124 matches
-
volumul de aproximativ 1.300.000 m3. 3. Sala de Dans (304/ 77/55 m), cu volumul de 480.000 m3. 4. Sală Dan Coman (242/73/23 m), cu volumul de 410.000 m3. Etajul activ este plin de marmite turbionare, lingurițe,gururi, stalactite, stalacmite, coloane. Avenul din Poienița este o succesiune de puțuri largi separate de mici târâșuri și meandre urmat de un sector de strâmtori și mici săritori iar în zona finală puțuri de mari dimensiuni, fiind dezvoltate
Peștera cu apă din Valea Firei () [Corola-website/Science/318715_a_320044]
-
acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria în plan orizontal care devine destul de spectaculoasă prin formațiuni de stalactite și stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune și cascade, una dintre aceste căderi de apă fiind de 15 m înălțime. În satul Valea Crisului se găsește o interesantă zona de atracție pentru vizitatori prin așa-numitele "calcare cu hipuriți", animale aparținând genului lamelibranhiatelor care au
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
accelerată a determinat adăncirea în conglomerate cretacice și apoi în calcare jurasice a pârâului, având ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele șapte cascade) ce se succed pe talveg (înălțimi de 2,5 - 15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară .
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
înălțimi de 2,5 - 15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară .
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și punct roșu, pe marginea Gropii
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
este Marele Meandru, un labirint compicat din care se desprinde Galeria Marilor Lacuri care dă acces printr-o săritoare de 16 m la Cursul Sudic. Acesta drenează un puternic pârâu subteran. În aval el înaintează câteva sute de metri formând marmite și cascade succesive. În amonte dimensiunile galeriei sunt impresionante, pe alocuri atingând 45 m lățime și 45 m înălțime. Întreaga gamă de formațiuni carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
comme Ulysse (Fericit acel ce, ca Ulise), în care joacă Fernandel. Muzică fusese compusă de Georges Delerue pe textul lui Colpi. În 1971, Brassens compune de asemenea coloana sonoră a filmului lui Michel Audiard, Le drapeau noir flotte sur la marmite, adaptare a unui român de René Fallet: Îl était un petit navire și participă la emisiunea Italiques pentru a vorbi despre admirația lui pentru cartea Le greffier a scriitorului Louis Nucera. În aceeași perioadă, marele autor-compozitor Brassens, descoperit de Jacques
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
care, trecută pe dedesubt, prin apă, da acces la baza Baricadei, o îngrămădire de blocuri ce trebuie escaladate. Galeria se lărgește în partea stângă și pe peretele înclinat se poate înainta mai ușor. Apă curge năvalnic aici prin zeci de marmite turbionare cu pereții plini de lingurițe . Lumină de afară este încă puternică aici și după încă două lacuri ce se trec prin apă, peretele din partea dreaptă dispare în întuneric. Este Sală Minunilor, un gol imens de 56/92 m și
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
etaj superior de tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
prezența unor specii cavernicole ( diptere si lepidoptere, troglobionți și troglofile ) și a lilecilor Miotis și Rinolof. În peșteră se mai gasesc fragmente de oase de rozătoare de factură recentă, cultura materială nefiind semnalată. Ca forme de eroziune pot fi enumerate: marmite, nivele de curgere, hieroglife și lingurițe. Astăzi, Peștera Racoviță este parțial distrusă de către turiști. Din cauza afluxului mare de turiști și a faptului că este o peșteră accesibilă se pot vedea în această peșteră cantități mari de gunoaie, cutii de conserve
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț. Din punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor. Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau în tratarea afecțiunilor digestive și
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și una inferioară, cu verticalitate redusă datorită dezvoltării pe fețe de strat. Este un aven tipic de carst alpin, activ, unde concrețiunile sunt puține ca număr. Sunt prezente totuși formele de eroziune în sistem vados și cele de coroziune. Numeroase marmite sunt vizibile tradând urme ale marilor cantități de apă drenate în anumite perioade prin aven. Avenul e deosebit de periculos. Se recomandă echipelor bine antrenate și echipate. Au fost identificate două specii de lilieci.
