207 matches
-
A cui e capra? i-am luat eu la trei-păzește. — Nu e capră, că e țap, sări-i-ar ochii din cap! recită Afaceristu’. Și e al meu. Îl cheamă Mehmet, ca pe turcul ăla, cu care trăiește Maricica lui Marghioala. —Mehmet?!... Dar cine la botezat așa, măi prăpădiților? i-am dezcusut eu. —Nimini(?!), mi-a răspuns Hapciurică, așa, ca să nu rămână mai prejos. Așa ne-a spus el că îl cheamă. Bă, voi faceți mișto de mine, că vă ard
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
se pișe pe el de frică. Păi fugi, băi copile, afară și golește-te! — Ehei! Acum e târziu. Am chiloții fleașcă. — Mergeți, doamnă, cu el, să se termine băiatul și reveniți dup-aia! am îndemnat-o eu pe mă-sa, Marghioala lu’ Vătrai. — Eu știu cine ne-a pârât domn’e șef, s-a arătat deștept-nevoie mare Hapciurică. — Pe bune?! Ia uimește-mă! — Ne-au văzut babalâcii ăia trei, care tăiau un copac... Trosc, pleosc!...a intervenit cu două pălmoaie după
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
nici fâs. — Nici n-aveau cum să ia foc așa ușor, idioților, pentru că, de mai bine de o lună, tractorul din curtea nostră merge cu ulei de floarea soarelui, de la coana Lenjereasa, pentru că e mai ieftin decât motorina, a intervenit Marghioala lui Vătrai. Vai de capul vostru de fraieri cocliți! — Păi, mirosea a motorină, mami?!... a încercat să se scuze Afaceristu’. Mirosea, tâmpitule!... nu ai scos-o din rezervorul tractorului? A ce ai fi vrut tu să miroase? A orhideee?! Ce
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
Curea, i-a dat diplomă pentru că făcu peste 17 copii! Cum să nu-i dea săracă, păi asta e eroina! Dacă mai trăia nea Nicu i-ar fi dat și medală și loc de casă, cum i-a dat și Marghioalei lu’ Milica, ăia de la Topoloveni, când a făcut șase copii. - Medală zici? Nu vezi fai fâțo, ca și domnu’ consulat a dat medală! Uite-o în piept la doamna aia mai micuța de statura și cu fundiță-n păru’ alb
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
mersul lui săltat, spastic și întinzându-i mâna: - Ooo, să trăiești nea Borcane, ce mai faci, dom’le? Marinică aflase deja că era frate cu Borcan, cizmarul de la ei din sat, și cu Chiva. - Să trăiești, tăticule, bine fac, cu Marghioala mea, car pentru voi... Da’ ia uită-te tu colo, pă banca aia! Marinică a zărit-o îndată pe maică-sa sub castan, printre numeroșii elevi care ieșeau buluc din sala de mese. A alergat șontâcăind drept în brațele ei
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
refugiat rus, și-a întemeiat o mare familie, cum era tradiția acelor timpuri, având nouă copii, Raluca fiind al șaselea copil. ( De altfel și Raluca la rândul ei a născut 11 copii) Iată-i la rând în ordinea nașterii : Maria (Marghioala), Iordachi, Costachi, Fevronia, Safta, RALUCA, Ion, Olimpiada, și Sofia. Soția lui Vasile Iurașcu s-a prăpădit în anul 1834 într-un accident stupid, descris chiar de soț : „ În anul 1834 Noiembrie în 27 zile marți la 7 ciasuri s-au
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Vasile Iura/ Boier de neam din Moldova/ din timpul lui/ Alexandru Mușat/ cel bun/ soția lui/ George cavaler de Eminovici/ castelan ereditar/ al regnului Poloniei” Frații și surorile Ralucăi au avut soarta pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. Maria (Marghioala) s-a căsătorit cu stolnicul Mihalachi Mavrodin, având pământuri la Mihăileni, Popeni, Fundeni, Ionășeni și Șendricei, ducându-și viața în interminabile procese de încălcare și arendă. Al doilea copil al lui Iurașcu a fost Iordachi, „năzdrăvan mare și cam plesnit
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
Acesta, observă un fenomen interesant care evolua în timp. „Cu cât persoanele feminine erau mai doritoare, cu atât cele masculine deveneau mai incapabile” constată bărbatul. Se gândi atunci, involuntar, la exemplul dat de acesta, fosta inspectoare a soțului său, doamna Marghioala Cobe, care era înnebunită după bărbați. Toți cei care-i acceptau perversiunile erau promovați cu succes, în funcții, luau ușor inspecțiile pentru grade didactice. Când venea în control sau la inspecțiile din licee, doamna Cobe îi chema imediat, pe acești
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
serioși însă și profesoarele femei erau complet marginalizate. În socialism, un asemenea comportament nu exista. Nu i se permitea nimănui, chiar dacă era mare securist ìn funcție, niciun abuz sau vreo aventură sexuală, ca angajat bugetar. În epoca aceasta însă, doamna Marghioala Cobe își putea permite orice orgie sexuală îi trecea prin cap, fără limite, deoarece știa că nicio reclamație nu se rezolvă. Putea să facă orice dorea și dacă vreunul ar fi îndrăznit să o reclame, ar fi primit desigur răspuns
