233 matches
-
STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului Revista „Slova creștină” 29 august 2008 - 29 august 2014 S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o. Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
REVISTA SLOVA CREŞTINĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1408956600.html [Corola-blog/BlogPost/368275_a_369604]
-
deschide cu un poem al Ioanei Ileana Ștețco, cea care a obținut marele premiu al ediției de anul acesta a taberei, și continuă cu câteva nume grele ale literaturii contemporane: poetul Ion Mureșan, prozatorul Ioan Groșan, poetul Ioan Es. Pop, maramureșeni prin naștere sau prin prieteniile legate de-a lungul timpului. Chiar dacă nu a fost prezent la ediția de anul acesta, din motive de sănătate, regretatul poet Ion Burnar, nelipsit de la celelalte ediții ale taberei, își găsește loc în paginile revistei
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Stiri_din_baia_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
ale Revistei on-line de cultură, literatură și artă În bătaia peniței și cele două suplimente ale acesteia. Printre redactori se află Alexa Gavril Bâle, iar redactor asociat Ioan Romeo Roșiianu. Dintre semnatarii din această primă atologie îi găsim și pe maramureșenii: Mircea Botiș și Radu Botiș („Cultura și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu Botiș („Moartea și Învierea Domnului”), Carmena Băințan (Poezie și „Scrisoare către...necunoscut”), Ștefan Doru Dăncuș („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu același titlu), Ioan
ÎNDEMN LA LECTURĂ de GELU DRAGOŞ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gelu_dragos_1484279052.html [Corola-blog/BlogPost/384811_a_386140]
-
comunal, unde, pentru că în vino veritas se spunea ce nu auziserăm prin școlii și facultăți. Tot atunci, am auzit din gura profesorului, fugit din București să scape de stafiile albastre, de asemenea pentru prima dată, întrebarea: „Cum, mama supărării, vorbesc maramureșenii românește ca ceilalți români, dacă romanii i-au închis în afara Daciei cucerite de ei?!” O asemenea întrebare nu am mai auzit niciodată, m-a uimit peste măsură, mai mult mă urmărește încă, pentru că trebuie să aibă și un răspuns corect
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
înnebunești pitulici. Stau în fața Domnului și mi-e frică Vreau să-mi aleg și eu un ceas Iar Dumnezeu trecând poate că-l uită Tocmai pe acela netras.” (Dumnezeu trage ceasuri) Dumnezeu a oferit un ceas bun lui Vasile Morar, maramureșenilor, tuturor românilor de pretutindeni.” A urmat Parada participanților la slujba religioasă, care, în ritmurile fanfarei militare „Millenium III” din Baia Mare, s-au deplasat de la biserică până în centrul orașului, în locul unde s-a desfășurat un amplu spectacol artistico-umoristic în cadrul căruia în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cuprinsul țării. Grupul de umoriști „Vaida și nănașii”, alcătuit din Marcel Mureșan, profesor de fizică la Liceul din Jibou și Liviu Petric, directorul Casei de Cultură din Jibou, au adus pe scenă hazul de necaz, exprimat cu vigoare și inteligență. Maramureșenii vor să-și păstreze colțul lor de rai curat și îngrijit și așa că s-au înscris în acțiunea de nivel național „Let's do it, România” pentru a participa la ecologizarea mediului înconjurător, înregistrând cel mai mare număr de participanți
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
cât pe-aci să fie încă o țară românească independentă) și este suficient pentru a afla cum a fost posibilă realizarea unei asemenea construcții la standarde mondiale. Au fost, cu siguranță, în realizarea unui asemenea poiect ambițios mulți voluntari. Bravo maramureșenilor! * De fapt, întreaga noastră activitate biblioteconomică se bazează pe voluntariat. De la utilizatorii, care vin în mod voluntar la bibliotecă publică, care restituie voluntar documentele, împrumutate în mod voluntar, până la cei care ne ajută, tot în mod voluntar, în organizarea și
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Biblioteca_publica_romaneasca_si_voluntariatul.html [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din obârșii, clujean de formație intelectuală (licențiat al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie), maramureșean, în cele din urmă, părintele Botiș preia din cele trei zone cunoscute, mental, intelectual, spiritual, frânturi de trăire și de emoție. Acest lucru transpare în mod evident în versurile sale, în limbaj, în modurile de manifestare. Poeziile cu tematică religioasă
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
