665 matches
-
Arthez va fi cucerit. ănfrănt, ansa, nu va fi el; ănfrăntă va fi prințesa care, la aproape 40 de ani, ași vede acum viața ămplinită, ăn ciuda minciunilor și ănselătoriilor ei. D'Arthez ai va ănfrunta pe numeroșii invitați ai marchizei d'Espard, mai toți trecuți prin patul prințesei, opunând caracterului lor urât o noblețe a firii pe care prințesa nu a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
a mai ăntălnit-o la nici un bărbat. Balzac poate să fie satisfăcut. Iubirea lui pentru femeile superioare și de vită nobilă a fost ămplinită. Măcar prin literatura. * Memorabil este finalul cărții. După ce ia apărarea prințesei atacată cu violența de musafirii răutăcioasei marchize d'Espard, d'Arthez este pus astfel să ăncheie scandalul: "- Cea mai mare vină a acestei femeie - (a prințesei, n.n.) este de a pași pe ruinele oamenilor. Ea azvârle ăncolo și ăncoace actele de proprietate, ași trimite amanții la cămătari
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
greu de acceptat... D'Arthez e Balzac. Este, putem spune, un soi de bovarism, avânt la lettre, al autorului Comediei umane. Să vedem cum ăncepe complotul general ămpotriva prințesei de Cadignan. ăntălnirea intriganților, după cât știm, este pusă la cale de marchiza madame d'Espard, prietena bună a prințesei de Cadignan, cea care ai lua totdeauna apărarea prietenei sale, mai mult ațâțând clevetelile și a cărei protecție, notează Balzac, semăna cu aceea a paratrăznetelor ce atrag fulgerul. Citam: ..."an ziua aceea, d
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
Cadignan, cea care ai lua totdeauna apărarea prietenei sale, mai mult ațâțând clevetelile și a cărei protecție, notează Balzac, semăna cu aceea a paratrăznetelor ce atrag fulgerul. Citam: ..."an ziua aceea, d'Arthez se pomeni an mijlocul unei numeroase companii. Marchiza ai invitase pe Rastignac, Blondet, marchizul de Ajudua-Pinto, Maxime de Trailles, marchisul d'Escrignon,... du Tillet, unul din cei mai bogați bancheri din Paris; baronul de Nucingen, Nathan, lady Dudley, doi din cei mai perfizi atașați de ambasada, si cavalerul
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
chiar și după moarte, ceea ce ar justifica lesne lungimea pletelor crescute în cîteva sute de ani. Dar același miracol e asimilat de martorul stupefiat, ziaristul Marquez, unui fond privat de credințe și legende: povestea aflată în copilărie despre o micuță marchiză cu plete nesfîrșit de lungi, care murise din pricina unei mușcături a unui cîine turbat, devenind un fel de sfîntă a locului datorită minunilor făptuite în scurta ei viață. Miraculosul incert -care poate fi raționalizat și astfel anulat, ori dimpotrivă inserat
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
Chabert, La Messe de l'Athée, Pierre Grassou și L'Interdiction, - pe aceasta din urmă. E vorba de o intervenție a lui Rastignac pe lângă bunul său prieten, doctorul Bianchon-fiul, să pună o vorbă bună unchiului său, judecătorul Popinot, în sprijinul marchizei d'Espard care vrea să obțină o interdicție asupra soțului ei, marchizul d'Espard, socotit nebun și incapabil să-și administreze bunurile. Popinot, unul din marii eroi balzacieni, nu este judecătorul pe care marchiza să-l ducă de nas. Intriga
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
unchiului său, judecătorul Popinot, în sprijinul marchizei d'Espard care vrea să obțină o interdicție asupra soțului ei, marchizul d'Espard, socotit nebun și incapabil să-și administreze bunurile. Popinot, unul din marii eroi balzacieni, nu este judecătorul pe care marchiza să-l ducă de nas. Intriga dobândește, deodată, un suspans criminalistic. În cele din urmă, la intervenția nepotului său, doctorul Bianchon, Popinot va primi să ia legătura cu marchiza d'Espard, spre a se instrui asupra cazului, refuzând-o, bineînțeles
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
Popinot, unul din marii eroi balzacieni, nu este judecătorul pe care marchiza să-l ducă de nas. Intriga dobândește, deodată, un suspans criminalistic. În cele din urmă, la intervenția nepotului său, doctorul Bianchon, Popinot va primi să ia legătura cu marchiza d'Espard, spre a se instrui asupra cazului, refuzând-o, bineînțeles, pe gazdă, care-l invitase la cină... Nu se face ca un judecător să ia masa cu propria sa clientă... Intriga este foarte simplă. Ea s-ar putea desfășura
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
o va fi pierdut de mult. " Acesta era omul pe care președintele celei de-a doua camere a tribunalului, de care aparținea Popinot, îl numise ca să procedeze la interogarea marchizului d'Espard, presupus dement, în urma cererii făcute de soția sa, marchiza d'Espard, spre a obține o interdicție asupra drepturilor sus-numitului..." Intrigile diabolice ale marchizei d'Espard, care părea că trăiește cu al său cumnat, fratele bun al marchizului, sunt dejucate de Popinot care își dă seama de caracterul nobil și
