144 matches
-
să eufemizeze, la limita să justifice nerozia aia de disculpare a marxismului. Și-a discreditat, dinainte, criticii pe motiv că obiecțiile lor ar fi intoxicate ideologic, fiind formulate numai de pe “poziții de dreapta”. S-a pitit cuminte, cu tot cu marxism, în “marsupiul” larg al stingismului, astfel încît, cei care au venit chitiți să-l capaceasca pe marxistul Bucurenci,s-au trezit în postura ingrata de a capacii, laolaltă cu el, întregul stingism! Prin urmare, TREBUIE SĂ NE ÎNTOARCEM LA ESENȚĂ ! Mai poate
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
să eufemizeze, la limita să justifice nerozia aia de disculpare a marxismului. Și-a discreditat, dinainte, criticii pe motiv că obiecțiile lor ar fi intoxicate ideologic, fiind formulate numai de pe “poziții de dreapta”. S-a pitit cuminte, cu tot cu marxism, în “marsupiul” larg al stingismului, astfel încît, cei care au venit chitiți să-l capaceasca pe marxistul Bucurenci,s-au trezit în postura ingrata de a capacii, laolaltă cu el, întregul stingism! Prin urmare, TREBUIE SĂ NE ÎNTOARCEM LA ESENȚĂ ! Mai poate
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
pradă, pentru a-și prinde victimele. Poate căuta hrană la suprafață dupa ploaie. Blana mătăsoasă, de la alb-gălbui la cafeniu deschis, este lucioasă de la frecarea din timpul săpatului, și poate fi pătată cu un roșu închis de mineralele feroase din sol. Marsupiul femelei, în care poartă 1-2 pui, se deschide posterior, pentru a nu se umple cu sol.
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
le (Vombatidae sau Phascolomyidae) este o familie de mamifere marsupiale terestre, nocturne, greoaie, cu aspectul unor urși de dimensiune mai mică, cu picioare pentadactile scurte și coadă scurtă. Au un marsupiu care se deschide înainte. Formula lor dentară este 1•0•1•4/1•0•1•4 = 24, nu au canini, iar regimul alimentar erbivor. Sunt răspândite în regiunile muntoase din Australia și insulele de la sudul său, unde își sapă vizuini
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
mătăsoasă cu păr pufos la vombații cu blană moale ("Lasiorhinus"). Culoarea blănii variabilă de la un exemplar la altul: gălbuie, cenușie-argintie, cafenie sau neagră ("Vombatus") sau cenușie, cafenie sau neagră pe spate ("Lasiorhinus"). Mamelele, în număr de două, sunt adăpostite de marsupiul relativ bine dezvoltat, cu deschiderea către partea posterioară a corpului. La vombați s-au găsit saci bucali slab dezvoltați. Stomacul simplu cu glande cardiace specializate (sau o pată glandulară) în curbura mică a stomacului - o trăsătură particulară a vombaților, întâlnită
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
locurile unde își procură hrana duc cărări bătătorite. Reproducerea are loc o singură dată pe an. Gestația durează aproximativ 22 zile. Femelele gestante nasc în ianuarie-iulie un singur pui, gemenii fiind foarte rari. Puiul rămâne în punga mamei 6-9 luni (marsupiu) până în decembrie, când el este acoperit complet cu păr. Puii devin independenți abia în vara anului următor. Vombații trăiesc în păduri, savane și stepe și, în general, în ținuturile înierbate din zonele de joasă altitudine (câmpii) și cele deluroase și
Vombatide () [Corola-website/Science/313185_a_314514]
-
și primul incisiv superior sunt mari, caninul este mic, iar molarii sunt neascuțiți și tuberculați. Sacii bucali și cecul de 1,8-2,5 metri înlesnesc digestia frunzelor mari și fibroase de eucalipt care constituie hrana principală. Femelele au două mamele; marsupiul lor se deschide înapoi și se extinde în sus și înainte. Craniul este masiv și turtit lateral. Bulele timpanice sunt alungite și turtite lateral. Koala sunt în general animale nocturne și arboricole, coborând pe pământ numai pentru a se muta
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
le reprezintă o infraclasă de mamifere inferioare. Caracteristica acestora este prezența unei pungi, numită marsupiu. În această pungă își continuă dezvoltarea puii după naștere. Există și specii care nu prezintă marsupiu. Deosebirile scheletice și anatomice generale între mamiferele metateriene (marsupiale) și euteriene (placentare) sunt următoarele: Din ordinul marsupialelor fac parte mamifere de diferite dimensiuni. Cele