ține, mă tot hurducă./ Dorul atârnă frunza săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă... Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire.../ Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare... Al. Florin Țene‚drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CEAS ANIVERSAR ÎN MARAMUREȘ: BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 148 din 28 mai 2011 Toate Articolele Autorului Maramureșenii s-au aflat zilele acestea la ceas aniversar. Una dintre cele mai apreciate, stimate și populare personalități bisericești a împlinit o vârstă onorabilă și patriarhală. Este vorba despre Î.P.S. Justinian Chira, arhiepiscopul Maramureșului și al Sătmarului, care azi, 28
BIBLIOTECA „PETRE DULFU” A LANSAT DOCUMENTARUL BIOBLIBLIOGRAFIC „Î.P.S. JUSTINIAN CHIRA 90” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/Ceas_aniversar_in_maramures_biblioteca_petre_dulfu_a_lansat_documentarul_bioblibliografic_i_p_s_justinian_chira_90_.html [Corola-blog/BlogPost/344232_a_345561]
-
aplecat asupra acestui subiect - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, George Călinescu, Augustin Z.N. Pop, Dimitrie Vatamaniuc și foarte mulți alții - emițând variate ipoteze precum că neamul (sau măcar numele Eminescu) s-ar trage de la turci, bulgari, ruși, polonezi, albanezi, transilvăneni, maramureșeni, suedezi, chiar și de la papucii iminei. Cea mai recentă lucrare este cartea din 1989 a lui Ion Roșu - Legendă și adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile - care analizează amplu și foarte critic toate aceste variante, concluzionând că neamul și
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
chiar de două ori din urechea porcului Grigore, cu care apucase de fapt să se împrietenească înainte, îi e fatală bietului William. Nu reușește să înghită șoriciul, lăcrimând ca un copil care refuză convertirea la canibalism, sub privirile amuzate ale maramureșenilor contrariați. Sunt multe pasajele de acest gen, care fac deliciul cititorului, răspândite generos pe tot parcursul volumului de 300 de pagini, dar ar fi păcat să le divulg aici. Merită citite și gustate pe-ndelete de cititor în liniștea propriei sale
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
XI. REVISTA "SLOVA CREȘTINĂ", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1333 din 25 august 2014. 29 august 2008 - 29 august 2014 S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o. Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
pământul. Publicarea în paginile revistei a numeroaselor articole: proză, poezie, eseu, reportaj, cronică de carte, ... Citește mai mult Revista „Slova creștină”29 august 2008 - 29 august 2014S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o.Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioana_stuparu/canal [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
să filmeze. Ce să mai vorbim de impresia covârșitoare pe care i-au făcut-o locuitorii acestor meleaguri! Nu mai contenea să se minuneze în fața dovezilor adorabile de ospitalitate, nu mai prididea cu laude la adresa demnității și căldurii sufletești a maramureșenilor. „Și când te gândești că sunt pentru prima dată în România! Asta și datorită faptului că în Occident a fost editată o carte în care România este înfățișată ca un teritoriu periferic și fragmentat, iar românii drept un popor înapoiat
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
în numeroase expoziții colective în țară, ca membru al grupului timișorean F5,6. A publicat articole și fotografii în revistele Photo Magazine, Foto4All, Foto-Video și a participat că expozant la fiecare ediție a Salonului Fotografului Român. Fascinat de arhetipul satului maramureșean (o biserică din lemn, înconjurată de acoperișurile de șindrila ale caselor vechi, cu porți sculptate magnific!), Mihai Grigorescu reușește, în peisajele sale devenite iconice, să mențină vie imaginea satului tradițional și să o contrapună modernismului anarhic și kitsch ce caracterizează
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/salonul-european-de-fotografie/ [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
SLOVA CREȘTINĂ” 29 AUGUST 2008 - 29 AUGUST 2014 Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului IOANA STUPARU S-au scurs șase ani ca unul, de când, pe 28 august, preotul - poet Radu Botiș, maramureșean prin naștere, a înființat și ctitorit revista online „Slova creștină”: www.slova-creștină.ro. Chiar numele revistei exprimă calea spre care s-au îndreptat gândurile celui ce a înființat-o. Revista „Slova creștină” este asemenea unei „Troițe” așezată la drum deschis
REVISTA „SLOVA CREŞTINĂ” 29 AUGUST 2008 – 29 AUGUST 2014 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1408906130.html [Corola-blog/BlogPost/376127_a_377456]
-
