5,691 matches
-
Merg pe srada Regală și văd că un marinar ars de soare se uită pișicher la mine. Mă opresc și...marinarul nu e marinar, e Dragoș Buhagiar, care nu e în carne și oase, ci mă privește, în bluză de marinar, dintr-o fotografie mare și nostimă, închisă în vitrina teatrului. Sigur că da, pentru asta am venit aici. În foaierul teatrului "Maria Filotti" din Brăila, sub cupola tulburătoare împodobită de vitralii, într-o lumină filtrată, plutesc parcă în aer fragmente
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
meu, "barca pe valuri plutește ușor...", nimeni nu mai știe nimic de tanti Elvira, mă cufund în noapte, pe un drum întunecat ce mă duce înapoi în București, în țara mea care nu există, Dimi nu răspunde la telefon. Un marinar îmi zîmbește pișicher.
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
la Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un țărm" (Psalm). în final, "simplificat între atîtea/ muchii și linii frînte" (Spital), spiritul accede la o viziune mai convenabilă, cea de atelier cosmic în care organicul e transferat în anorganic, în care concretul face saltul expiator în
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
schimbul de replici dintre ziariști și președinte. Așa că, fără să vrea, Băsescu îi ajută pe ziariștii cu care se războiește, sporindu-le audiența. Ziariștii care visează să-l pună la podea pe Băsescu și-au greșit și ei socotelile. Fostul marinar n-are bube cronice în cap, ca Ion Iliescu, pe care cele două mandate la Cotroceni nu l-au scăpat de acuzațiile cărora trebuie să le facă față, după mineriada din iunie '90. Băsescu nu e nici un Emil Constantinescu, președintele
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
Keyserling îl pofti: "Veniți încoace, mai avem mult de mers." Calului îi fu legat de gât un sac cu hrană. Restaurantul de clasa a treia era, datorită orei înaintate, aproape gol, numai la o masă lungă ședeau o duzină de marinari cu pompoane pe beretele lor rotunde. Filosoful se așeză împreună cu mine și cu birjarul în mijlocul lor, le puse celor doi vecini ai săi brațele peste umeri și declară că plătește o rundă. "Bere" deciseră tinerii marinari. Iar acum începu ceva
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ședeau o duzină de marinari cu pompoane pe beretele lor rotunde. Filosoful se așeză împreună cu mine și cu birjarul în mijlocul lor, le puse celor doi vecini ai săi brațele peste umeri și declară că plătește o rundă. "Bere" deciseră tinerii marinari. Iar acum începu ceva uimitor. Filosoful începu să povestească, așa cum le povestești unor copii, binevoitor, de-a dreptul emoționat, gingaș și puternic bine dispus totodată. Aventuri de tot felul, întâmplări extraordinare trăite de marinari pe mările Nordului. Duhuri ale mării
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
plătește o rundă. "Bere" deciseră tinerii marinari. Iar acum începu ceva uimitor. Filosoful începu să povestească, așa cum le povestești unor copii, binevoitor, de-a dreptul emoționat, gingaș și puternic bine dispus totodată. Aventuri de tot felul, întâmplări extraordinare trăite de marinari pe mările Nordului. Duhuri ale mării răsăreau din aburii de ceață ai mării, vânturi, furtuni, glasurile unor lumi îndepărtate se făceau auzite, mari păsări de apă aproape atingeau catargele cu aripile, dar niciodată complet, apoi mase de negură năvăleau pe
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
și la radio și-au atribuit merite pentru eliberarea ziariștilor lideri ai comunității arabe, Allah, prin vocea inspirată a unui jurnalist autohton, Traian Băsescu, cel care a mulțumit tuturor, și chiar Dragoș Șeuleanu, președintele radioului public. Nu-l bănuiesc pe marinarul prezidențial de vreo șmecherie, cînd a anunțat că el conduce toată operațiunea de recuperare a răpiților și chiar își asumă toate riscurile. Băsescu nu e omul care să se sustragă de la obligațiile lui. Voluntar și singuratic, actualul nr. 1 al
Brelanul lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11687_a_13012]
-
pîcla aceea rece care spală identitatea, rostogolindu-se peste oraș în fiecare zi, explică mai bine ca orice de ce acel oraș este ceea ce este. După cel de-al doilea război mondial, San Francisco a fost principalul punct de întoarcere pentru marinarii care veneau din Pacific. Pe mare, mulți dintre acești marinari deprinseseră niște obiceiuri amoroase care nu erau acceptate pe uscat. Așa că oamenii aceia rămîneau în San Francisco, se înmulțeau și-i atrăgeau și pe alții, pînă cînd orașul a devenit
