72 matches
-
scurgerea torențială care a avut loc în Cuaternar pe versantul stâng al râului Arieș. În cadrul rezervației naturale Dealul cu Fluturi se întâlnesc doar depozite Sarmațiene, pe întreaga sa suprafață de 20,64 ha. Ele sunt reprezentate de următoarele roci: argile marnoase, marne, nisipuri și tufuri. Se poate concluziona faptul că prezența doar a depozitelor sedimentare, de tipul celor menționate, va fi în măsură să influențeze în continuare caracteristicile proceselor geomorfologice actuale ale sitului și rezervației precum și relieful de ansamblu al
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Orientali prezintă de la vest spre est: vulcanitele neogene, fâșia cristalino - mezozoică, fâșia flișului cretacic și paleogen. În Carpații de Curbură predomină rocile sedimentare (gresii, conglomerate, călcare, gresii - calcaroase, marno - călcare, argile - marnoase etc.). Sunt și apariții sporadice ale cristalinului (sudul Munților Perșani). În Carpații Meridionali sunt prezente, în cea mai mare parte, roci cristaline și magmatice vechi, peste care se găsește, sporadic, și un sedimentar mezozoic (călcare) și unul neozoic (în depresiunile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
în gasteropode, rudiști, corali și orbitoline; speciile reprezentative sunt Nerinea, Incavata bronn, Itruvia abbreviata, Praeradiolites fleuriansus, Eoradiolites rousseli, Durania connectens, Sphaerulites astrei, Medeela sp.; pe baza acestor fosile s-a delimitat rezervația naturală paleontologică de la Ohaba Ponor; ... vii. complexul marnos, Cenomanian mediu, bogat în fosile de la Federi; ... viii. complexul grezos - argilos, Cenomanian superior, de la Merișor; ... ix. gresiile de Măgura, Coniacian; ... x. complexul marno - grezos, Sarmațian - Campanian, reprezentat prin marne și gresii de Fizești bogate în floră și faună
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
și sunt urmate apoi de depozite carbonatice. În bază se găsesc roci de tipul gresiilor cuarțitice, argilelor și gresiilor micacee urmate de conglomerate, gresii și șisturi argiloase peste care se suprapun călcare spatice, călcare oolitice, călcare cu accidente silicioase, călcare marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și în zona Cotnari-Horodiștea. Suprafețe afectate de procese geomorfologice intense . În această categorie de procese, principalele forme de manifestare sunt: eroziunea areolară, liniară, surpările, și cu un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968). În urma unor ploi torențiale din iunie 1958, mai 1962, iunie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
metri). Ea se întâlnește în partea sudică a Dealului Morii, Dealului Baban, Dealului lui Baltă, Dealul Bălășoaia. De asemenea, se întâlnește fragmentar la vest de Hârlău, în zona satului Zlodica și Cotnari. În structura sa se remarcă un soclu argilo marnos și un complex aluvionar suprapus format din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri peste care apar luturi loessoide aluvio-coluviale. Nisipurile, prundișurile și luturile terasei de 20-30 m a Bahluiului sunt exploatate în multe puncte (Humăria, Bădeni, Bahlui-Armanu, Zlodica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zonă a unui parc comunal. Au fost executate repetate analize fizico-chimice de către Institutul de balneologie București și Catedra de chimie anorganică a IMF Iași. Sub raport hidro-geologic, s-a precizat că ivirile mineralizate sunt situate la contactul dintre argila marnoasă din fundament și pachetul gros de nisipuri fine, ambele componente ale complexului sarmațian, foarte bine răspândit în Podișul Moldovenesc. Prezența argilelor marnoase impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a IMF Iași. Sub raport hidro-geologic, s-a precizat că ivirile mineralizate sunt situate la contactul dintre argila marnoasă din fundament și pachetul gros de nisipuri fine, ambele componente ale complexului sarmațian, foarte bine răspândit în Podișul Moldovenesc. Prezența argilelor marnoase impermeabile cu înclinare către SE a obligat apele subterane infiltrate în depozite mai grosiere din argile să dreneze spre Valea Bohotin. Apa se mineralizează prin spălarea sărurilor remanente ce au fost depuse în același timp cu marnele argiloase de către Marea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a) traseul canalelor de derivație de regulă trece prin apropierea albiei râurilor, unde pânza freatică este la adâncime mică de la suprafața terenului, ceea ce îngreunează execuția lucrărilor. b) in cazul excavațiilor în roca de bază constituită din marne nisipoase sau nisipuri marnoase, cu pânză de apă freatică, se adoptă tehnologii speciale de execuție a excavațiilor. c) când roca de bază în care se sapă canalul de derivație este rocă compactă care nu se poate săpa cu excavatorul se utilizează explozivul pentru derocare
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
buldozer pentru întreținere și nivelare. c) Excavațiile în rocă. Tehnologia de execuție a excavațiilor în rocă la canalele de derivație se stabilește în funcție de următorii factori: grosimea stratului de rocă ce urmează să fie excavat; natura și duritatea rocii (marne, nisipuri marnoase, marne cu intercalații de nisip acvifere, roci dure); dimensiunile (secțiunea) canalului. Excavațiile în rocă se încep dinspre aval spre amonte în urma excavațiilor în aluviuni la distanță de 200 300 m. Înainte de atacarea excavației, în cazul când roca este constituită din
