243 matches
-
de a fi analizate de specialiști, în a aprecia contribuția acad. Eugen Simion la dezvoltarea actului critic, încât se impune de la sine să cunoști nu numai aspectul biografiei celui comentat, cât și opera acestuia la care se fac referințe ori marginalii critice. După modul de alcătuire a c.v-ului modern, obligatoriu pentru departamentul de resurse umane, criticul pornește cu teorii și analize din contemporaneitate către înapoi, în timp, ca să verifice continuitatea sau discontinuitatea speciei în cauză, formele ei de manifestare
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
o poveste amară, dar și tandră, generoasă, dar și ironică în morala ei deloc măgulitoare pentru societatea bunilor contemporani. Bărbatul stâlcit în bătaie - nu este prima oară când vedem violența cotidiană în filmele lui Kaurismäki - începe o nouă viață printre marginalii din Helsinki, personaje obișnuite și ele în universul cineastului finlandez. Când se va face puțină lumină în mintea sa, va alege existența fără trecut. La ediția 2002 a Festivalului Internațional al Filmului de la Cannes pelicula a obținut Premiul Juriului, iar
Agenda2003-12-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280828_a_282157]
-
cât de negru a fost Ion cel Negru”!) și una, pentru Nicolae Labiș. Trimiterea fiind la cartea Stelei Covaci și Cezar Ivănescu - Timpul asasinilor. Documente și mărturii despre viața, moartea și trasfigurarea lui Labiș (din 1997). Pentru a opri cumva marginaliile critice la o carte extrem de provocatoare, în același timp, extrem de informată, cu unele formulări exacte, aproape aforistice, cu o stilistică reieșită dintr-o sintaxă supravegheată îndeaproape, apelez la încheierea autorului. Cornel Ungureanu, cu o îndoială carteziană, îi zice Istoria secretă
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Bandlien l-am cunoscut, în dubla sa ipostază de dansator și coregraf, și am scris despre el în paginile acestei reviste, cu zece ani în urmă, când a apărut prima oară pe o scenă românească, în cadrul unei premiere a Companiei Marginalii, intitulată Station Clock. Piesele prezentate atunci erau rezultatul întâlnirii lui cu un grup de dansatori români de dans contemporan, între care Florin Fieroiu și Manuel Pelmuș, în cadrul unui atelier, devenit ulterior spectacol, produs de Fundația Culturală PROIET DCM. Fiecare dintre
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
și invitații săi. Dansator, coregraf și pedagog, actualmente directorul Centrului Național al Dansului București, Mihai Mihalcea este unul dintre artiștii dansului ale cărui creații le-am urmărit de-a lungul anilor, începând de prin 1992, când făcea parte din compania Marginalii, prima trupă de dansatori independenți creată în România după 1989. Piese scurte, concepute împreună cu Cosmin Manolescu, precum Fluturi fără aripi, sau cu Florin Fieroiu, Suspine, sau alte piese și spectacole integral create de el, cum ar fi Posibil vis, Timp
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
Vocalizele mării, nu uităm anvergura temporal-cosmogonică ce învecinează în gând poemul Vis cosmic și Concertul pentru vioară “Trynity”. Considerăm cu îndreptățire personalitatea artistului drept un model al componisticii românești definite în ultimele aproape șase decenii Urmărim derularea existenței sale schițând marginalii care, fără a ignora istoricul epocii, să acorde atenție creatorului. Cine era Teodor Grigoriu în decorul pregătitor al anilor 50’? Răspunsuri aflăm în scrisul memorialistic sau analitic ce-i poată semnătura. Referirile noastre sunt gânduri păstrate în volumele Muzica și
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
atât bine cum i-ar fi ieșit simpla ei enunțare. Tot foarte interesant e și eseul lui Ștefan Borbély, Percepții ale orașului funest în Antichitatea greacă. Cinicii (de felul lui Diogene sau, aș adăuga eu, Timon) sau pur și simplu marginalii (ca Euripide) oferă, prin criticismul lor constant, reversul medaliei strălucitoare prin care ne-am obișnuit să ne reprezentăm clasicitatea ateniană. Nici democrația, ca garant al acestei proiecții senine, nu e cruțată: În acest context, democrația devine o concesie disciplinară făcută
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
fără tinerețe (1978), Spectacol (1979), Veșnica reîntoarcere (1979) sunt parcurse atent, pas cu pas (uneori poem cu poem) și decriptate în ceea ce au ele criptic (posibile aluzii culturale care motivează, în unele cazuri, posibile abordări de sens). Foarte multe dintre marginaliile de aici sunt, critic vorbind, strălucite. În chip neobișnuit, Lefter nu le supralicitează, preferând să le mențină într-un registru, mai sănătos, de moderație. Opțiune cu atât mai potrivită cu cât, dintre toate, acest al treilea volum de Opere poetice
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