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
în fiecare zi, explică mai bine ca orice de ce acel oraș este ceea ce este. După cel de-al doilea război mondial, San Francisco a fost principalul punct de întoarcere pentru marinarii care veneau din Pacific. Pe mare, mulți dintre acești marinari deprinseseră niște obiceiuri amoroase care nu erau acceptate pe uscat. Așa că oamenii aceia rămîneau în San Francisco, se înmulțeau și-i atrăgeau și pe alții, pînă cînd orașul a devenit capitala gay, un Hauptstadt al homosexualilor. (Încă o dovadă a
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
sub un asemenea anonimat, schimbarea personală era mult mai ușoară. Uneori era greu de spus: ceața era cea care se rostogolea peste oraș sau orașul, plutind, pleca în larg să întîmpine ceața? În anii 1940 ceața îi ascundea pe acei marinari și ceea ce făceau ei de concetățenii lor. Dar ceața încă nu-și terminase treaba. În anii cincizeci a umplut capetele celor din generația Beat precum spuma de pe cappuccino. În anii șaizeci a întunecat mințile generației hippie precum fumul de marijuana
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Mircea Mihăieș Când e să se ducă o lume de râpă, se duce. Poți să-i tragi pe membrii ei de mânecă până amețești, poți să le spui că sunt pe marginea prăpastiei - degeaba: parcă au ceară în urechi, asemeni marinarilor lui Ulise. Scriu de mai multă vreme împotriva "corectitudinii politice" care face ravagii și pe la noi, dar în van. Nu mai durează mult până vom ajunge atât de spălați pe creier încât vom mărșălui ca niște roboței, călcând în pas
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
Aracataca ar fi fost în Siberia, și să mă consum din pricina clienților în trecere care vorbeau tare dimineața cînd se sculau, și nu încetam cu bombănitul pentru că păsările de noapte își tot aduceau la ele în cameră cete întregi de marinari de apă dulce. Astăzi îmi dau seama că alura mea de vagabond nu se datora nici sărăciei și nici faptului că eram poet, ci fiindcă îmi îndreptam toată energia, cu înverșunare, spre a învăța să scriu. Îndată ce am zărit drumul
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
There was no merchant or sailor to be a nuisance, and yet by going up on a little hill one could see the sea, the ships, the islands, and on the other side Constantinople” - p. 67: „Nu era neguțător sau marinar, care să fie să aibă un necaz (!), și, dacă mergea sus, pe un deal mic, putea vedea marea, navele, insulele și, de cealaltă parte, Constan tinopolul”; p. 78: „These are all measures which, in their original form, antedate Julian’s
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
zboare. Înainte de căderea amurgului, când mă întorceam acasă, atunci aveam cea mai mare nevoie de Maharajah, întrucât, obosită peste poate, îl puneam să îmi povestească la nesfârșit patru istorii din O mie și una de nopți, în ordinea următoare: Sindbad Marinarul, Ali Baba și cei patruzeci de hoți, Aladin și lampa fermecată și Povestea lui Abu Hassan. Apoi, lesne de bănuit, îi puneam în gură povești pe care le improvizam în funcție de diferite personaje sau entități reale, care îmi ieșeau în cale
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
vară și toamnă, vandalizam împreună cu alți potlogari de teapa mea respectiva grădină, furând pe rupte caise, cireșe, vișine, dude, mere, pere, nuci, în timp ce paznicul grădinii ne fugărea și ne lua la trei păzește). Altfel, însă, povestea mea preferată era Sindbad Marinarul. Îl puneam pe Maharajah să mi-o spună nu doar de sute de ori, dar și pe voci diferite: cu glas subțire sau gros, răgușit sau tandru, tăios sau moale. Pe ici pe colo mai adăugam și eu lucruri noi
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
vertical, înfipte în interstițiile rastelului. Așa se câștiga spațiu, dar, mai ales, așa era "în logica" rastelului și, în plus, era mai frumos. Când intrai în bucătărie și le vedeai, strălucitor de albe și în poziție de drepți, ca niște marinari în uniformă de vară, ți se bucura ochiul. Nu ca atunci când erau trântite una peste alta, pe orizontală, ca un teanc de clătite... Da, era o ambiție perfecționistă în această nevoie de logic și de frumos! Ura asemenea cuvinte fiindcă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
