editare a lui Eminescu. Al doilea aspect este corectitudinea ca atare a reproducerii textelor de pe manuscrise și, îndeosebi, dacă acordăm credit dlui N. Georgescu (și nu văd de ce n-am face-o), reevaluarea punctuației. De la Perpessicius, nimeni n-a mai cercetat integral manuscrisele poeziei. între ele și formele publicate, sub supravegherea poetului, în Convorbiri literare sau
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
lui Eminescu. Al doilea aspect este corectitudinea ca atare a reproducerii textelor de pe manuscrise și, îndeosebi, dacă acordăm credit dlui N. Georgescu (și nu văd de ce n-am face-o), reevaluarea punctuației. De la Perpessicius, nimeni n-a mai cercetat integral manuscrisele poeziei. între ele și formele publicate, sub supravegherea poetului, în Convorbiri literare sau, sub aceea a lui Maiorescu, în ediția princeps, există numeroase deosebiri. Cele de punctuație n-au reținut mai deloc atenția pînă la studiul dlui Georgescu. Dacă însă
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
artă a spectacolului - cred că nu trebuie "să te bagi cu forța" într-o sală de proiecție; cred că trebuie respectat dreptul unui cineast de a fi "lăsat în pace" în durerea lui, în eșecul lui... Se știe, dacă un manuscris ratat poate fi rupt sau aruncat în foc fără nici o pagubă, pentru că el nu-i aparține decît autorului, un film, oricît de prost, trebuie neapărat aruncat pe piață, ca să recupereze o cît de mică parte din cheltuielile, prin definiție, mari
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
Expresia făcea parte din terminologia proletaro-culturală a cenzurii și ilustra tendința de codificare a rezoluțiilor ei, astfel încât să nu poată fi supuse oprobriului public (sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, subsemnatul
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
cartea lui că "are probleme" știa că pentru el începe calvarul amânărilor fără sfârșit sau al tratativelor istovitoare privind operarea unor modificări, tratative soldate invariabil cu mutilarea textului sau cu aneantizarea lui, prin retragerea, într-un moment de demnitate, a manuscrisului. Odioasa expresie, care ar fi meritat să-și găsească locul, printre instrumentele de tortură, în muzeul comunismului de la Sighet, a fost repusă în circulație la data de 5 februarie 2002, la doisprezece ani și două luni de la căderea comunismului, de către
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
între privire distantă și trăire violentă, strict disciplinată. Raportare la o realitate, excesiv concentrată în general, greu identificabilă uneori în grafia grăbită ori în prescurtările și semnele care înlocuiesc adesea narațiunea, atâtea fragmente de gând stîrnite și oprite pe paginile manuscrisului păstrat de Monica Lovinescu la Paris. Dactilografiate în număr de 1472, aceste pagini, au fost copiate la xerox de Gabriela Omăt, iar la întoarcerea în țară supuse de ea rigurosului examen de lecțiune, cerut de stabilitatea responsabilă a acestui text
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar de azi și de mîine. Cît despre risc, evident mi-l asum singură", scrie Monica Lovinescu, în calitatea sa de moștenitoare testamentară a manuscriselor lovinesciene, întrucît actul oficial nu conține nici o specificare în privința "jurnalului". "Este o dată în istoria literaturii naționale" consideră pe drept cuvînt Virgil Ierunca în introducerea la fragmentul din Caete de Dor. Și tot aici el formulează o caracterizare, prea frumoasă pentru
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
de Indias care doarme pe băncile din parc, mănâncă cel mult o dată pe zi și a cărui singură avere este o bocceluță cu un schimb de haine și o servietă - șterpelită în timpul luptelor de stradă din 9 aprilie 1948 - cu manuscrisele originale, își acceptă senin condiția. Totuși nu este într-atât de sărac încât să nu aibă prieteni. Prietenii îl formează. José Salgar face din el reporterul avizat al ziarului El Espectador în Bogota, Alvaro Cepeda îi este asistent când vrea
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
lucru îndeplinit. Autoarea a încasat și o sumă de bani ce figurează în contractul iscălit de Bogdan Teodorescu, adjunctul Tineramei. Întâmplarea a făcut ca Editura Tinerama să dea faliment. Autoarea, îmbolnăvindu-se grav, nu am mai știut nimic de soarta manuscrisului, până în septembrie 2002, când am dat de o copie a traducerii făcută de Dora Scarlat, care a decedat în octombrie 2001 în urma cruntei maladii. Copie dactilografiată de aprox. 500 de pagini, plus o introducere semnată de mine și prezentată Editurii
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
e o neșansă tragică, o nedreptate a sorții, pe care trebuie să o semnalez. Fiind și o datorie a mea... Recent, am predat spre publicare revistei România literară prefața mea scrisă în 1993 - an verificabil - scriere abia azi descoperită printre manuscrisele răposatei mele soții. Dedic această veche prefață în amintirea Dorei Scarlat, interpretă excepțională, nenorocoasă, a lui Malaparte... Despre soldații români întâlniți pe frontul din răsărit, Malaparte scrie că sunt niște țărani ignoranți care n-au pus mâna în viața lor
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
de care dl Grossu s-a lăsat cuprins (în definitiv, republicarea lui Arghezi cu poezie religioasă era un fapt pozitiv), dar înțeleg și mai puțin de ce ar fi vinovat marele poet de anii petrecuți în închisoare de dl Grossu, căruia manuscrisul pamfletului i-a fost găsit, cu ocazia unei descinderi a Securității, în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat, ca totdeauna, în documente zguduitoare. O replică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
printre curiozități, o reprezentație a Scrisorii pierdute la Beijing, cu actorii chinezi în costume de epocă europene), de personajele desenate (păcat că nu reiese cine sunt autorii, cu excepția lui Jiquidi), de afișe ale unor spectacole de demult, de paginile de manuscris ( printre care postumul Titircă, Sotirescu et C-ie). Un neajuns pentru orice împătimit de istorie literară e însă faptul că foarte multe din aceste fotografii, desene etc. sunt nedatate, ele nefiind, în plus, nici măcar puse în ordine cronologică. Ar mai
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
și alte motive de iritare. Se știe cât de tare îl enervau pe Caragiale greșelile de tipar, și cum, într-un proiect de contract cu Editura "Minerva", ceruse zece lei "pentru fiece infidelitate, fie câtuși de minimă" a tiparului față de manuscris. Ei bine, chiar și în condițiile actuale de devalorizare a leului, tot ar fi făcut bani buni de pe urma Enciclopediei virtuale. Trec cu vederea inconsecvențe precum alternanța dintre D'ale carnavalului și D-ale carnavalului, sau faptul că, deși se precizează
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
avangardă a vizitelor Securității: "Cornel Popescu (de la Cartea Românească) a fost în vizită la Rohia, cu fostul securist al Uniunii - azi la pensie, și autor de romane populare: Bujor Pădureanu; în chilia lui Steinhardt vede cărțile noastre cu dedicația și manuscrisul lui despre închisori, care-i mai fusese confiscat acum mai mulți ani de Secu și dat înapoi. A doua zi dimineața, Securitatea din Maramureș: percheziție. Îi iau din nou manuscrisul - și cărțile". Uneori plecăciunea e atît de grotescă, încît o
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]