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
sus, iar stratul următor se excavează cu excavator, autovehiculele circulând la același nivel cu excavatorul, pe marna balastată. Evacuarea materialului excavat se face pe breșe amplasate în aval de frontul de excavație. Varianta de tehnologie la excavarea marnei nisipoase, nisipurilor marnoase. În cazul când roca de bază este constituită din roci slabe având și apă freatică, excavațiile se execută cu un randament mult mai scăzut. Apele infiltrate se colectează la nivelul radierului. Pentru accesul în front a excavatoarelor și mașinilor se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
anul 1883 de un căutător de aur (Cass Hite), podurile naturale au fost cunoscute de indieni cu aproximativ 2000 ani înainte. Podurile naturale de aici din Utah sunt sculptate în formațiuni grezoase permiene (gresii silicioase albe, dure, rezistente și gresii marnoase roșii, moi), însă pe teritoriul SUA se mai întâlnesc poduri în travertin (centrul Arizonei), poduri în calcare (Virginia), poduri în roci vulcanice (Yellowstone). I.1.2. PARCUL NAȚIONAL YELLOWSTONE În zona Munților Stâncoși s-au înființat multe parcuri naționale, iar
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la partea superioară a versantului cuaternarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
metri, praf argilos nisipos În grosimi de 2-3 metri, orizont care se laminează pe versant până la dispariție, argilă stratificată de culoare galben cafenie, cu intercalații și pungi de nisip, strat În grosimi de 4-6 metri, sub care este prezent orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se efilează până la dispariție, apărând În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru și orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de circa 2 metri . Toponimul Frenciugi este asociat unui vechi proprietar Ivan Frenciuc , care ar fi trăit pe la 1400, În timpul domnului Alexandru cel Bun (1400-1432). Ivan Frenciuc a avut o fiică, anume Anușca ce trăia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acestor soluri au fost incluse solurile apaținând claselor hidrisoluri, antrisolurilor și protisoluri. Bazinul hidrografic Bahluieț se suprapune peste două unități fizico-geografice diferite: o unitate de câmpie suprapusă peste partea sudvestică a Câmpiei Moldovei, dezvoltată pe un substrat geologic argilos și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
3.6.1. Determinările chimice se efectuează pentru caracterizarea și clasificarea unor categorii de pământuri și pentru determinarea efectului chimismului pământului și al apei subterane asupra betonului, metalelor, precum și asupra pământului propriu-zis. 3.6.2. Pentru identificarea și clasificarea pământurilor marnoase se fac determinări ale conținutului de carbonat de calciu, iar pentru pământurile cu conținut de materii organice se determină acest conținut. 3.6.3. Pentru precizarea efectului chimismului pământului (pe probe de extract apos) și al apei subterane asupra materialelor
NORMATIV din 8 mai 2007 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii - INDICATIV NP 074-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188248_a_189577]
-
văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă. Teritoriul se află în bazinul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul râului Argeș, care îl străbate pe circa 11 km și este alimentat de pârâurile Aref, Berindești, Obia, Tolia, Oii, Oeasca și Varnița.Mai important ni se pare pârâul Berindești
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele alcătuite din elemente cristaline, puternic cimentate, fiind rezistente la eroziune, creează un relief impunător, cu versanți abrupți, profiluri ascuțite. În condițiile climatului umed are loc o dezagregare intensă a acestei roci. Conglomeratele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lățime de până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
punct de vedere geologic, teritoriul orașului se suprapune pe unitatea din fața Carpaților, denumită Platforma Moesica. La suprafață întâlnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri și pietrișuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adâncime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalații nisipoase, argile, nisipuri și pietrișuri) care s-au depus într-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
numite "La Tocile". În secțiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronunțată. Pe malul stâng, se află o terasă cu o lățime de circa 100 m. Roca de bază este formată din gresie cu intercalații de șisturi marnoase și argiloase. Roca de bază este traversată de mai multe falii și un sistem complex de fisuri. Din cauza condițiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost adoptată varianta unui baraj de beton în arc cu dublă curbură cu rost perimetral. Această
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]