inima zeița mea să i le roada pînă la oase. Faunul În după-amieze cu smochini lovind în fereastră, hălăduind printre cactușii cătarăți lîngă mare, zăritu-l-am pe dulful Korin stînd singur pe țărm, gol, mirosind a rom, ca un marinar din Pireu. Dar cînd să-l ating și să-i cînt la ureche, văzut-am copitele nepotcovite și coada-nfoiată și coapsele-i țepene de faun. Cine să fie, oare, bărbatul acesta pe jumătate tap, cu trupu-i smead, cu barbă de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
exteriorul unor lumi distincte. După clipe de hoinăreală și rătăcire am avut sentimentul că am ajuns pe undeva în apropierea inimii orașului. Pe o casă impunătoare am văzut o corabie. Existau peste tot asemenea corăbii ridicate pe acoperișuri, în orașul marinarilor. Dar corabia parcă fusese creată în lumea imaginară, direct din degetul ridicat în aer al statuii lui Karl al XII-lea. Pe vârful catargului mare strălucea un măr de aur oniric, un ochi metalic clipind în jos și în sus
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte, nu se putea refuza austriecilor și nemților anumite concesii. În primele zile ale încleștării chiar, un tren militar german transportînd marinari în Turcia trecu prin țară. Întîmplarea stîrni proteste și vii reproșuri în gazete. Pricepînd sensul curentului principal de conștiință, austriecii și nemții întăriră activitatea de prozelitism. Prin persuasiune și corupție ei își atingeau adesea scopul. Activau deschis, la lumina zilei
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Glogova se târâse până în Canare, la șantierele navale din Las Palmas, pe unde ani în șir trecuseră zeci de vase românești, pentru mici reparații și aprovizionare. Reparațiile pentru Glogova, începând cu propulsia, presupuneau reconstruirea totală. în locație, cu 40 de marinari, cu salarii neachitate de peste șapte luni. Nu fuseserăm anunțați decât în clipa când marinarii amenințaseră cu un miting de protest, ca în Piața Victoriei. Am zburat la Las Palmas, i-am văzut, le-am promis tot ceea ce doreau și am
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
în șir trecuseră zeci de vase românești, pentru mici reparații și aprovizionare. Reparațiile pentru Glogova, începând cu propulsia, presupuneau reconstruirea totală. în locație, cu 40 de marinari, cu salarii neachitate de peste șapte luni. Nu fuseserăm anunțați decât în clipa când marinarii amenințaseră cu un miting de protest, ca în Piața Victoriei. Am zburat la Las Palmas, i-am văzut, le-am promis tot ceea ce doreau și am revenit la Madrid. Cheltuielile trebuiau suportate de imbecilii care o ruinaseră și nu din
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
le-am promis tot ceea ce doreau și am revenit la Madrid. Cheltuielile trebuiau suportate de imbecilii care o ruinaseră și nu din banii statului. Comunicarea mea n-a fost bine primită, dar nu mi s-au mai dat noi ordine. Marinarii își găsiseră de lucru prin oraș, recalificându-se ca zugravi, instalatori sau zidari. Puțini au trecut pe vapoarele altora. La sfârșitul textului, insinuam o soluție oferită, cândva, pentru utilajul petrolifer exportat în Brazilia: scufundarea. Nu știu dacă s-a petrecut
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
opt, avînd cu totul alte nume și alți participanți decît cei pomeniți în roman, a fost, ca și primele două, o călătorie de explorare și descoperire, nu una din acele curse regulate care transportau în India un mare număr de marinari și de soldați, cu care pare a o confunda naratorul, și care doar spre jumătatea secolului au început să fie organizate. A Carreira da India, flota pe care portughezii au trimis-o anual în Orient pînă în secolul al XIX
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Pe puntea acestuia erau invitați musafiri din afara țării, afaceriști, magnați, întâmpinați de fete atrăgătoare, brune, blonde, șatene, care ofereau felurite servicii, într-o contaminantă bună dispoziție, ca patronului să-i meargă afacerile, iar lor, stipendiile. Acum dispăruseră însoțitoarele de bord, marinarii și toți cei care reprezentau personalul navei, căci Furgoteiu hotărâse să rămână doar el și Gilda, în vederea stabilirii unor contracte avantajoase, care să-i mulțumească până și pe colaboratorii lui, cei care-i aduseseră o captură de lux. Imediat ce scăpă
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]