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
a doua camere a tribunalului, de care aparținea Popinot, îl numise ca să procedeze la interogarea marchizului d'Espard, presupus dement, în urma cererii făcute de soția sa, marchiza d'Espard, spre a obține o interdicție asupra drepturilor sus-numitului..." Intrigile diabolice ale marchizei d'Espard, care părea că trăiește cu al său cumnat, fratele bun al marchizului, sunt dejucate de Popinot care își dă seama de caracterul nobil și integru al lui d'Espard, printre puținii aristocrați ai Franței a cărui onoare și
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
că-și declară aceeași dragoste veșnică celui menit să-i ia locul. Inspirîndu-se din experiența faimoaselor saloane ale secolului 18 francez, idealul ei în viața, steaua ei polară, mobilul ei major rămîne de a deveni o Madame Récamier sau o marchiză du Deffand a Askelonului. De fapt este o internaționalistă care se ignoră: dacă la ultima ei serată n-a strălucit măcar un diplomat român sau venezuelean, un profesor universitar din Africa de Sud și un poet (eventual prozator) originar din Hîrlău sau
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
s-ar putea spune că le întrec din toate punctele de vedere pe toate celelalte, adevăratul Comnstantin Țoiu își arată aici, fără ornamente inutile, cel puțin două calități incontestabile: finețea cu care creează personaje feminine și farmecul memorialistic. Madame C., marchiza care își pingelește singură pantofii, "o medicinistă ambițioasă, albă la față, răsfățată de antecesori, hrănită numai cu porumbei pasați, cu ochi mari, negri, buze mici, orgolios strînse, cu o grimasă a lor, un fel de bufniță arctică", Fifi, care "nu
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
cei mai dogmatici, câte ceva reținusem... Mă fascina, de exemplu, și eram atent la ascensiunea prozatorului tânăr cu părul tăiat à la Titus. Se vorbea că el o iubea pe Henriette Yvonne Stahl, femeia fatală a epocii, cu aerul ei de marchiză pictată de Goya pe care apoi o și luase de soție. Pe doamna Stahl o iubise mai demult și Ion Vinea, englez după tată. Cei doi, Vinea și tânărul P. Dumitriu, două talente ieșite din comun, împărțiră între ei această
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
scena descrisă de "Belulică", după ce ieșise din închisoare și se dusese întîi și întîi pe Grigore Alexandrescu, s-o vadă pe Vera: el se oprise în pragul porții privind în curte pe femeia care mătura, efectiv, ceva, - era chiar ea, "marchiza" din tabloul glacial, aristocratic, avînd culoarea brună-verzuie a reptilelor invocate. Reîntîlnirea lor strict protocolară după cei 17 ani de temniță, în plin dezastru social... Niciodată, în casa aceia, nu fusese invitat vreun proletar. Se discuta despre proletarii regimului cu acea
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
etnografic de substanță, nereductibil la un simplu element de culoare locală. Marea varietate regională - geografică, de stratificare etnică și lingvistică, așadar culturală, de iter economic și social - necorodată total de timp, continuă să intereseze. Între recentele apariții se impune Mătușa marchiza (La zia marchesa, Feltrinelli, septembrie, 2004) de Simonetta Agnello Hornby, palermitană, avocată, stabilită în Anglia, care și-a dobîndit notorietatea internațională grație romanului precedent La Mennulara. Asemenea altor scrieri ale genului, Mătușa marchiză închide filonul narativ central într-o ramă
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
intereseze. Între recentele apariții se impune Mătușa marchiza (La zia marchesa, Feltrinelli, septembrie, 2004) de Simonetta Agnello Hornby, palermitană, avocată, stabilită în Anglia, care și-a dobîndit notorietatea internațională grație romanului precedent La Mennulara. Asemenea altor scrieri ale genului, Mătușa marchiză închide filonul narativ central într-o ramă, astfel încît avem o amplă, densă povestire înglobată în altă povestire, la fel de interesantă, chiar dacă mai săracă evenimențial. Și avem două voci narative: în ramă, a Amaliei, unul din personaje, și a clasicului autor
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
a vocii narante. Biografiei liniare a Amaliei (tînăra țărancă obligată de soacră să-și lase pruncul și căminul pentru a alăpta nou-născuta familiei nobiliare și unde va rămîne peste treizeci de ani) i se contrapune biografia Costanzei Safamita, protagonista, nefericita marchiză, și a celor din cercul ei. Din cauza multitudinii personajelor (unele cu prenumele antecesorilor) și pentru că se vorbește despre întreg clanul Safamita, la sfîrșitul cărții este dată lista personajelor grupate genealogic. I se adaugă lista rudelor mai îndepărtate, a prietenilor, a
