1,643 matches
-
Acasa > Orizont > Portret > MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAȚĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În momentele ei inefabile, generația de artiști a Margaretei Pâslaru a fost, este și va fi cărămidăria din care s-au ridicat din iarbă, la văzduh, terasele grădinii unde au crescut și rodit florile cântecului. Astăzi sosesc una după alta, în toată mass-media noastră, știri mai noi și mai
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
cântecelor lor. Margareta Pâslaru s-a întors, însă, este iarăși aici de unde a plecat cândva, lăsând singurătate și regret. În anii șaizeci, talentul ei s-a întrepătruns inefabil cu destinul muzicii, primordial și definitoriu pentru întreaga viață. De atunci, melodiile Margaretei Pâslaru sunt lumina, aerul, via spirituală a culturii românilor, a condiției visului, bucuriei, fericirii lor. Cum, într-o scoică răsună, parcă, muzica oceanului, muzica ușoară românească își găsește răsunet azi, ca graniță cu generația fascinată de lumea eterică a Internetului
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
pentru cultură și artă, ca reper de căldură umană și feerie revărsate din glas, configurate în spectacolul muzical... O umbrelă închisă nu-i utilă pentru nimic, dar una deschisă e necesară și pe ploaie, și pe soare. Așa-s cântecele Margaretei Pâslaru care se reascultă neîncetat și care învelesc sufletul în toate stările lui! Căzînd într-una mici bucăți de temelie din templul readunării trăirilor umane, muzica le pune mereu la loc, cel mai bine dintre arte. Ieri, acum și mult
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
fiecărei clipe răpite timpului și infinității în reumanizarea făptuită de muzică; dacă le uiți, îsă, sau le refuzi, ești căzut sub neputința de a alege frumosul și binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare a resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare a resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe zi, o melodie a Margaretei Pâslaru e atât de bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să treacă viața fără ani și ne trezim cândva sărind de pe băncile școlii în bastonul bătrâneții, având miezul etății neîncărcat
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să treacă zilele fără cântec, lăsăm să treacă viața fără ani și ne trezim cândva sărind de pe băncile școlii în bastonul bătrâneții, având miezul etății neîncărcat cu nimic. Toate melodiile Margaretei Pâslaru și ale tuturor cântăreților generației sale, fără să fie secundare vieții, sunt elemente de coerență, decid valoarea extazelor din viață, trecute ca lumina prin ochi și iubirea prin inimă, prin anii noștri ce se depun dimpreună cu tot în
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Margareta_paslaru_muzica_bu_aurel_v_zgheran_1391013434.html [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
Hara, cu fruntea luminată, cu privirile ei senine, gata oricând să izbucnească în plâns atunci când cineva o jignea, sau îi aducea vreo învinuire nedreaptă. Într-o zi, după ce am părăsit sala de cinematograf, unde văzusem împreună ecranizarea celebrului roman al Margaretei Mitchell, în regia lui Victor Fleming, cu Clark Gable (frumos gagiu! făcuse ea remarca), în rolul căruia mă visam (asta avusese loc într-o primăvară), ne-am oprit sub crengile aplecate ale unei magnolii abia înflorite, ce se revărsau peste
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
a aparatului de stat". Încă din septembrie anul 1947, Mircea Vulcănescu contractase infiltratul pulmonar TBC. O dovedește conținutul filei 1 a dosarului: la 22 septembrie 1947 Direcțiunea Siguranței Statului înaintează Direcțiunii Generale a Penitenciarelor petiția nr. 29243/ 1947 prin care Margareta Vulcănescu din București (soție) solicită asistența medicală și un tratament special pentru soțul său Mircea Vulcănescu deținut la Penitenciarul Aiud. La fila 38 a dosarului, Curtea București, Secția 4 penală emitea citația din 14.04.1948 prin care Mircea Vulcănescu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mihaela CRISTESCU AȘA CUM AU FOST ARUNCATE ZARURILE Deși ajunsesem în fața podului înainte de răsăritul soarelui, tot ce mi-am mai amintit a doua zi despre autostrada goală și violet a fost bâzâitul albinelor deasupra margaretelor: un amestec dej� -vu, agitație de primăvară. Unde mergem? Să traversăm râul, răspund copilului meu. Peste pod. Își agita căluțul din mână și m-am gândit că mă va întreba ce căutam dincolo. Semăna cu tatăl lui, știam că de la
