249 matches
-
pentru întreaga călătorie se mărește în proporție cu timpul prelungirii. Articolul 543 Dacă descărcarea vasului se face de bună voie într-un loc mai apropiat decît cel arătat în contractul de închiriere, salariile nu sunt supuse la scădere. Articolul 544 Marinării înrolați cu parte la cistig sau navlu nu au dreptul la plata zilelor servite, nici la despăgubire pentru călătoria împiedicată, intirziata sau prelungită din caz fortuit sau forță majoră. Cand călătoria este împiedicată, intirziata sau prelungită prin faptul încărcătorilor, persoanele
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului și a poverii, marinării nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt însă obligați a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipațiune. Articolul 546 Dacă se scăpa vreo parte a vasului, marinării înrolați pentru întreaga călătorie sau cu luna sunt plătiți pentru timpul servit din rămășițele vasului sau din ceea ce s-a putut scăpa de pradă. Dacă lucrurile scăpate sau redobândite nu ajung sau dacă nu s-a scăpat sau redobândit decît
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
sunt plătiți pentru timpul servit din rămășițele vasului sau din ceea ce s-a putut scăpa de pradă. Dacă lucrurile scăpate sau redobândite nu ajung sau dacă nu s-a scăpat sau redobândit decît povară, ei sunt plătiți subsidiar din navlu. Marinării înrolați cu participarea la navlu, sunt plătiți în proporțiune cu ceea ce s-a cîștigat din navlu. Marinării, în orice condițiune înrolați, au dreptul la plata zilelor servite de ei pentru scăparea rămășițelor vasului și lucrurilor înecate. Articolul 547 Marinarul care
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
Dacă lucrurile scăpate sau redobândite nu ajung sau dacă nu s-a scăpat sau redobândit decît povară, ei sunt plătiți subsidiar din navlu. Marinării înrolați cu participarea la navlu, sunt plătiți în proporțiune cu ceea ce s-a cîștigat din navlu. Marinării, în orice condițiune înrolați, au dreptul la plata zilelor servite de ei pentru scăparea rămășițelor vasului și lucrurilor înecate. Articolul 547 Marinarul care se îmbolnăvește în timpul călătoriei, sau care e rănit în serviciul vasului, primește salariul; el este căutat și
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
unității; ... b) celelalte categorii de personal muncitor, care se deplasează în interes de serviciu în porturi, au acces pe baza actului de identitate și a ordinului de serviciu sau delegației semnate de conducătorul unității socialiste din care fac parte; ... c) marinării români și străini de pe navele acostate în porturi au acces pe baza carnetului de marinar; marinării străini trebuie să posede și permisul de acces la uscat; ... d) persoanele care călătoresc cu nave pentru curse externe au acces pe baza documentelor
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106283_a_107612]
-
au acces pe baza actului de identitate și a ordinului de serviciu sau delegației semnate de conducătorul unității socialiste din care fac parte; ... c) marinării români și străini de pe navele acostate în porturi au acces pe baza carnetului de marinar; marinării străini trebuie să posede și permisul de acces la uscat; ... d) persoanele care călătoresc cu nave pentru curse externe au acces pe baza documentelor ce le permit ieșirea din țară, iar cele care pleacă cu nave pentru curse interne, pe
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106283_a_107612]
-
prevăzut în alineatul precedent are acces la bordul navelor sub pavilion român sau al statului pentru care lucrează, ce staționează în porturi, pe baza permisului de acces la bordul navei, eliberat, la cererea agenției de navigație, de către Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. Marinării străini au acces la bordul altor nave sub pavilion străin pe baza livretului sau a carnetului de marinar și a permisului de acces la uscat. Articolul 36 Accesul persoanelor la bordul navelor sub pavilion român, în staționare sau mișcare, aflate
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106283_a_107612]
-
de stat căruia îi aparține navă, cu acordul Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. Articolul 40 În caz de forță majoră ivit în timpul navigației, comandantul navei va putea completă echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condițiile de capacitate profesională cerute de legea română. Marinării străini angajați în condițiile alineatului precedent vor avea aceleași drepturi și obligații profesionale și disciplinare că și marinării cetățeni români. Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port național în
DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106356_a_107685]
-
ivit în timpul navigației, comandantul navei va putea completă echipajul cu marinari străini, care îndeplinesc condițiile de capacitate profesională cerute de legea română. Marinării străini angajați în condițiile alineatului precedent vor avea aceleași drepturi și obligații profesionale și disciplinare că și marinării cetățeni români. Personalul străin angajat în cazul prevăzut de alin. 1 va fi înlocuit cu personal român în primul port național în care navă va rămîne mai mult de 24 de ore, mentionindu-se debarcarea în rolul de echipaj al navei
DECRET nr. 443 din 20 noiembrie 1972 privind navigaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106356_a_107685]
-
5 marinari pe un vas. Unul mai bâlbâit începe: - Rrrrepede om la apă! Marinari sar, scot omul. A doua oară: - Rrrrepede om la apă! Iarăși sar marinării. A 3-a oară: - Rrrrepede om la apă! Sar marinării și scot omul. Din nou: -Rrrrr...sar marinării. Bâlbâitul: -Rrrrrechinu, mă! Băsescu a făcut un guvern, nu mie, nu ție, ci SIE. Să devii drogata, alcoolică și curva e foarte
BANCUL ZILEI: Pentru cine a făcut Băsescu Guvernul? () [Corola-journal/Journalistic/67119_a_68444]
-
5 marinari pe un vas. Unul mai bâlbâit începe: - Rrrrepede om la apă! Marinari sar, scot omul. A doua oară: - Rrrrepede om la apă! Iarăși sar marinării. A 3-a oară: - Rrrrepede om la apă! Sar marinării și scot omul. Din nou: -Rrrrr...sar marinării. Bâlbâitul: -Rrrrrechinu, mă! Băsescu a făcut un guvern, nu mie, nu ție, ci SIE. Să devii drogata, alcoolică și curva e foarte simplu. E suficient să nu saluți o dată babele din fața blocului
BANCUL ZILEI: Pentru cine a făcut Băsescu Guvernul? () [Corola-journal/Journalistic/67119_a_68444]
-
vas. Unul mai bâlbâit începe: - Rrrrepede om la apă! Marinari sar, scot omul. A doua oară: - Rrrrepede om la apă! Iarăși sar marinării. A 3-a oară: - Rrrrepede om la apă! Sar marinării și scot omul. Din nou: -Rrrrr...sar marinării. Bâlbâitul: -Rrrrrechinu, mă! Băsescu a făcut un guvern, nu mie, nu ție, ci SIE. Să devii drogata, alcoolică și curva e foarte simplu. E suficient să nu saluți o dată babele din fața blocului! Citește și:
BANCUL ZILEI: Pentru cine a făcut Băsescu Guvernul? () [Corola-journal/Journalistic/67119_a_68444]
-
se întoarce să-și urmeze discursul: - Deci cum vă spuneam, dragii mei colegi marinari... Cel de lângă el îl trage și mai insistent de haină. - Mai băiatule, tu ești tâmpit, de fapt ce vrei? - Domnu’ Băsescu, aveți grijă cui va adresați, marinării au dungile orizontale! - Bulă, cum se cheamă animalul de care și leului îi este frică? - Leoaica, doamna profesoară. Vine un student în căminul de fete. Paznicul îl întreabă: - La cine mergeți? Studentul: - La cine mă sfătuiți? Se duce Ștrul la
BANCUL ZILEI: Băsescu la baia de mulţime () [Corola-journal/Journalistic/67307_a_68632]
-
focul, înainte ca flăcările să ajungă la rezervoarele de combustibil și să provoace o catastrofă. Nava avea la bord 90 tone de motorină. Împingătorul sub pavilion unguresc transporta șase barje pline cu minereu de fier pe canalul Dunăre Marea-Neagră, cănd marinării au anunțat autoritățile române că un incendiu a izbucnit în sala mașinilor. Focul a ars mocnit mai bine de patru ore. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea a trimis, pe lângă cele patru echipaje de pompieri, si o navă pentru stingerea
Navă scufundată pe canalul Dunăre - Mare Neagră. Pericol de poluare majoră by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38146_a_39471]
-
țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
o ghirlandă cu 125 de flori), trimitea telegrame prietenilor la date simbolice, păstra acasă capul “căpriorului vînat de tata lui Labiș ș...ț, cel care a inspirat Moartea căprioarei”, își petrecea fiecare vară la mare, poate în amintirea anilor de marinărie din adolescență și fiecare iarnă la Predeal. Întîlnirea dintre Teofil Răchițeanu și Bogza se petrece de altfel la Predeal, după ce ani de zile fusese numai epistolară, și este evocată cu lux de amănunte în paginile cu care poetul din Biharia
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
În științele mai faimoase, dar, cu siguranță, nu și mai vechi. Oare nu și-a ales Însuși Mântuitorul nostru cei dintâi tovarăși dintre oamenii velei și ai vâslei? — Messer Veniero nu e pescar, ci a fost un valoros căpitan al marinăriei Serenissimei, preciză Teofilo, ca pentru a-și recupera Îndatoririle de maestru de ceremonii, pe care tovarășul său i le suflase cu impetuozitate. Dar a avut niște neînțelegeri cu Republica și a trebuit să ceară azil. Astfel se explică prezența sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
