342 matches
-
de papistaș și cu un țigan. Așadar, dă-mi mie dreptul să mă recăsătoresc - pentru că asta cere - cu un creștin și să duc o viață creștinească. Cătălin Avramescu: Prin urmare, căsătoriile între diferite straturi sociale, naționale, sunt o rețetă pentru marginalitate? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu neapărat, dar sunt căsătoriile care încalecă granițele unităților etnoculturale. Sunt mai slabe, au un grad redus de coeziune și nici nu cred că ar trebui să judecăm altfel pentru telespectatorul obișnuit. Se întâmplă ceea ce se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
ULB) BRICOLAJ, COSMOPOLITISM, METISAJ JOLIBERT Bernard Profesor de științe ale educației la IUFM din Insula Réunion LAICITATE JUCQUOIS Guy Profesor emerit de științe ale limbajului la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Fayard (prima ediție americană: 1979). TILLY Charles (1986), La France conteste: de 1600 à nos jours, trad. fr., Paris, Fayard (prima ediție În limba engleză: 1986). Φ Inegalități sociale, INTEGRARE, Putere, Reglementare socială, SOLIDARITATE Conformism/conformitatetc "Conformism/conformitate" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare, SOCIALIZARE Contaminaretc "Contaminare" Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE Contract socialtc "Contract social" Φ CETĂȚENIE (codul Î), FRATERNITATE, SOLIDARITATE Contraculturătc "Contracultură" Alcătuită din elemente variate și sincretice preluate din așa-numita cultură „populară”, mijloc privilegiat de rezistență la anumite forme de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În anii ’60 avea să culmineze În 1968, În special În Franța. Identificat rapid ca stângism, acesta avea să furnizeze mișcării ecologice una dintre componentele sale cele mai virulente și mai eficiente, care Îi va aduce În plus gustul pentru marginalitate, inspirat de tradiția americană a tinerilor hippies ce porniseră În căutarea unui contact direct cu natura, având drept slogan emblematic Peace and love sau „Faceți dragoste, nu război”, și de cea a reprezentanților mișcării beat, porniți pe drumurile Indiei În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Christiane (1997), La Contre-culture: Etats-Unis, années 60. La naissance de nouvelles utopies, Paris, Autrement. TOURAINE Alain (1996), „Contre-culture”, in Encyclopaedia universalis: Corpus, vol. 6, Paris, pp. 478-480 (prima publicare a acestui articol: 1974). Φ Alienare, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, DOMINAȚIE, Marginalitate/marginalizare, Subcultură Control socialtc "Control social" Φ Devianță, DREPT ȘI CULTURĂ, INTEGRARE, Normă, SOCIALIZARE Convenții (socio-economia Î)tc "Convenții (socio‑economia ~)" Ideea de convenție a luat naștere În afara domeniului socio-economic. De exemplu, pentru filosofia analitică anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Polirom, 2002. ROCHE Sebastian (coordonator) (2003), En quête de sécurité. Causes de la délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de la délinquance et nouvelles réponses, Paris, Armand Colin. SUTHERLAND Edwin și CRESSEY Donald (1966), Principes de criminologie, trad. fr., Paris, Cujas (prima ediție americană: 1924). Φ Conflict, Excludere, INCIVILITĂȚI, Marginalitate/marginalizare, Normă, Reglementare socială, SOCIALIZARE Dezafilieretc "Dezafiliere" Φ Excludere, INTEGRARE, Marginalitate/marginalizare, Vulnerabilitate Dialog (principiul Î)tc "Dialog (principiul ~)" În relația cu semenii, dialogul, ținând În același timp de filosofia Întâlnirii și de teoria argumentării, joacă un rol central. Analiza lui nu poate fi niciodată socotită Încheiată, ținând seama de faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul Î), FRATERNITATE, Recunoaștere (politică deî) Etichetă/etichetaretc "Etichetă/etichetare" Φ ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, Stereotip Etnicitatetc "Etnicitate" În domeniul intelectual francez, conceptul de etnicitate nu se bucură de o reputație favorabilă. Conform opiniei comune, a-l invoca Înseamnă a te ralia unei concepții „comunitariste” asupra organizării sociale, concepție opusă tradiției franceze, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian. În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aceea, nu este corect să punem În opoziție excluderea cu includerea, după un model in și out, ca și cum am avea de-a face cu categorii aflate „În afara jocului”. Noua problemă socială ne arată că, spre deosebire de cazul societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a face cu categorii aflate „În afara jocului”. Noua problemă socială ne arată că, spre deosebire de cazul societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
societății salariale, În care marginalitatea era strâns legată de sărăcie și se putea decripta apelând la chestiunea pieței muncii și la dinamica dominant/dominat, noile marginalități se conjugă În mai multe registre: cel al șomajului, desigur, dar și cel al marginalității culturale, al retragerii sau al apatiei, al replierii În ghetou etc. Această multiplicare a registrelor face imposibilă o lectură care să reducă problema la o simplă logică a dominației. Excluderea, percepută ca o dezafiliere, semnifică și o Întoarcere la Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