întâlnire la marea sărbătoare dedicată României. Cu acest prilej deosebit, ei vor prezenta cântecele și dansurile românești,vor petrece și vor participa la o masa festivă la care au invitat și pe prietenii spanioli. Asociația socioculturala Dor Român, condusă de către maramureșeanul Vasile Moldovan ,va organiza, la fel ca în 2010 , o mare sărbătoare românească la care participă coruri,formații de dansuri , artiști renumiți din țara noastră ,dar și din Spania: Sava Negrean Brudascu,Domnica Dologa, Ioan Berci,Grupul de dans Dor
MARIN MIHAI: ASOCIATIA SOCIO-CULTURALA DOR ROMAN ORGANIZEAZA SARBATORIREA ZILEI NATIONALE A ROMANIEI IN ARGANDA DEL REY- SPANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marin_mihai_asociatia_socio_culturala_dor_roman_organizeaza_sarbatorirea_zilei_nationale_a_romaniei_in_arganda_del_rey_spania_.html [Corola-blog/BlogPost/351508_a_352837]
-
și administrative (țări, cnezate, voievodate, autonomii românești), la structuri sociale (cnezi, voievozi, nobili, armaliști, țărani liberi, iobagi, jeleri), schițându-se și dinamismul politico-cultural din Secolul Luminilor și influența acestuia asupra monahismului. Capitolul II abordează organizarea ecclesială a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, capitolul III vorbește despre Trăsături și caracteristici ale monahismului din transilvania și Maramureș până la începutul sec. al XIX-lea, capitolul IV prezintă amănunțit schiturile și mănăstirile până la începutul sec. al XIX-lea, iar capitolul V
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
cazul lui Tănase Todoran. Tot în acest capitol este prezentat dinamismul politic-cultural din secolul luminilor și influența acestuia asupra monahismului transilvan. Cu cel de-al doilea capitol autorul face o incursiune de prezentare a organizării bisericești a românilor transilvăneni și maramureșeni până în secolul al XVIII-lea, din care desprindem rolul exarhatului în dezvoltarea vieții bisericești, precum și rolul îndeplinit de Episcopia Vadului în acest sens și cel al Țării Românești. De asemenea, este prezentată amănunțit viața bisericească și evoluția acesteia în Episcopia
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
ține, mă tot hurducă./ Dorul atârnă frunza săracă/, Dragostea vine, dragostea pleacă ... / Prind, ca din palme, să se resfire/ Cioburi păstrate în amintire ... / Ca o minciună consolatoare,/ Vremea mă ninge, clipa mă doare ... Al. Florin Țene‚ drăgășenean talentat, literar vorbind, maramureșean de studii și călugărie profesorală, apoi clujean ambițios, familist - aici și tătic de ligă scriitoricească - își serbează uneori ziua (13 iunie, să se știe de prieteni!) pe patru roți, cearcă să-nțeleagă esența iubirii în poeme, în vreme ce Poezia/ încălțată cu
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Roșca și a apărut la Editura Echim din Sighetu Marmației, director scriitorul Echim Vancea. Iată câteva considerații despre această apariție editorială: „Cu multe referiri la actualitatea socială și politică, dar și mai multe la adevărurile general-umane, cu siguranță, despre pilulele maramureșeanului Petrovai se poate spune că „mai înainte de a fi rostite, cuvintele cu rost în minte-s rânduite”. (Rodica Lăzărescu) „Cartea aceasta, cu alcătuire neobișnuită, cu un titlu, pe cât de atrăgător pe atât de derutant, este rezultatul fundamental al unor zbateri
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401852245.html [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
continuare pentru a păstra această tradiție', a spus o femeie venită la Nicula pentru a petrece sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în atmosfera specială a pelerinajului. Un alt grup de credincioși a călătorit peste 80 de kilometri pe jos, din satul maramureșean Lăpuș, continuând astfel o tradiție veche de zeci de ani. Dochia Dolha, cea care organizează pentru grupul maramureșean plecarea în pelerinaj, a povestit că rugăciunile la icoana fecioarei au ajutat-o de multe ori să treacă peste greutăți, iar în
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
de ani. Dochia Dolha, cea care organizează pentru grupul maramureșean plecarea în pelerinaj, a povestit că rugăciunile la icoana fecioarei au ajutat-o de multe ori să treacă peste greutăți, iar în ultima vreme să facă față bolilor. Din grupul maramureșenilor fac parte credincioși ale căror vârste sunt cuprinse între 14 și 70 de ani. Peste 50.000 de oameni, la sjulba de duminică Peste 50.000 de oameni au luat parte la slujba oficiată duminică noapte, după miezul nopții, când
Zeci de mii de credincioși, la Liturghia oficiată de Adormirea Maicii Domnului () [Corola-website/Journalistic/105986_a_107278]
-
la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]