parte a mesei, ușor separat de grupul celorlalți, care se Îngrămădeau În jurul lui Baldo. Ați ascultat canțona O quam pravi ducti exilio, Înșelați de o sugestie mârșavă. Apărătorii au fost trădați. Și eu am fost peste mare. Înainte să... părăsesc marinăria, am condus, de mai multe ori, grupuri de pelerini pe drumul spre Ierusalim. Adesea, la bord, se comenta și se blestema tocmai căderea Damiettei. Cinci erau actorii acestei tragedii care erau chemați În cauză: francezii, lombarzii, teutonii și genovezii. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
planurile meșterului Ambrogio, răspunse priorul. Încercă să caute În buzunarul interior al veșmântului. Însă mai apoi Își aminti că pusese la păstrare hârtia la San Piero. — O extravaganță. Ambrogio era un mare artist și constructor, dar știa prea puține despre marinărie. Sau o fi vrut să Închipuie cine știe ce alegorie nemaivăzută. Ai spus că era printre planurile lui? O lumină pâlpâia confuz În depărtare. Dante recunoscu cele două felinare care marcau intrarea În casa monnei Lagia, ridicată tot peste rămășițele unei vile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ceremonie, Doar zece cruci mai mici, cu muchia plăpânda, Vestind în iad un altul, pentru hegemonie. Și ploaia, si furtună, ce zguduie oceane, Se-opresc pe cărăruia ce duce-n Paradis, Iar lacrima îngheață pe-obraz și pe ocheane, Toți marinării lumii purtând roșu de Nice. 16 iulie 2016, Constantă În memoria celor care au murit în atentatul terorist de la 14 iulie 2016, care a avut loc la Nice, Franța. Sursă foto: Roșu de Nice / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN
ROŞU DE NICE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367501_a_368830]
-
alergi desculța în nisipul mării nu știu ce este dacă nu steag al divinității pus să ucidă starea de om sânii pe care ii salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot să fie sunt frescă de lumină ce-atrage marinării în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc războaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sărac în propria-i fire iar ochii ah ochii care l-au vrăjit pe
TU NU EŞTI, CUM S-AR SPUNE, FRUMOASĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351940_a_353269]
-
Articolele Autorului Un ocean se deschide în mine în fiecare zi, Îmi picur în el lacrimile sărate, greoaie, ce cad bolborosind, Se scurg suferințe tăinuite, dureri nemărturisite, visuri neîmplinite, În oceanul meu... Catarge plutesc pe apele lui agitate, În care marinării n-au zâmbet, n-au somn, n-au odihnă, n-au răsărituri de soare, Ei vâslesc suspine, doruri, iluzii moarte, În oceanul meu... În abisul oceanului meu înoată pești orbi, Ei se lovesc de stânci grele, reci, ascuțite, Ei nu
OCEANUL MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370387_a_371716]
-
pline de pahare goale, marinari, certându-se cu norii, ce s-au adunat, deodată, văzând că nu-s, văzând că-s dus, ca să mă bat cu marea, să mă cunosc apoi, mai bine și să mă-ntorc de pot, la marinării, certându-se cu norii și la tine, zâmbindu-ți geometric și binevoitor, venit din... mediocritatea mea, privind mereu, la Carul Mare, fără boi, pe cerul haotic, cu-albastru decor, aplaudând actorii, jocul și nebunia lor. Te văd pe tine, femeia
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
Înțeleg. Putem ajunge unde vrem pe acest lac dacă vântul ar adia măcar. Acum începe să aibă toane. Parcă încetinim dacă pot să mă iau după acel aparat. - Măi, măi. Uite unde se ascundea viitorul comandant. Prea înveți repede secretele marinăriei. Ce avantaj aș mai avea asupra ta dacă mi le afli pe toate? - Apropo. Mai sunt balast? Pot mișca fundulețul de pe banchetă? - O clipă încă să scoatem vela de sub vânt ca să putem face puțină mișcare ca peștii în apă. Soarele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Înțeleg. Putem ajunge unde vrem pe acest lac dacă vântul ar adia măcar. Acum începe să aibă toane. Parcă încetinim dacă pot să mă iau după acel aparat. - Măi, măi. Uite unde se ascundea viitorul comandant. Prea înveți repede secretele marinăriei. Ce avantaj aș mai avea asupra ta dacă mi le afli pe toate? - Apropo. Mai unt balast? Pot mișca fundulețul de pe banchetă? - O clipă încă să scoatem vela de sub vânt ca să putem face puțină mișcare ca peștii în apă. Soarele
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]