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Asa_cum_a_fost_aruncate_zarurile.html [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
ipotetic o linie de contur, am observa că se formează un cerc, iar vasul este așezat chiar în mijloc. Pentru a nu crea o monotonie vizuală, folosind doar două culori, una caldă și cealaltă rece, a adăugat căteva fire de margarete, în partea stângă a tabloului, ce contrastează cromatic și oferă spațialitate întregului buchet. O singură margaretă, în partea dreaptă a lucrării, prezență subtilă, conferă o proporție justă. Artistul a încercat șă redea prin tușe largi și spontane fragilitatea florilor, în
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
chiar în mijloc. Pentru a nu crea o monotonie vizuală, folosind doar două culori, una caldă și cealaltă rece, a adăugat căteva fire de margarete, în partea stângă a tabloului, ce contrastează cromatic și oferă spațialitate întregului buchet. O singură margaretă, în partea dreaptă a lucrării, prezență subtilă, conferă o proporție justă. Artistul a încercat șă redea prin tușe largi și spontane fragilitatea florilor, în opoziție așezând tușele scurte ale fundalului. Un alt discurs plastic susține Luchian în tabloul ,,Anemone”. Brunul
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Îl vezi trecând cu flori în mână, Ducând pe umeri anii grei, În ochii lui zărești un zâmbet, Și-l placi pe loc, fără să vrei. Că-s trandafiri sau viorele, Maci, margarete sau bujori, În mâna lui par mici trofee Purtate de învingători. Același om, același zâmbet, Aceiași stradă, ceas de ceas, Aceiași dragoste eternă Răzbate- n toate, fără glas. Îl vezi cum trece poarta mare Și se așează sub un tei
IUBIRE ȘI UITARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475349790.html [Corola-blog/BlogPost/382369_a_383698]
-
-i foarte bun și folosit permanent? Este așezat lângă o poiana superbă, unde acum câțiva ani am fost cu soția și ai tot ce dorești: umbră, aer ozonat, apă iar poiana este cu iarbă permanent verde, împânzită cu câmpuri de margarete. E splendidă. O știi? - Am fost când eram copilă, într-o toamnă, la adunat de jir. Dar nu mi-a rămas nimic frumos, fiindcă era prin luna noiembrie, era frig și umezeală. Dar dacă-i cum spui, este o soluție
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495291407.html [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
plăcere, după care amândoi așteptam demult. Pentru mine, ea s-a comportat tulburător de erotic, demonstrând o senzualitate cum de puține ori am avut parte de la Caty, în lunga noastră căsnicie. Ne-am strâns bagajele și am părăsit poiana cu margarete, înmuiați de plăcerea mirifică a momentelor petrecute, cu gândul să ajungem cât mai repede acasă, pentru o baie binevenită. Ion C Gociu, Târgu Jiu Referință Bibliografică: Dragoste la vârsta a doua (Fragment din nuvelă) / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495291407.html [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
gândesc acum alene ... / întreg, întreg, toți oamenii formează / cu Dumnezeu ONENESS - un întreg! // Nimic din tot ce oamenii gândiră, / nu se pierde, / ci în CONȘTIINȚA UNIVERSALĂ se păstrează! // De-aceea ce SUCCES au toți aceia, / care spre ADEVĂR / mereu CUTEAZĂ! // MARGARETA MARIANA SAIMAC - membră L.S.R. - Filiala OLT UN SOLDAT IESE DIN GÂND Gândurile s-au aliniat, toate cuminți, precum soldații la o paradă militară ( de ce nu - la comemorarea eroilor căzuți pentru Revoluția din decembrie 1989, din România). Dar, un soldat iese
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
încă. / Peste spinările pufoase / ale norilor albi de lacrimi / m-am repezit până în / galaxia vecină, / după nonsensul elevat. / Apoi m-am apucat / să plantez pene de înger / în pământul bunicii, / poate la trezire / voi vedea / Ochiul lui Dumnezeu / veghindu - ne. // MARGARETA MARIANA SAIMAC - membră L.S.R. - Filiala OLT Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL VIOLET / Margareta Mariana Saimac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Mariana Saimac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1454506632.html [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
marmură cioplit, Sunt doar în cărțile nescrise, Iar pentru toți ce m-ați iubit Am fost un vânzător de vise. PRIVINDU-TE Privindu-te, îmi dai fiori. Arați precum o Julietă, Ești ca o floare între flori, Frumoasă ca o margaretă. Te-aș rupe și, pentru o clipă, La fel, cu-aceeași bucurie, Ca să te prind de o arípă, Ca joaca din copilărie. Ți-aș rupe câte o petală, Ca într-un joc ce mă-ncolțește, Cu o sfială siderală De
