902 matches
-
cu mașina prin fața casei farmacistului, la diferite ore, sperînd că fata lui a ieșit la fereastră. Cristina se nimerea din cînd în cînd să răspundă speranțelor lui și mîngîia cu privirea mașina lui americană a tuturor posibilităților și a ipotezelor maritale. După vreo lună, judecătorul știa la ce ore apărea ea la fereastră și începuse să creadă că și ea se uita pe stradă cînd el apărea cu mașina în dreptul casei ei. Nu știa cum să o facă să iasă din
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
pune toată lumea o dată ce te-ai măritat? Ce ar trebui să răspunzi? „Poate că am depresie post-maritală“, mă gândeam În sinea mea, morocănoasă. Cu siguranță că, dacă poți să te Îmbolnăvești de depresie postnatală, atunci te poți Îmbolnăvi și de varianta maritală. —Minunată, am replicat, pentru că așa trebuie să răspunzi. Îmi doream să o Întreb: „Tu faci sex cu soțul tău Între mesele fastuoase cu brânză franțuzească și confecționarea de Îmbrăcăminte pentru copii pe care nu și-o permite nimeni?“. —Hunter mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Mă Înșelasem rău de tot În legătură cu toate, dar, oricât de mult greșește cineva, este groaznic să trebuiască să recunoască asta. „Îmi pare rău“ era o scuză mult prea firavă din partea unei soții care Îl acuzase pe soțul ei de păcatul marital cel mai grav. Mă simțeam Îngrozitor, mi-era rușine de mine Însămi. Panicată și nerăbdătoare, simțeam cum plămânii mei pompau aer din ce În ce mai repede: simțeam că o să mă sufoc de necaz și de jenă. Când, În sfârșit, am ajuns pe One
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cot la scos cartofi pe un câmp din estul Angliei, într-o vară scurtă și ploioasă. Acum, când își voia scurta clipă de ușurare, îi spunea lui Carol la cină, în timp ce mâncau așezați unul lângă altul, ca pasagerii unei curse maritale fără destinație precisă: „Te deranjează dacă urc la bord în seara asta?“ sau „Ce-ai zice de o abordare în seara asta, draga mea?“. Până la urmă, Carol începuse să fixeze cu o privire ucigașă farfuria ovală pe care o avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sine. Dacă vrea să facă amor cu ea, el spune că dorește "să pună mâna" (te o tsukeru). Dacă nu se încurcă în detalii inutile, precum preludiul (iar noțiunea de foreplay este aproape inexistentă în cazul sporadicului și plictisitorului sex marital), "mâna e iute" (te ga hayai). Dar nimic nu se compară cu epitetul aplicat unei virgine, care este "nemânuită" (teirazu). Nimeni nu poate înțelege cu adevărat resorturile intime ale unui popor străin, cu atât mai puțin ale unei rase diferite
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aspect, la fel de important, al problemei. Cumva, el este legat tot de ideea apartenenței la grup. Somnul este, în societatea noastră, un ritual prin excelență privat și normat a se desfășura în sfera restrânsă a cuplului (de aici și implicațiile erotic/maritale ale ideii de a "dormi împreună"). În Japonia, aceste granițe rigide nu există. Copiii dorm, aproape fără excepție, cu părinții, iar atunci când un membru al familie se odihnește în timpul zilei, el o face întinzându-se pe futon (salteaua care, pusă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
negativi (desfacere/intrerupere) sunt unități de măsurare obiectivă a reușitei în cazul adopției o serie de studii se centrează asupra unor indicatori subiectivi, precum: evaluarea impactului adopției asupra familiei 78, rezultatele în termenii dezvoltării copilului 79, calitatea relației părinte-copil80, satisfacția maritală și bunăstarea individuală a mamei după adopție 81, satisfacția generală în raport cu adopția 82. Groza 83 constata că, pentru aproximativ 91% dintre părinții adoptatori din România, care au adoptat prin intermediul Holt Internațional, adopția a avut efecte pozitive. Cu toate acestea aproximativ
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii empirice realizate atât la nivel național cât și internațional, încercând totodată să identificăm acei factori care sunt asociați cu reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret, studiile arată că, în aproximativ 90-95% dintre cazuri, adopția se înfăptuiește în cuplu 85. Coroborând datele oferite de diverse studii constatăm și noi (vezi tabelul 2.1), o rată medie de 92% dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopții înfăptuite de cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au fost efectuate asupra părinților care au adoptat prin intermediul Holt. O posibilă explicație ar fi aceea că, orientarea de a avea copii în afara căsătoriei se aplică treptat și în ceea ce privește adopția. Date mai recente
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
bază de chestionar la care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și resursele informaționale despre copilul adoptat. Chiar și informațiile despre copil au fost deseori limitate la datele fundamentale ca data nașterii, greutate și nume. Istoria medicală și cea socială au fost absente. Foarte rar familiile aveau informații dincolo de naționalitatea, statusul marital și vârsta părinților. Barth și Berry 228 sintetizând literatura de specialitate identificată până în acel moment subliniază rolul important al familie extinse și al suportului social pentru reușita adopției. Acei părinți care au suportul familiei extinse și al prietenilor prezintă o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Suport din partea părinților biologici și/sau a asistenților maternali Vizite de pregătire, utilizarea de materiale, cartea vieții etc. Grupuri de suport Părinte Expectanțe eronate Plasarea imediată/ neașteptată a copilului Noutatea rolurilor Veniturile scăzute Lipsa suportului social Definirea rolului Menținerea relației maritale optime Informații acurate și realiste despre copil Suportul pentru plasament Perioada de așteptare rezonabilă Acordarea de prestații Consistența muncii asistentului social Grupurile de suport Menținerea legăturii cu școala, terapeuții și grupurile de suport Familie Lipsa acordului familial extinse Normele sociale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54,7%). Media anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anilor de căsătorie este de 13,5 ani, cu o abatere standard de 7. Numărul minim de ani de căsătorie înregistrat în momentul adopției a fost de 1 an, iar numărul maxim de 35 de ani. Tabelul 4.2. Experiența maritală a părinților adoptatori Număr de ani de căsătorie Frecvențe relative sub 5 ani 12,4 intre 5 si 9 ani 14,2 intre 10 si 14 ani 34,5 intre 15 si 19 ani 21,2 intre 20 si 24
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
număr tot mai mare de copii în afara căsniciei 296, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau reconstrucția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea celor doi parteneri de a-l asigura pe copil, nu numai social și afectiv de dăruirea lor ci, de a-l face și din punct de vedere legal parte din noua
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să-i oferim posibilitatea să-și continue și să-și termine liceu, copilului să-i oferim un cămin permanent". Un alt motiv care conduce adeseori la adopția unui copil de către cei care ar trebui să-i fie bunici este instabilitatea maritală a părinților biologici sau nașterea copiilor din legături extraconjugale. "Climatul familial conflictual existent în familia fiicei noastre a făcut ca încă de la naștere copilul să fie crescut de către noi, iar acum dorim să-l adoptăm pentru a avea și el
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2,16*) Status marital Căsătoriți cu copii (2,23*) Durata căsătoriei anterioară adopției Căsătoriți de mai puțin de 5 ani (2,21*) Căsătoriți de peste 20 de ani (1,98*) Județul în care s-a înfăptuit adopția Sibiu / Brașov (-1,98*) Interesantă de constatat este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]