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
le reprezintă o infraclasă de mamifere inferioare. Caracteristica acestora este prezența unei pungi, numită marsupiu. În această pungă își continuă dezvoltarea puii după naștere. Există și specii care nu prezintă marsupiu. Deosebirile scheletice și anatomice generale între mamiferele metateriene (marsupiale) și euteriene (placentare) sunt următoarele: Din ordinul marsupialelor fac parte mamifere de diferite dimensiuni. Cele mai mici marsupiale sunt șoarecii marsupiali cu capul turtit ("Planigale") care au o lungime a corpului
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
mare măsură (de la 2 la 27), nu numai la genuri diferite, dar uneori în cadrul aceleiași specii. Femelele marsupialelor primitive au un număr mai mare de mameloane; oposumii cu coadă scurtă ("Monodelphis") au 20-27 mamele. Mamelele se găsesc de obicei în interiorul marsupiului (pe peretele abdominal al lui), dar pot fi și libere, atunci când acesta lipsește. Mamelele sunt merocrine și tubulare și au canale galactofore care se deschid pe mameloanele lor. Mamelele posedă mameloane de dimensiuni diferite, care ajută puilor să se fixeze
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
mameloane de dimensiuni diferite, care ajută puilor să se fixeze de mamă, când sunt mici. Un organ cu totul caracteristic pentru marsupiale este o pungă aflată pe fața ventrală a lor, în regiunea posterioară a abdomenului, numită "pungă marsupială" sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
de mamă, când sunt mici. Un organ cu totul caracteristic pentru marsupiale este o pungă aflată pe fața ventrală a lor, în regiunea posterioară a abdomenului, numită "pungă marsupială" sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
sau "marsupiu", în care se continuă dezvoltarea puilor după naștere. Prezența marsupiului la femele joacă un rol foarte mare și a determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
determinat și denumirea ordinului de marsupiale, deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide - înapoi. Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
deși există și specii care nu au o asemenea pungă. Peretele extern al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide - înapoi. Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii de marsupiale. La unele marsupiale, această
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
al marsupiului este format dintr-o cută permanentă a pielii, în care pătrunde și musculatura superficială a corpului. Pe peretele abdominal al marsupiului se deschid mameloanele glandelor mamare. Marsupiul poate să se deschidă înainte sau înapoi. La didelfide și macropodide, marsupiul are deschiderea îndreptată înainte, iar la dasiuride și peramelide - înapoi. Forma pungilor marsupiale și gradul lor de dezvoltare variază la diferite specii de marsupiale. La unele marsupiale, această pungă nu este bine dezvoltată decât în timpul alăptării, când mama își poartă
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
dezvoltată decât în timpul alăptării, când mama își poartă puii în ea; la altele este totdeauna slab dezvoltată, uneori, acestea este reprezentată numai de pliuri laterale ale pielii, iar la unele didelfide și furnicarul australian ("Myrmecobius fasciatus") lipsește complet. De asemenea, marsupiul lipsește la mascul, cu rare excepții ca la cârtița cu pungă ("Notoryctes"), când și masculul are un rudiment de marsupiu. Conformația membrelor la marsupiale este foarte diferită, după condițiile de viață la care sunt ele adaptate. De obicei toate degetele
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
reprezentată numai de pliuri laterale ale pielii, iar la unele didelfide și furnicarul australian ("Myrmecobius fasciatus") lipsește complet. De asemenea, marsupiul lipsește la mascul, cu rare excepții ca la cârtița cu pungă ("Notoryctes"), când și masculul are un rudiment de marsupiu. Conformația membrelor la marsupiale este foarte diferită, după condițiile de viață la care sunt ele adaptate. De obicei toate degetele, atât la membrele anterioare cât și la cele posterioare, sunt îndreptate înainte (câteva excepții fac unele forme arboricole unde există