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
dezvoltarea și protecția corupției în managementul resurselor umane din ìnvățământ și susținerea abuzurilor directorilor și inspectorilor”, de la veșnica doamnă director general Coruptino și de la echipa sa magnifică - domnul director Hoțomanu și domnul inspector Șpăghelniță, următorul răspuns clasic: „Acuzații nefondate. Doamna Marghioala Cobe este un exemplu de profesionalism, magnific în domeniul său, o minune ìn spațiul nostru educațional”. Într-adevăr, în epoca anterioară, femeia, fostă muncitoare la o întreprindere socialistă cu profil electronic, de pe platforma „Pipera”, leneșă și nepricepută ìn meserie, reuși
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
diferite de cea de pe diploma sa... dar nici pe aceea nu o cunoștea prea bine... La minister, manualele ei aveau totdeauna prioritate. Puteau să concureze somități consacrate în domeniul respectiv și nu aveau nici cea mai mică șansă, în fața doamnei Marghioala Cobe, fosta muncitoare. Numai dumneai era considerată competentă și acceptată. să conducă conceperea programelor școlare noi și a proiectele educaționale. Benedict, săracul, s-a ținut cu vitejie pe poziție și nu a răspuns cerințelor inspectoarei. Ca urmare Doamna Cobe nu
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
unii că învățată. Pentru Dimitrie Cantemir, cea mai demnă soție ce-și putea alege.” (ibid. p. 466) Nu putem să omitem nici alte grații princiare emblematice fără să le aducem o reverență aristocrată, Domniței Maria, fiica Voievodului Grigore Callimachi, vestita Marghioala Roznovan, socotită „cea mai frumoasă femeie din Moldova”, căsătorită cu Grigore Sturza. Eufrosina Rosetti, bunica lui Radu Rosetti, o considera că „este cea mai frumoasă femeie din Europa!” , iar fiica ei Elena Sturza rămâne un miracol al posterității: „ brună cu
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
ar explica logic, ceea ce am să vă povestesc. Nea Ilie Firfirică, din Izvoru, cam drojdea. Sugea din sticlă, mătrășea pahare pline cu zeamă de prune și cu spirtoase și foarte rar îl vedeai neagheazmuit. Era roșu și vesel tot timpul. Marghioala, muierea lui, săraca, îl mai certa: ‒ Nu mai bea, mă, fir-ai al Nu-știu-cui cu limba ta, că mori! ‒ Fă, năroado, îi răspundea el vesel, păi când o fi să te ia Dracu’ te ia și din brațele lu’ popa
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
îi închide gura femeii. Într-o iarnă, când trecea pe trei cărări calea ferată, l-a agățat trenul mărfar de palton, l-a târât câteva sute de metri și l-a abandonat în niște porumbari, pe câmp, departe de localitate. Marghioala l-a așteptat degeaba cu masa pusă. A simțit ea un junghi prin inimă, un soi de premoniție ancestrală, dar a zis să mai aștepte, că mai întârziase, el, Ilie, și altă dată. S-a culcat și a visat pe
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
părerea, despre cum ar putea să-l dezghețe mai repede. Una, mai năroadă, ajunsese să propună, să-l pună pe defunct într-o albie și să toarne apă fiartă peste el, Noroc că n-au luat-o în seamă. Biata Marghioala îl jelea din fundul sufletului pe mort, că doar trăise cu el o viață, și, așa cum era el bețiv, cu ea se purtase frumos. N-o bătuse, n-o certase, așa că îl jelea... frumos, dacă se poate spune așa: ‒Aoleo
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
trinuuuuu?! Ce mă fac eu acuma fără tineeee?! Aoleooo, Ilieee al meu! Cum te înțăpenii moartea pă tineeee?! Cum semeni tu acuma cu Ecaterina Teodoroiuuuu?!... După ce i-au luat seama mai bine mortului, toți cei prezenți i-au dat dreptate Marghioalei. Săraca de ea! Referință Bibliografică: CA ECATERINA TEODOROIU -proză scurtă umoristică- / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
trecu mai devreme și îi zise doar: - Bună ziua Marghioliță!” Fără alte glume, îl opri și aia și îl întrebă, dacă e bolnav: -Ce-ai pățit Vulpe? Te-a lovit gălbeaza, de ai aerul ăla de om suferind? -Ești sărită după fix Marghioală, de -mi cobești a rău? Arăt eu a om gălbejit? Du-te fă la doctor, să-ți iei ochelari de vedere! - Păi atunci ce dracului ai,mă scrântitule? Tu ai obiceiul, să glumești de fiecare dată când mă vezi și
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
