771 matches
-
O să vină un fotograf din Maramureș, un tip extraordinar care își fotografiază satul de 20 de ani: femeile satului, nunțile din sat, o privire din interior. Am invitat-o pe Victoria Berbecaru, doamna cu care am descoperit țesăturile și covoarele maramureșene, cu un covor vechi din biserică din Botiza. L-am invitat și pe Matei Vișniec cu o piesă de teatru în care joacă trei actrițe din Bacău și din București. Închei cu copiii mei ca invitați speciali. Deci în expoziția
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? by http://uzp.org.ro/ce-mai-are-mircea-cantor-de-demonstrat/ [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
unde m-am căsătorit cu poeta Titina Nica Țene, care era învățătoare acolo... la școala condusă de fratele ei Ion. Ca o coincidență, soția mea își trăgea rădăcinile din Ușurei, un sat de lângă Drăgășani. Ne-am căsătorit în acea localitate maramureșeană... având verighete câte un fir de iarbă... pe deget! De unde aur, când acest metal prețios era monitorizat de comuniști?! Țin minte că la căsătoria noastră ne-a cântat la pian o doamnă unguroaică și am ciocnit câte un pahar de
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_al_florin_tene_1344570509.html [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
au clasat Mosutiu George și Adrian Gente. Un premiu special a fost acordat sportivului Mirescu Ștefan respective titlul de Best Skier. Ediția din acest an a competiției a avut o tematica aparte, una tradiționalista, ea fiind inspirată din motive specific maramureșene. Burn the Streets 2013 a fost o invitație la întoarcerea la rădăcini, nu doar prin tema etnică, ci și prin difuzarea, în premieră în Baia Mare, a lungmetrajului We Ride - the Story of Snowboarding, o călătorie cinematografică extrem de convingătoare, dramatică și
Burn the Streets 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/4815/burn-the-streets-2013 [Corola-blog/BlogPost/98277_a_99569]
-
cultură al cotidianul "Informația Zilei de Maramureș". Este președintele Cenaclului "Petre Dulfu" din comuna Satulung și director executiv al Revistei de cultură "Izvoare Codrene". Este deținătorul blogului http://izvoarecodrene.blogspot.ro/ și redactor al revistei Casei Corpului Didactic Maramureș "Școala maramureșeană", membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gelu_Drago%C8%99.html [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
Școala maramureșeană", membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureș, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Are patru cărți publicate: „Revistele școlare”, Editura „Maria Montessori” a Casei Corpului Didactic Maramureș, în 2008; „Instantanee maramureșene” , Editura Transilvania” Tecuci, în 2012; „ Opinii”, Editura „Singur” Târgoviște, 2015 și „Valențe pedagogice în activități ecologice”, Editura „Amanda Edit” București, 2015. A apărut în peste 10 antologii de poezie. Referință Bibliografică: Gelu Dragoș / Gelu Dragoș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GELU DRAGOȘ de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gelu_Drago%C8%99.html [Corola-blog/BlogPost/348562_a_349891]
-
prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș - Petrescu, invitată de onoare la Sărbătoarea Internațională SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ A ROMÂNILOR , EDIȚIA 2015 : ” La bisericuța ridicată sus pe deal în stil maramureșean, de la copii până la cei maturi, se aude rugăciunea Tatăl nostru. Dar mai presus de orice, întâlnim câțiva români de suflet, veniți parcă să reprezinte aici întreaga hartă a țarii : Preot Dr. Dumitru Ichim (Dărmănești, Comănești, jud. Bacău), unul dintre cei mai
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
trebuie să se aventureze în pădure. • Școala noastră/ Our school (SUA - Elveția - România, 2011, 94 min, documentar; recomandat elevilor cu vârsta 11+); 25 mai, h 10:00, Cinema Victoria Alin, Beni și Dana, trei copii romi dintr-un mic orășel maramureșean, sunt parte dintr-una din primele ințiative de desegregare școlară din România. Atingând teme ca prejudecățile instituționalizate, cercul vicios al sărăciei, și difficultățile din invațământ, dar bine ancorat în ritmurile hipnotice și realitatea profundă a comunității romilor, filmul este o
ateliere de film pentru elevi by http://www.zilesinopti.ro/articole/2521/educatiff-2012-ateliere-de-film-pentru-elevi [Corola-blog/BlogPost/97226_a_98518]
-
Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Națiunea”, „Familia Ortodoxă” ori „Familia Română”. Apoi, ca scriitor, dovadă stând numeroasele sale volumuri, din care vom aminti acum doar „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului”, „Smerite încercări și începuturi”, „De la începuturi la profunzimi”, „Despre Biserică
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Ba mai mult, caracterul secvențial și restrictiv prin excelență al limbii face posibil ca aceasta să fie „fascistă, adică care te obligă să spui“ (R. Barthes). Sau mai grav - așa cum subliniam în „Prefața“ la cartea de versuri a unui autor maramureșean - limba e „stalinistă, totalitară, adică îți interzice să spui“ ceea ce simți. Astfel că memorabila frază - „Patria mea este limba română“ (Nichita Stănescu), antologată obligatoriu de către toate Programele școlare - ar putea fi chiar limita, terestră și ireversibilă, a originii noastre spirituale
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_terrarismul_pneumatic_igor_ursenco_1342935100.html [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
enunț: oameni care trăiesc în condiții asemănătoare, fie ei din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii, se exprimă în cântec aproape la fel. "Uite, în Irlanda - unde am fost săptămâna trecută - împărțeala o fost cam ca la noi, în satul maramureșean. Că la noi satele sunt împărțite în "susănari"și "josănari". Să se știe asta: că-n "susănari"oamenii sunt mai avuți și-n "josănari"sunt mai săraci. În "josănari"sunt mai săraci, da'-s mai frumoși la suflet! Și la
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din patrimoniul național istoric, păstrând
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1462368966.html [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
de la Comstock din Virginia City, Nevada, în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, care a echilibrat balanța comercială a SUA în acea vreme. Or, noi și urmașii noștri nu avem moștenire din istoria milenară a mineritului doar haldele maramureșene (cu 10-12 g aur per tonă și 50 g argint per tonă), ci și pe cele de la Roșia Montană (2 g aur și 15 g argint per tonă), și Certej - Deva (8-10 g aur și 150 g argint per tonă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muntii-nostri-aur-poarta/ [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
18 Ieri, elevii și profesorii băimăreni ai Școlii generale nr. 18 au marcat Ziua modială a poeziei într-un mod inedit. Au vorbit despre poezie, au audiat un recital de poezie și au avut o întâlnire interactivă cu un scriitor maramureșean contemporan. Evenimentul a fost organizat de profesoara Izabella Krizsanoszki, dirigintele clasei a V-a B a școlii mai sus amintite, având-o ca invitată pe scriitoarea Angela Glodici din Baia Mare. Manifestarea a cuprins o scurtă incursiune despre ce înseamnă poezia
PROFESORII ŞI ELEVII BĂIMĂRENI AU SĂRBĂTORIT “ZIUA INTERNAŢIONALĂ A POEZIEI” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Profesorii_si_elevii_baimareni_au_sarbatorit_ziua_internationala_a_poeziei_.html [Corola-blog/BlogPost/349138_a_350467]
-
Ganea a constituit preambulul celui de-al doilea contact al nostru, de data aceasta acasă la Domnia Sa, în Baia Mare, la vreo două săptămâni după lansarea Batalionului de pedeapsă. În răstimpul dintre ședința de cenaclu de la Cluj și cea de pe tărâm maramureșean, m-am aplecat asupra fragmentelor din romanele anterioare ale sale, răspândite de doctorul Ganea în spațiul virtual. Cu toate acestea, în momentul când am început lectura cărții ce mi-a fost dăruită cu autograf, nu eram deloc pregătită pentru surprizele
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
maestra Angela Buciu este un artist dintre cei care, pentru că alte popoare nu îl are, l-ar cumpăra (mai ales că noi vindem tot). Numai că maestra nu se vinde străinului, se dăruie neamului ei! Glăsuiește nepereche muzică folclorică pur maramureșeană, cercetează folclorul, culege folclor, scrie, învață cu rod pe cei tineri, se implică în viața socială românească, se integrează în activități din orizontul cultural internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce face și
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
internațional. Atari preocupări nu pot fi decât în puterea unui om care iubește ceea ce face și are știința, chemarea, harul pentru aceasta. Recent a scris și publicat la Editura Eurotip din Baia Mare cartea „Lada mea de zestre”, „ca o cămașă maramureșeană” cum e scris în presa locală, „o carte inspirată de viața sa, de cântecul său, de tradițiile meleagurilor care au adus-o pe această lume” (Dumitru Avram). O viață într-o carte nu încape. Aceea a artistei Angela Buciu nu