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1389353545.html [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
PATRAȘ VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ LUCREȚIA I. PICUI MARIANA POPA MARIANA CRISTINA POPAN ANA-CRISTINA POPESCU DAN POPESCU VIORICA POPESCU MARINELA PREOTEASA MIHAELA-ALEXANDRA RAȘCU VIRGIL RĂZEȘU TOMA ROCNEANU MARIANA ROGOZ STRATULAT NATAȘA VALENTINA ROMAN DORA ALINA ROMANESCU MIRCEA ROȘA-MIRO NATALIA RUSU (MAMA NATA) MARGARETA MARIANA SAIMAC IOAN SENI FLORENTIN SMARANDACHE MIHAI ȘTIRBU IOAN TORPAN TÓTH ÁRPÁD ARTANGEL ELENA TRIFAN VOICHIȚA TULCAN MACOVEI AL. FLORIN ȚENE IONUȚ ȚENE TITINA NICA ȚENE RAVECA VLAȘIN TUDOR ZELENI Voichița PĂLĂCEAN-VEREȘ Referință Bibliografică: Eveniment: OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA
OGLINDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI LA 10 ANI DE LA ÎNFIINȚARE. O ALTFEL DE ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1474532646.html [Corola-blog/BlogPost/344838_a_346167]
-
Încorporate în ideea poetică, metaforele sunt un izvor neistovit de sugestii. Anotimpurile, ce oferă ochilor minunate priveliști, picură în suflet nostalgii, tristețe, dar și infinită bucurie, așa cum ne spune poeta: „ Un leagăn mi-aș croi din flori de câmp,/ din margarete, maci și albăstrele,/ ca-n adierea vântului să cânt/ o melodie stinsă-n praf de stele. ( Dorințe nevinovate) (VALENTINA BECART) COLECȚIA EPOSS ***1. ANGELA BURTEA* Brăila: DE VORBĂ CU INIMA (proză scurtă/ portret, 13 x 18 cm, 160 de pagini
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
Vicol Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului VARA Vara a fost punctuală, Cu suita sa regală A sosit de Sânziene Și-n păduri, și în poiene. Și-a întins, pe îndelete, Un covor de margarete Pe câmp și o ie nouă Croșetată-n ochi de rouă. Și-a dorit să înflorească Holdele, să înroșească Macii, apoi albăstrele A lăsat printre vâlcele , A-ndemnat puii să zboare, Teii i-a umplut de floare, Soarelui i-a spus
VARA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1434732912.html [Corola-blog/BlogPost/352898_a_354227]
-
altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, locul fiind înscris în inventarul federal al peisajelor și monumentelor naturale de importanță națională cu apă potabilă. Tot aici debutează și traseul Rinului pentru ciclism. Minele de sare - istoria aurului alb De-a lungul secolelor sarea
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/7_pasi_spre_descoperirea_elvetiei_tatiana_scurtu_munteanu_1358758525.html [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
Asta o știm în suflet doar eu și tu.Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute.Se înserează. Iată un Crai Nou!Cuvintele reverberează - ecou.O nouă viață a început timidDin timpul nostru cel fraged și limpid.MARGARETA MARIANA SAIMACMembră în Liga Scriitorilor din România... IX. MÂNĂSTIREA AGAPIA, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015. MÂNĂSTIREA AGAPIA La miezul nopții-n biserica pustie, Am venit să mă rog, Doamne, Ție, Ca unui
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
grei, care devin diafani, sub care Luna apare cu un HALOU uriaș.Oare spiritele noastre se țin acum de mână peste timp, prin timp, lăcrimând scintilant? Noi putem plânge nu numai la necaz, ci și de prea multă bucurie.... XI. MARGARETA MARIANA SAIMAC, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015. PROFIL DE AUTOR Data nașterii: 23 august 1948, Petroșani - Județul Hunedoara Studii absolvite: Institutul de Mine Petroșani - Secția Preparare Debut: la 18 ani, în ziarul
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
Sunt membră în LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA.Cărți publicate:LUMINĂ INTERZISĂ - POEZII, Editura Anotimp, Ediția I, 1994; Ediția a II-a, 1995... XII. POEZII INEDITE, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1700 din 27 august 2015. POEZII INEDITE - MARGARETA MARIANA SAIMAC AMINTIRE Pe pisc de munte strălucește luna Pe pârtia de schi se-ntrec schiorii, O, frumusețe cum nu e niciuna, Acuși, acuși ne luminează zorii. Odată, în Bucegi, în alte vremuri Eu singură am plecat așa, în noapte
MARGARETA MARIANA SAIMAC by http://confluente.ro/articole/margareta_mariana_saimac/canal [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]