453 matches
-
Pavel Șușară Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmora, Cărbunari '98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmora, Cărbunari '98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmora a lui Victor Florean s-a încheiat încă o ediție a simpozionului și anume Cărbunari 99. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
Țoiu 10 oct. 1978, uzina John Deere, Moline, SUA. Tipii care lucrau în birourile luminoase, curate, avînd aerul unor sere.Și chiar se vedeau peste tot fel de fel de plante, unele exotice. Un pîrîiaș curgea printr-un șănțuleț de marmoră prin aceste încăperi ale administrație uzinei de unelte agricole, pluguri la început apoi și de tractoare - produse primitive la finele secolului 19, ce mai zac și azi prin satele Europei. Am văzut cîteva și prin România, mai ales în Banat
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
locului de autenticitatea "ineditelor") a prezentat, în emisiunea mea de la Pro.Tv., unde l-am invitat, o fotografie, făcută de Brâncusi, înfățișînd un cap de copil, pe dosul căreia sculptorul a scris cu mîna lui, în franceză: "prima opera în marmora". A notat și data: 1907. De ce să fi mințit artistul, împingînd anul în care începea să lucreze piatră atît de departe de acele 17 ori 40 (dacă nu cumva ar trebui însumate) sculpturi abia astăzi aduse la cunoștința publică, din
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
datina străveche , Mireasma lor fără pereche ; În moarte mâini cum strânse șanț Iau bun rămas de la pământ ! Pe chipul ei , încremenit , Nimic nu-i amintea sfârșitul Sub foc de pătimi și de chin ; Asupra adormitei fete Plutea nespusa frumusețe A marmorei , acel senin Ce-i mai presus de simt și minte , Că moartea tainic și cuminte . Străfulgerând pe buze-abia Surâsul ei încremenise . Dar unui ochi ce-atent privise De multe lucruri triste, ea, Cu-a ei tăcere povestea ; Era în ea
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
lansarea unor proiecte ample, tot de către persoane private, care implică deopotrivă susținerea creației și construcția instituțională. Cazul cel mai convingător, de altfel și singurul pînă acum, este acela al lui Victor Florean din Baia Mare, om de afaceri în domeniul industriei marmorei, care, pe lîngă susținerea unui simpozion de sculptură și a unui salon internațional de gravură mică, a pornit și la realizarea unui muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă este încă marcată de timiditate, apropierea, după criteriile firești ale economiei de
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
timp la Muzeul "Storck", apoi la Muzeul Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă Cecilia Cuțescu, a fost prieten cu Jean Bart, după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul Bellu, un monument funerar de marmoră albă în care a săpat, sub portretul scriitorului: COMANDOR EUGEN P. BOTEZ (JEAN BART) 1874-1933 iar în partea de sus a blocului de marmură a dăltuit, într-un medalion, o corabie nostalgică, cu pânzele în vânt - bricul "Mircea", la bordul
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
să-l strângă și pe el de gât cu sârma aia oribilă, ca pe toți ceilalți osândiți, nu puteau să-i facă nimica, deoarece șeful era ca zeitatea găsită în grămada de bolovani a lui Mitică și că șeful, de marmoră, striga, însă cu vocea lui Mitică de la Mangalia... striga cum vorbea acesta mereu ca din Biblie...veți da seama, tâlharilor, de tăiați smochinii cei roditori, dar mâine, în locul lor vor crește cedrii, ...ceva așa, ca stejarii. Sisi mai povestea cum
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
Și care, prin urmare, populăm, cu toții, o lume răsturnată, dar n-o știm. Sau nu o acceptăm. Pentru că, prin tradiție, adică prin convenție, noi vrem nuanțe și contrarii, nu confuzii translucide, care au și limpezimea, și fragilitatea, dar și duritatea marmorei. Narcisul lui Cellini întruchipează o fantasmă și o imposibilitate. E o plăsmuire a imponderabilului; punctul său de greutate este în abisuri. Este geamănul cel din oglindă, destinat să se unească, pe vecie, cu acela pe care-l reflectă sau - tot
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
chilean Pedro Serazzi, acoperit cu un steag cu semnăturile celor 33 de mineri supraviețuitori ai accidentului minier din Chile (salvați după 69 de zile sub pământ ) a ținut o cuvântare lungă si emoționantă, după care a dăruit orașului o altă marmoră din partea minerilor supraviețuitori ca prin minune acelei tragedii. Cu siguranță că voi trece sa văd această "Grădină a păcii" când voi mai ajunge pe la Chicago (Kenosha este situată la o oră de nordul marelui oraș din Illinois). Noi, poeții, printre
Cel de-al 31-lea Congres mondial al poeȚilor - XXXI. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_400]
-
Primărie un mormânt de veci pentru el, e ceva mai în fund la dreapta de la tata. Din întâmplare, un mare copac de tei e în apropiere. Pentru grilaj și o piatră de mormânt - eu cred o mare stâncă brută de marmora cenușie, cu o singura parte netezita, pe care să fie inscripția Mihai Eminescu și poate 4 versuri ale lui, si un tei înlăuntrul grilajului se vor face subscripții. Părerea mea e de 50 de bani, pentru că toți școlarii, și din
EMINESCU DEVINE LUCEAFĂR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380106_a_381435]
-
în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-o întîlnești pe ea"; făcînd abstracție de posibilele ecouri de lectură ("faleza de marmoră albă") și de savantul contrapunct coloristic