Avenul de sub Colții Grindului () [Corola-website/Science/318903_a_320232]
-
au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Pe dealul Cozla din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc stăncile de la "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie, datorită erodării exercitate de vânt și de către apele de șiroire. Menționat în literatura în “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se pătrunde, după parcurgerea unui traseu acvatic, are tavanul la peste 40 m înalțime. Aici au fost făcute săpături arheologice cu rezultate notabile. De aici, galeria devine plină de imense marmite turbionare pline cu apă, cu pereții sculptați de lingurițe. La circa 2.300 m distanță de la intrare se pătrunde în Sala Mare, zona cea mai spectaculoasă a peșterii. Pereții și tavanul sălii sunt împodobiți cu scurgeri parietale. , baldachine de forme
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței). Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă în bazinetul adîncit la baza căderii de apă. Lungimea cascadei măsoară 76 m, diferența de nivel 14 m, iar debitul mediu 9m³/s. În mod
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
nu poate păstra legătura cu trupele sale de pe front deoarece nu a putut să își mute cartierul general în munți datorită vremii nefavorabile. În unele cazuri, bucătăriile mobile italiene nu au putut livra hrana caldă în primele linii datorită lipsei marmitelor. În rândul trupelor italiene fusese mobilizat un număr redus de geniști capabili să distrugă prin dinamitare amplasamentele pieselor de artilerie sau a forturilor franceze. În plus, eliminarea acestora a fost îngreunată de informațiile insuficiente obținute de serviciile italiene de informații
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
transport foarte solicitate nu exista. Prin urmare, soldații nu au fost îmbrăcați și încălțați corespunzător și au fost nevoiți să-și căptușească vestoanele cu ziare pentru a rezista temperaturilor care scăzuseră la niveluri record de −30 °C. Pentru a încălzi marmitele și sobele, germanii ardeau carburantul prețios care nu putea fi aprovizionat cu ușurință. În acest timp, soldații sovietici aveau uniforme vătuite, călduroase, cizme din pâslă și căciuli din blană. Unele dintre armele germane nu au funcționat corespunzător în frigul rusesc
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
G.Șchiopu, A.Valenaș, L.Valenaș, R.Vâlceleanu, J.Zih, I.Zima. este una din cele mai dificile din România. Un sistem complex de galerii orizontale, puțuri și hornuri verticale, săli gigantice, curs de apă subteran care străbate canioane, gururi, marmite turbionare tapetate cu lingurițe . Aici se află cea mai înaltă cascadă din România, Cascada Ventilatorului de 82 m dintr-o bucată. Formațiuni de depunere și prelingere foarte numeroase si deosebit de frumoase sunt net depășite de cele de cristalizare. Un adevărat
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
o impresionantă sală, dominată de faleză înaltă, deasupra căreia se întrezărește capătul Sălii Mari. Aici vine din dreapta (dintr-o galerie impenetrabila) o apă care adună totalitatea pîraielor întâlnite mai sus. Debitul, acum considerabil, a creat o tipică galerie activă, cu marmite, lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se termină într-un
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
interes geologic este de tip mixt datorită prezenței unor elemente peisagistice, floristice și faunistice. Pe plan local, apare o mare varietate de fenomene carstice (pereti verticali si surplombanți, turnuri și ace calcaroase, vârfuri stâncoase, lapiezuri, creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin), asociate cu mai multe tipuri de habitate (păduri relictare pe substrat calcaros, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică și fânețe montane) ce adăpostesc o mare diversitate de floră
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
și are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
are o suprafață de 2 ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
cei nelegitimi. Ei au susținut abolirea prostituției (obținând închiderea caselor de toleranță, bordeluri legale). Uniunea Femeilor a participat și la mai multe comisii municipale și a organizat ateliere cooperative. Împreună cu Eugène Varlin, Nathalie Le Mel a înființat restaurantul cooperatist "La Marmite", și apoi a luptat pe baricade în timpul Săptămânii Însângerate. Paule Minck a deschis o școală gratuită în biserica Saint Pierre de Montmartre și Club Saint-Sulpice. Rusoaica, Anne Jaclard, care a refuzat să se căsătorească cu Dostoievski devenind în final soția
Comuna din Paris () [Corola-website/Science/321033_a_322362]
-
pereți de verticali monumentali de stâncă, uneori cu arbori care cresc în mici habitate disponibile. Afluenți Bicazului și-au tăiat în zonă propriile chei - cum sunt cele ale "Lapoșului", "Cupașului", "Șugăului" și "Bicăjelului", înfrumusețate de repezișuri, cascade sau serii de marmite. Culmile acoperite de pajiști subalpine se asociază cu petice de vegetație ierboasă pe povârnișuri și terase. Puncte de belvedere se constituie din întrepătrunderi ale stâncăriilor cu pereți cvasiverticali, cu pădurile. Acestea, uneori compacte de molid sau amestecate cu fag, brad
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]