introductiv de Ștefan Afloroaie Iași, Institutul European, 1992, p.34. 48 Vladimir STREINU, Pagini de critică literară, I, București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 106. 49 Doina URICARIU, Apocrife despre Emil Botta, București, Ed. Cartea Românească, 1983. 50 Al. PIRU, Marginalia, București, Ed. Eminescu, 1980, p. 319. 51 Vladimir STREINU, op. cit., p.104. 52 Jean-Pierre RICHARD, Poezie și profunzime, București, Ed. Univers, 1974, p. 127. 53 Phillippe SOLLERS, L'écriture et l'expérience des limites, Paris, Ed. du Seuil, p.51
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
face decât să-mi dea brânci în fundătura nedreptății. Din cauză că n-aș ști ce să aleg. Baletul de cuplu sau trio e seducător în toate fațetele din carte, prozele cu decor asiatic te confiscă pe tine, cititor, până la absorbție, iar marginalii care-și clatină patimile prin birturi și paturi imunde com pun o galerie prin care nu te saturi să te plimbi. Și totuși, dacă mi s-ar suci mâna la spate, aș alege până la urmă trei bucăți din a doua
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toate relele posibile democrația liberal-concurențială (a se vedea David A. Baldwin, John Baylis și Steve Smith, Nicholas Negroponte ș.a.); de cealaltă parte se află tabăra scepticilor, care înțeleg globalizarea ca pe o confruntare în care organizațiile multinaționale se luptă cu marginalii pauperi ai planetei, ca pe o diminuare a componentei identitar-naționale, culturale sau de grup, ca pe o scoatere a culturii din jocul economic și politic (a se vedea Samir Amin, Anthony Giddens, Benjamin R. Barber, Cristopher K. Chase-Dunn). Retorica dezbaterilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și excelent manager, lista realizărilor sale începând de prin 1996, când a urmat masterul european Managament des Entreprise Culturelle, este de-a dreptul impresionantă. Co-fondator, încă din 1994, al primei companii independente de dans contemporan de la noi din țară, trupa Marginalii, realizată împreună cu Mihai Mihalcea, Florin Fieroiu și Irina Costea, își creează în 1996 propria companie, Studioul D(ans) C(ultură) M(anagamet), care se transformă în anul următor în Fundația Culturală Proiect DCM, prin care realizează numeroase proiecte de talie
Sub semnul dialogului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7793_a_9118]
-
lucrarea Carpe Diem. Existența atâtor trupe de dans, nu știm dacă toate independente, dar cea din Lublin da, măsoară, în bună parte, distanța care ne desparte, în acest moment, de Polonia. În România au funcționat, pentru scurt timp, companiile independente Marginalii și Terpsichora, și mai are sporadice manifestări grupul condus de Liliana Iorgulescu, dar companii independente, cu o activitate îndelung susținută nu avem, iar singurele companii de stat de dans contemporan, Orion și Contemp, au fost desființate în ultimii ani, astfel
Teatrul de dans din Lublin by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7275_a_8600]
-
acoperă notele false ale interpretării.) Probabil că pe Negrici îl încântă cel mai tare tensiunea politică pe care încă o resimte aici. Într-a-devăr, înclinația către peisagismul moral al epocii e cu totul neașteptată. Când comentează șirurile de păcate consemnate în marginaliile biblice de-acum câteva veacuri, criticul nu uită să arunce câte-o limbă de foc și către actualitatea de-atunci, din întunecatul deceniu nouă. Aparent, pentru o mai bună înțelegere, prin analogie, a celor două lumi. Așa erau ei, altminteri
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
de-o parte, e consemnată aici o stare de fapt. Aceea care, la antipodul focului continuu al gazetăriei, a dus la întărirea poziției unui anumit tip de eseistică literară de mare acuitate. N-o practicau, însă, cum sugerează Negrici, numai marginalii, ci și criticii din mainstream. Nicolae Manolescu în Arca lui Noe sau în Teme, Eugen Simion în Sfidarea retoricii sau în Întoarcerea autorului, Mircea Martin în G. Călinescu și complexele literaturii române, Mihai Zamfir, în Poemul românesc în proză. În
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
etc. Departe de a fi un dezavantaj, aparenta incongruență lămurește și multe aspecte privitoare la așa-numitul „conflict” care ar exista între „boierii minții” și cei pe care i-am numit „oierii minții”. Sigur că el există, însă numai între marginalii celor două categorii. Adică între inșii lipsiți de talent. Între cei care confundă cultura cu un câmp de bătălie pe viață și pe moarte. Har Domnului, ei nu lipsesc nici din rândul unora, nici din tranșeele altora... Ceea ce părea să
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
organizate la Craiova și la Uzdin. De asemenea, e publicată o piesă de teatru radiofonic intitulată „Gloria sau Secretul eclipsei de soare” de Slavco Almăjan (care a condus și el această revistă, între anii 1976 - 1981). Am mai reținut articolele Marginalii la Congresul eminescologilor de Tudor Nedelcea, Ioan Flora - din nou acasă de Brândușa Juică și Opinii și reflecții asupra poeziei românești din Voivodina de Virginia Popovic. Noica la Monaco „Care a fost prima ușă la care a bătut Noica atunci când