of Development Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Studies, vol. 21, nr. 2, iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
iunie, pp. 295-321. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DIVERSITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE Mtc "M" Majoritate nomică/anomicătc "Majoritate nomică/anomică" Φ MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI Management culturaltc "Management cultural" Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ Marginalitate/marginalizaretc "Marginalitate/marginalizare" În limbaj curent, marginalitatea este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
este starea unui individ, numit marginal, care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre marginalitate. Totuși, dacă dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar să facem apel la o serie de concepte Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care nu se integrează În grupul social și trăiește Într-un mod care nu se conformează normei colectivității. Marginalizarea este procesul, determinat de factori multipli, care Îl conduce pe individ, În mod involuntar, Înspre marginalitate. Totuși, dacă dorim să studiem marginalitatea, trebuie să ținem minte că acest fenomen n-a fost conceptualizat separat și că, prin urmare, este necesar să facem apel la o serie de concepte Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit Printre numeroasele conotații ale cuvintelor marjă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
independență, asociată adesea cu o anumită instabilitate (acesta este sensul termenului „idiot” În greacă). O ultimă abordare, utilizată În special În economie, subliniază diferența dintre prețul de vânzare și cost; În acest sens, vorbim, de exemplu, de „marjă brută”. În ceea ce privește „marginalitatea”, semnificația sa este mai clară: trimite la o individualitate aparte, care nu se integrează În sistem. Se poate Întâmpla să fie tolerată (cântăreții de jazz din anii ’30, În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
este mai clară: trimite la o individualitate aparte, care nu se integrează În sistem. Se poate Întâmpla să fie tolerată (cântăreții de jazz din anii ’30, În Statele Unite), uneori este recuperată de sistem (un artist foarte talentat) sau combătută (criminalii). Marginalitatea nu semnifică În mod necesar o stare negativă; unii artiști, oameni de știință sau alți creatori au nevoie de această stare pentru a putea crea. Marginalizarea Însă se referă la o Îndepărtare, la o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pentru a putea crea. Marginalizarea Însă se referă la o Îndepărtare, la o excludere. Putem marginaliza o persoană, dar și o mișcare, o idee sau chiar un popor. Cuvântul face trimitere la un proces suferit de cineva sau ceva, spre deosebire de marginalitate, În cazul căreia actorii au ales, cel mai adesea, această stare. Anomie și devianță Acești termeni, deși există și sunt folosiți În diverse domenii ale științelor sociale, s-au răspândit mai cu seamă În cadrul sociologiei. Totuși, trebuie să recunoaștem că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert Cohen, studiind bandele de delincvenți din marile metropole americane, a identificat periferia drept locul unde marginalitatea a devenit un „mod de viață”. El a arătat că aceste bande exercită o imensă atracție asupra tinerilor nu doar pentru că le Întăresc sentimentul de apartenență, ci și pentru că le apar drept singurul mijloc de a realiza niște obiective stabilite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
poate apărea ca o soluție. Ar fi Însă fals să desprindem de aici concluzia că distanța dintre aspirații și șanse Îi caracterizează În primul rând pe cei mai săraci. Cei doi sociologi au sugerat că tendința de a „cădea” În marginalitate sau chiar În capcana criminalității este prezentă Întotdeauna când există o distanță importantă Între ceea ce se dorește și ceea ce este realizabil (Cloward și Ohlins, 1960). Transgresiune și etichetare Începând cu anii ’60, vocabularul utilizat a suferit anumite modificări. Vorbim mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
interesantă În această direcție, deși avem de-a face mai curând cu un ansamblu de propoziții decât cu o veritabilă teorie științifică (Becker, 1963). Acest curent se bazează pe o paradigmă interacționistă: din acest punct de vedere, devianța și, implicit, marginalitatea care rezultă de aici nu sunt o proprietate caracteristică acțiunilor unei persoane,ci mai curând consecința reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel pe care colectivitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra cercetărilor viitoare. În continuare, se va acorda atenție nu atât cauzelor marginalității, cât agenților și mecanismelor de control social. J. L. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, Métailié (prima ediție americană: 1963). BESNARD Philippe (1987), L’Anomie. Ses usages et ses fonctions dans la discipline sociologique
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]