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
și articulate cu un capăt al lor pe marginea anterioară a oaselor pubiene (pe simfiza pubiană a oaselor coxale), iar apoi ele se îndreaptă către regiunea ventrală, fiind situate superficial în peretele abdominal. Dezvoltarea oaselor marsupiale nu este legată de marsupiu, deoarece ele se găsesc și atunci când aceasta nu există, mai ales la masculi. Ele nu joacă nici un rol în susținerea pungii marsupiale sau în susținerea peretelui abdomenului, spre a-l împiedica să apese pe punga marsupială și să înnăbușe puii
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
lipsește. Marea majoritate a marsupialelor nu au placentă. Există totuși câteva placentare adevărate (exemplu, câteva specii de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere. La unele specii, puii se deplasează singuri până in marsupiu, la altele sunt luați cu gura de mamă și introduși în această pungă tegumentară. În marsupiu ei apucă un mamelon în gură, fixându-se astfel de corpul mamei. În această poziție (fixat de mamelon) va sta până își va desăvârși
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
de șobolani și carnivore marsupiale). Din cauza lipsei placentei, puii sunt foarte puțin dezvoltați la naștere. La unele specii, puii se deplasează singuri până in marsupiu, la altele sunt luați cu gura de mamă și introduși în această pungă tegumentară. În marsupiu ei apucă un mamelon în gură, fixându-se astfel de corpul mamei. În această poziție (fixat de mamelon) va sta până își va desăvârși dezvoltarea. La început, din cauza slabei sale dezvoltări, puiul nu poate să sugă singur și laptele îi
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
neagră și temperamentul rău, ne explicăm de ce europenii l-au botezat „diavolul”. Deși doar de mărimea unui câine mic, labele și dinții săi puternici îi permit să devoreze în întregime prada, putând să rupă oase, piele. Puii sunt născuți prin marsupiul deschis înspre spatele mamei, de care ei se prind cu dinții în primele 4 luni. Are o construcție ghemuit și gros, cu un cap mare și o coadă care este de aproximativ jumătate din lungimea corpului. Neobișnuit pentru un marsupial
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
mai mulți masculi dacă nu sunt păzite după împerechere. Gestația durează 21 de zile, și diavolii dau naștere la 20-30 pui, fiecare cântărind aproximativ 0,18-0,24 grame. Când puii se nasc, concurența este acerbă în trecerea de la vagin spre marsupiu. Odată ajunși, fiecare va rămâne atașat la un mamelon pentru următoarele 100 de zile. În ciuda numărului mare de pui la naștere, femela are doar patru mameloane, astfel încât nu există niciodată mai mult de patru pui pe care îi alăptează. Supraviețuirea
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
doar patru mameloane, astfel încât nu există niciodată mai mult de patru pui pe care îi alăptează. Supraviețuirea puilor de sex feminin este mai mare decât a celor de sex masculin, în medie doar 60% din pui supraviețuind până la naștere. În interiorul marsupiului, este creat un mediu propice pentru dezvoltarea rapidă a puilor. Pleoapele sunt vizibile la 16 zile, mustățile la 17 de zile, iar buzele la 20 de zile. Începe să le crească blana la 49 de zile și au o blană
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
zile. Începe să le crească blana la 49 de zile și au o blană complet dezvoltată la 90 de zile. Ochii lor se deschid la scurt timp după stratul lor de blana, între 87 și 93 de zile. Ei părăsesc marsupiul la 105 zile după naștere, și au o greutate de aproximativ 500 de grame. Spre deosebire de cangur, diavolii tinerii nu se întorc la marsupiu, în schimb, ei rămân pentru încă trei luni cu mama. Femelele sunt ocupate cu creșterea puilor aproximativ
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]