Atunci ești nenorocită, Dona Diana, dona Diana! {EminescuOpVIII 358} COMEDIILE ÎN PROZĂ GOGU TATII Comedie în 3 acte 2254 [PERSOANELE] D[om]nul SUBPAPUC STRATOMIR "FRIGE LINTE" proprietar mare boier bătrân HERMENCE GOGU fie-sa fiu-său Dl. NAPOLEON PĂTĂRLĂGICĂ MARGHIOALA suprefect plasei Dezbrăcătorenii fată-n casă LEIZER ZOLZANGEZIND BARBU VULTUREANU stăpânul birtului la" Birlicul de aur" tânăr proprietar în târgul Dezbrăcătorenii PAVEL INTENTATIONEM BUCĂTAR, VEZETEU, RÎNDAȘ vătaf la Vultureanu ȘI SERVITORI la d. SUBPAPUC ACTU-NTÎI O grădină mare. în fund
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dintre complicii lui Toma Cantacuzino - cel care fuge la ruși, amenințând fatal echilibrul cu greu menținut de Brâncoveanu -, niște „marghioli blestemați și de minte striini, cu carii viața lui își petrecea”, Ghinea ceaușul și Toderașcu, „brat David ceaușul”, sunt, primul - „marghiol, curvariu, becisnic, dă neam mojic și foarte om spurcat”, iar cel de-al doilea - „neam foarte ciocoiu, șcheau, varvar și plin de răotate”. Absența „blagorodniciei” - și ca atare lipsa de acces către gândul și fapta nobile - este deconspirată (cu plăceri
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Japonia, Trecutul gratuit, De ce uităm?), Ion Pas (La locul Calvarului, Plăceri de iarnă, Bătrânul, Învierea adevărată), V. Demetrius (Sacrificarea mielului), Victor Eftimiu (Omul care a vorbit regelui), Gala Galaction (Întâiul Paște petrecut în Bucovina), C. Gane ( Viața adevărată a postelnicesei Marghioala), poeții Adrian Maniu (An nou), Tudor Arghezi (Sf. Gheorghe, O poveste cu șapte ouă, Fuga în stadion închis), Al. T. Stamatiad (Un singur suflet), reporterii F. Brunea-Fox (Larvele întunericului), Ioan Massoff (Cum trăiește George Enescu, Impresiile unui operat, La Bellu
REALITATEA ILUSTRATA (SAU LUCRURILE ASA CUM LE VEDEM CU OCHII). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289157_a_290486]
-
căruță, trăgea caii la umbră și le punea în cap traistele vărgate. Din ogradă striga pițigăiat la bunica: - Bună vreme, lele Marie! De la vatră, bunica se uita bucurată: - Bine-ai venit, cumătre!... De tot rar pe la noi! - Mai rar, liță Marghioală, că pînă n-oi închide ochii nu mă lasă pustia de slăbăciune. - Mai este, omule, pînă-i scăpa dumneta lingura. - Ba nici nu știi cînd vine cea urîtă, leliță, ofta moșneagul și se așeza pe laviță. Își aducea tașca în față
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
buhos, spionînd. Oaspetele stătea din povestit, întreba de sănătate și se scula să dea mîna. Uneori ieșea afară să mai puie sub botul cailor un braț de fîn. Lui moș Savastian îi plăcea grozav s-o necăjească pe bunica. - Liță Marghioală, cînd trăia omul dumitale am făcut noi multe fărădelegi împreună. - Veți fi făcut! rămînea neclintită bunica. - Nu le știi dumneta, că nu știe femeia toate ale bărbatului. - Ba să nu crezi, se răsucea vioi bătrîna aducînd în același timp de la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fir subțire de abur. - Ia, poftiți la masă, striga ea... Să nu crezi că bietele femei nu cunosc drumurile bărbatului și nu-și au semnele lor; că ele îl spală și-l îmbracă și-i ascultă noaptea somnul. Știa ea, Marghioala, n-ai grijă! Moșneagul rîdea și se așeza la masă desbumbat, trăgînd cu dosul palmei prin păr. Fetele și femeile casei se puneau la masă deosebit. ...De fapt amintirile mele sînt destul de tulburi și nu atît cît nu-i văd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vremii numai de ea știută. Dacă cei care au supraviețuit molimei au plecat, legenda spune că baba a rămas acolo și numele dealului ar veni de la „baba care ghicea”. Numele adevărat nimeni nu-l mai știe. Poate o chema Safta, Marghioala sau Marița. A rămas acolo în singurătatea locului. Străinul nostru n-a mers pe drumul care are multe cotituri spre sat, ci a urcat cărarea care o lua la dreapta peste o culme domoală de deal. Când a ajuns pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se mai spune ajunge la genunchi. Când am crescut mare ca să pot înțelege, mi-a spus că era însărcinată cu mine în luna a șaptea. Și, deși era însărcinată, deci mă purta în burtica ei, împreună cu mama ei, adică bunica Marghioala și cu încă o bătrână căreia sătenii îi spunea baba Ioana au mers la prășit pe un ogor pe tarlaua Țurchea, cam la un kilometru și jumătate de casă. Pe fratele mai mare Gică, de vreo șase ani și pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]