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2929_a_4254]
-
colaboratori competenți - folcloriști, etnologi, istorici -, la curent cu cele mai moderne metode de investigare creației populare (sau deținători ai unor metode proprii). Paginile revistei sunt ingenios organizate grafic, conținând, în afară de studii și eseuri, mai multe mii de versuri tipărite ca marginalii. Studiile și eseurile prezintă toate interes. Iată numai câteva titluri: Mărturii ale creștinismului vechi în folclor. Botezul de Paști de Silvia Chițimia, Sărbătoarea plugarului: reconstituire și restituire de Narcisa Știucă, Despre neam - câteva observații de Anamaria Iuga, Moașa - mediator între
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
impostor) este cel mai reușit text memorialistic din carte. Fărâme de amintiri, în care Lisa, Bucureștiul - „Ilariopolisul” și alte locații simbolice alcătuiesc harta memoriei călătorului ce iubește sedentarismul, a unui bucureștean ce-și declară pentru oraș dragosteura. Între reveniri și marginalii la miturile lui Don Juan, Narcis și barbari, Octavian Paler strecoară gânduri despre bătrânețe; ele au farmecul notațiilor lui Livius Ciocârlie, prinse în categoria autoironiei vindicative. Bătrânețea nu are nevoie de modestie, crede naratorul, iar înțelepciunea vârstei e expirată, câtă
Savoarea observației ratate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3879_a_5204]
-
fără sațiu” - prilejuit de comemorarea unui sfert de veac de la plecarea poetului să spună poezii îngerilor, așa cum se exprimă Mariana Cristescu. Autoarea face o trecere în revistă a operei marelui poet și punctează momentul trecerii lui la cele veșnice. În „Marginalii la o lansare de carte”, jurnalista amintește că s-au împlinit, în 27 martie 2011, „trei ani fără Avocatul Limbii Române, George Pruteanu”. E vorba de lansarea volumului „Stele de milioane” de Romeo Soare” - carte în care i se dedică
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
de sub tensiunea indusă de "ireversibila" tragedie familială. Despre gama largă de situații și personaje care dau farmec romanului Al șaptelea simț, cititorul în care ma identific e tentat să povestească nonstop, ignorând disciplina legată de dimensiunea unui demers publicistic însemnând marginalii pe seama unei cărți. De aceea încerc să mă cenzurez asupra cantității. Cel care citește aceste modeste însemnări pe seama operei unui prozator ilustru e musai să accepte și că secvențele prelucrate aici cu mijloacele cititorului comun e posibil să nu fie
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
presă „acest volum”. Ca și sora ei mai mică, Valeria Micle- Sturdza a scris versuri și a preluat intenția mamei sale, copiind întregul roman epistolar dintre Eminescu și Veronica, întovărășindu-l de frumoase amintiri și identificări, lăudate de Slavici în „Marginalii la o corespondență” în „Cronica”, volumul însă nu a ieșit la iveală niciodată. De ce? Poate că Slavici care l-a cunoscut atât de bine pe Eminescu, a hotărât că sunt prea multe intimități ale celor doi poeți care ar trebui
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
Toate Articolele Autorului După „Cioran sau excesul ca filosofie” (2008), „Dumnezeul gândurilor mărunte” (2009), „Despre maestru și alte întâlniri. Eseuri, cronici, recenzii” (2010), filosoful, teologul și aviatorul Nicolae Turcan reușește să ne uimească cu noua sa carte, Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, apărută în anul 2013, la prestigioasa editură clujeană Eikon, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin frumusețea textului literar. Prin aceasta, filosoful Nicolae Turcan dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei profane - pregătirea pentru moarte, dar din
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
și pot afirma, cu riscul de a fi bănuit de exagerare, că am descoperit în persoana Nicolae Turcan un gânditor mistic ortodox autentic, care poate fi situat pe același palier cu marele filosof Petre Țuțea. În lucrarea Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției, cercetătorul Nicolae Turcan abordează o structură formală și stilistică foarte apropiată genului filosofic, mixează discursul teologic, însă urmărește cu precădere să ofere răspunsuri complete la multiplele interogații pe care și le pun teologii și filosofii, deopotrivă, raportate
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]
-
rugăciunea. Autorul nu omite să ne avertizeze că urcarea presupune însă ”o viață care, deși în lume, depășește lumea, asumând prin credință atât viitorul eshatologic, cât și prezența, aici și acum, a împărăției cerurilor înlăuntrul nostru”. Volumul Credința ca filosofie. Marginalii la gândirea Tradiției este un breviar al interogărilor celui care voiește ca, deopotrivă, teologi și filosofi să vină sub stindardul lui Hristos și toți să reverse din inimile lor în brazdele cerului părtășia credinței Lui, care este cel mai veridic
CREDINŢA ŞI FILOSOFIA – DOUĂ LUMINI, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344622_a_345951]