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
de locuitor. Nu mai zic de calitatea populației, care va ajunge cu totul și cu totul din aur. Numai lume bună, fină și selectă va popula pământul nostru strămoșesc. Numai ducese ale modei, conți ai asfaltului, baroane ale parcărilor și marchize ale gunoiului. O să-i implore italienii, francezii și alți gomoși, care acum strâmbă din nas când aud de România, pe EBII în miniatură, pe Bahmuțencele noastre mici, pe noile Monicuțe și pe proaspeții Cocoșei să le arunce măcar o privire
S-a rezolvat: se vor reproduce doar Udrea şi Monica Columbeanu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20110_a_21435]
-
jazz. Sincer, este pentru prima dată când văd că se întâmplă așa ceva în acest loc. Am venit și la alte evenimente în muzeu: expoziții, lansări de carte, conferințe, dar un concert de jazz în aer liber, ba mai mult, în marchiză, mi s-a părut un cadou al acelui frumos pe care-l căutam în seara respectivă..... pentru a mă vindeca de cotidian. Dacă m-am vindecat? Da și m-am virusat de un moment pe care mi-l doresc să
La pas, către Palatul Suțu, sau o porție de Jazz în marchiză! [Corola-blog/BlogPost/93215_a_94507]
-
mulți doreau să ajungă, să se simtă bine. Iată că eu am avut acest sentiment. Și nu cred că am fost singurul, pentru că am văzut printre cei prezenți la concert, cupluri care dansau timid, dar fericiți într-un colț al marchizei, oameni care aplaudau în ritmurile melodiilor, cu fețele pline de bucurie și cel mai important, energia acelor artiști, acei oameni care cântau și ne făceau să evadăm într-o altă lume. Poate că folosesc cuvinte mari, dar pentru mine a
La pas, către Palatul Suțu, sau o porție de Jazz în marchiză! [Corola-blog/BlogPost/93215_a_94507]
-
ca invitați două trupe: Sebastian Spanache Trio și un Big Band cu 10 membrii, Bucharest Jazz Orchestra. Saxofonistul Cătălin Milea, inițiatorul festivalului, împreună cu Adrian Majuru, managerul muzeului, au hotărât că acest concert ar suna mult mai bine înafara muzeului, în marchiză, cu un ceai cald oferit de muzeu tuturor participanților! Rezultatul? Toate locurile ocupate, lume în picioare și aplauze care au transformat seara într-un mini maraton de jazz, o seară elegantă, așa cum îi stă bine Palatului Suțu. Dacă se va
La pas, către Palatul Suțu, sau o porție de Jazz în marchiză! [Corola-blog/BlogPost/93215_a_94507]
-
cotește pe o stradă, anume Wilbur Street din Mt. Judge, o suburbie a orașului Brewer, al cincilea ca mărime din Pennsylvania. O ia la fugă pe pantă. Pe lângă o înșiruire de clădiri masive, mici fortărețe de beton și cărămidă, cu marchize din vitralii și sticlă romboidală și ferestre cu ghivece de flori pe pervaz, după care, alt șir de case, clădite toate în aceeași perioadă, prin anii '30. Casele se cocoață pe coasta dealului, urcând ca o scară. Zidul de aproximativ
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
a dansului. Autoarea atrasă de astfel de făpturi care prin contrast lasă dezvăluirii frumosul pe care-l caută și pe care îl dorește. Pentru prima dată în carte Manuela este portretizată în ipostaza ei de “baroniță feudală, pudrată ca o marchiză, gătită ca un portret”. Chipul ei nu poate fi identificat, este o imagine plină de trufie, de vanitate, rece și lipsită de chemare. Asemeni statuetei așezată pe un piedestal cu mult mai înalt decât al celorlalte statuete, ea se teme
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Austriei (1556-1564) și fiul său Filip, viitorul rege al Spaniei, Filip al II-lea (1556-1598). 10 Étienne-François, de Choiseul, duce de Choiseul și conte de Stainville (1719-1785). Om de stat și diplomat francez din veacul al XVIII-lea. Favorit al marchizei de Pompadour, care l-a propulsat în viața politică. Liberal în concepții, a fost dintotdeauna un admirator al sistemului britanic de guuvernământ. După o scurtă carieră în armată și în administrație, este numit ambasador la Roma (1753), apoi la Viena
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
plăcute, dar incisive totodată, Memorii. A mai scris: Reflecții asupra pasiunilor și gusturilor, Poezii diverse, Anotimpurile și zilele. Poeme. 55 Maria Tereza, împărăteasă a Austriei (1740-1780). 56 Ecaterina a II-a "cea Mare", țarină a Rusiei (1762-1797). 57 Jeanne-Antoinette Poisson. Marchiză de Pompadour (1721-1764). Principala favorită a regelui Franței, Ludovic al XV-lea, cu o influență covârșitoare în viața politică a țării. 58 Charles Gravier, conte de Vergennes (1719-1787). Om de stat și diplomat francez de o înaltă ținută și de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]