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-o întîlnești pe ea"; făcînd abstracție de posibilele ecouri de lectură ("faleza de marmoră albă") și de savantul contrapunct coloristic din restul poemului, ca și de compoziția sa, la fel de atent gîndită, acesta e reprezentativ pentru modul în care poetul (își) concepe și scrie poezia. Pentru a nu mai lungi vorba, citez, în întregime, Iasomia
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
zille, în noaptea de 10 noiembrie se întâmplă groaznicul și catastrofalul cutremur în care pieiră atâția oameni. Din fericire casa noastră fu foarte rezistentă și ne-am ales cu mici pagube, afară de minunata figurină care reprezenta o femee harfistă, din marmoră și onix, un dar al reginei Elisabeta, care căzu de pe soclu și se fărâmă în bucăți. Am trecut cu vederea să spun‚ între timp am avut prilejul să ascult la Timișoara noua operă de mare calibru (durata 4 ore) de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
unde-i neaua de mai an", îmi șopteam versul lui Villon, tradus așa, dumnezeiește, de Mircea Vulcănescu (în 1998, am aflat din cartea emoționantă a lui Ștefan Fay că Mircea Vulcănescu a avut în bibiblioteca sa personală o danaidă în marmoră, sculptată de prietenul său Mac Constantinescu...). Privesc pe geam. Ninsese apocaliptic. Zăpada acoperise, pentru o vreme, totul. Și zbuciumul, și bucuria. Taina albului stătea întinsă, imaculată, la picioarele mele. Nu cred că eram conștientă de ce mi se întîmplase. Nostalgia, însă
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
cuprinde nenumărate petre tumulare ce se întrec în pompoase inscripții, în turbane, în fesuri cioplite și bine văpsite, în balustrade poleite și împletite între care se acață unde ș‘i unde cîteva plante ce vejetează asupra oaselor și a răcei marmore.(...) Mormintele în cea mai adîncă tăcere ne dau învățătura cea mai mare și mai solemnelă, căci nu numai ne deprind cu ideea morții, dar ne învață și cum să trăim ca să o așteptăm fără sfială" (Cap.XVI). Curioasele Suveniri ale
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
ruinelor, o lume ce vorbe?te despre o alt? ipostaz? a timpuluitimpul istoric, finit, supus devenirii. Zidurile vechilor cet??i vorbesc totu?i lumii contemporane despre permanen?a gândirii umane: lumea vechilor piramide, a templelor m?re?e „colonade-n marmori albe este rodul unei gândiri arhitectonice de-o grozav? m?re?ie "; de aceea I?i că?tig? dreptul la nemurire, prin faptul c? reprezint? un spa?iu al crea?iei, al În?elepciunii umane, În care preo?îi ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ț. Vianu) Substan?? nu numai a lumii exterioare, ci ?i a universului s?u interior, lumina se manifest? În versurile crea?iei eminesciene „Într-o serie de corporaliz?ri" : ??trii (luna, stele, luceaf?rul, măi pu?în soarele), castelele subacvatice, marmora, ghea? a, cristalul (dup? cum remarc? I.Em. Petrescu). Astfel, „... lumină I?i manifest? prezen?a În nesfâr?ițe oglinzi acvatice, În oglindă privirilor, În sâmburele de foc al apei etc. Dar, mai ales, lumina se manifest? că o corporalitate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de albe, străjuite de statui, nimfe, satiri, fauni și, în mijloc, trona o fântână arteziană cu pești exotici. Porni pe aleea din stânga și, la primul pas, auzi scrâșnind pietricelele aleii. Se uită mai atent și observă că sunt fărâme de marmoră albă. La al doilea pas, același scrâșnet, același plânset al marmorei. Aici nu poate să intre nici un hoț, gândi. Mai ales că și zidurile sunt înalte. Doar catapultat! Când ajunse la ușă, se întoarse și privi parcul cu aleile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
trona o fântână arteziană cu pești exotici. Porni pe aleea din stânga și, la primul pas, auzi scrâșnind pietricelele aleii. Se uită mai atent și observă că sunt fărâme de marmoră albă. La al doilea pas, același scrâșnet, același plânset al marmorei. Aici nu poate să intre nici un hoț, gândi. Mai ales că și zidurile sunt înalte. Doar catapultat! Când ajunse la ușă, se întoarse și privi parcul cu aleile lui strălucitoare, la capătul cărora străjuia un brad impunător. Si statuile astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care se răsfățau pernuțe mici, colorate. Parcă în aceleași culori, în degradé, ca ale balerinei. Se așeză și, de la distanță, admiră statueta. Avea un magnetism! Nu putea să-și ia ochii de la ea. Toată această încăpere albă, pardoseala albă de marmoră, canapeaua..., balerina care umplea încăperea cu frumusețea ei! Trăda, totuși, o oarecare tristețe! O privea cu ochi de artist, cu mare plăcere și se întrebă cum au putut fi realizate acele nuanțe de culoare, plecând de la degradeuri, până la culoarea intensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
două. Auzi din nou sunetul surd al pianului și-și aminti de sora Clotildei, care-și exersa partitura. Se ridică, coborî treptele. Nici el nu mai știa cât timp trecuse. De pe culoar ajunse din nou în sala de baie, de marmoră neagră. Acum observă că pe unul din pereți, într-o firidă, era o sculptură, o siluetă de femeie din marmură neagră. Aici a trăit Clotilde! Acum își explică atâtea lucruri. De ce totul era de o frumusețe stranie, sobră, rece. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Suveranul i-ar fi propus, în glumă, ca banii să fie așezați pe muchie. Răspunsul Nababului a fost pe măsură: "pot să-l fac și așa, Măria Ta, am de unde"! Interioarele surprindeau prin bogăție, fast și bun gust: scări de marmoră, ferestre cu vitralii vechi, colorate, tavane din lemn de stejar sculptat, sala mare cu pereții tapetați cu nobilii strămoși pictați pe piele de Cordoba, feronerie lucrată la Paris, oglinzi venețiene, candelabre vechi, prețioase, salonul heraldic prezentând blazoanele strămoșilor... Parchetele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]