ANGELA BUCIU, FLOARE ÎN CUNUNA SPIRITUALĂ A MARAMUREŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412148667.html [Corola-blog/BlogPost/341064_a_342393]
-
medic. Multe trebuiau să se schimbe, unele nu. S-au schimbat mai mult din cele ce nu trebuia să se schimbe și mai puțin din cele ce trebuiau schimbate. În locul clopului maramureșan acum se poartă baseball-cap american, iar locul porților maramureșene, o adevărată artă în stejar, l-au luat tot felul de table și fiare sudate grosolan, gresia și bucăți de marmora așezate în modele de kitsch local. Din motive personale merg la Bârsana, unde s-a ridicat un adevărat complex
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
independenței, progresului și emancipării României. Sempiterni precum România. După anul 2.000 de fiecare dată mă opresc la noua Mănăstire Peri Săpânța, cu cea mai înaltă biserica de lemn din Maramureș și a fost ridicată în memoria primei episcopii ortodoxe maramureșene de la Peri, aflată pe malul celălalt al Tisei, pe care au dărâmat-o habsburgii, iar ucrainenii au șters vestigiu. Când nu-s plecat, stau și citesc pe terasa de la etaj a Casei cu Flori, ce dă spre livadă și pădurea
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
Noul Testament, pregătind opera pentru Cartea Recordurilor. Doamna Mihaela Rotaru subliniază calitatea de unicat al acestui act de cultură și evidențiază implicarea pr. Radu Botiș în multe alte asemenea acțiuni, ca un adevărat mentor pentru o zonă ce a depășit granițele maramureșene. Remarcă valoarea artistică a cărții aflată la limita dintre etnic, etic și estetic, primită elogios atât în mediul ecleziastic cât și în cel literar. Ioan Ciorca, autorul volumului își motivează demersul prin dorința de a aduce textul Bibliei din utopie
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sub_egida_ligi_scriitorilor_ro_al_florin_tene_1390551574.html [Corola-blog/BlogPost/347359_a_348688]
-
decizia de a renunța la destinul său de pământean, devenind cetățeanul unei planete neatinse de virusul uniformizării. Așa trebuie să fi simțit William Blacker atunci când, curios să vadă Europa de Est după dispariția Cortinei de Fier, s-a oprit într-un sat maramureșean rupt parcă dintr-o realitate paralelă și ... s-a hotărât spontan să rămână acolo. Opțiunea sa radicală de a locui la țară pe timp nedeterminat (la stabilire, autorul n-a făcut un plan, nici cincinal nici pe vecie, și nici
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
a lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
nu consimte, suntem suficient de receptivi pentru a capta la timp răspunsul ei? Ce garanții avem că țelul nostru obesedant e corect? E sigur că nu greșim atunci când pretindem că am fi deținătorii căii unice? Exemplu asfaltării străzilor din satul maramureșean în care autorul și-a stabilit gospodăria după șapte ani de superbă aclimatizare spune multe. Ceea ce pentru el e un dezastru, pare a fi o binecuvântare pentru toți ceilalți. Expresia veștejită „neted ca-n palmă” e înlocuită cu entuziasm de
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii vor interpreta doar muzică live. Dacă prima zi va fi dedicată muzicii tradiționale maramureșene, vineri, 16 august, vor urca pe scena din Săpânța șapte muzicieni din șapte țări, care vor crea un concert, inspirați de Maramureș - Roots Revival Romania. „Clădind pe experiențele din anii precedenți, mergem mai departe și mai adânc anul acesta, aducând
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după miezul nopții - Horă pe pajiște Muzicieni din toate zonele Maramureșului sunt invitați să participe la concertul aniversar al Ansamblului „Săpânțana” care împlinește 15 ani de la înființare. Ansamblul este format din copii și tineri de la 8 la 25 de
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
literatură contemporană, colecția revistei „Familia Română", care i-au impresionat pe polonezi prin frumusețea lor. De asemenea, Colțul Românesc a mai cuprins o miniexpoziție foto, cu lucrări realizate de Școala 9, coordonată de artistul fotograf Silviu Gheție, două costume populare maramureșene, ceramică de Daniel Leș, materiale promoționale (afișe, pliante, vederi, hărți). Gazdele au organizat și o reușită expoziție de fotografii din Maramureș și Bucovina, realizate de o bibliotecară din Cracovia, Natali Figiel. Miercuri, la ora prânzului (după ce delegația românească a făcut
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Anca_goja_cracovienii_au_intrat_in_r_anca_goja_1337326847.html [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]