140 matches
-
nu va putea fi niciodată altceva decât adevărul despre niște oameni anume, oameni prinși în miezul unui timp anume" (p. 16). Aceasta reprezintă o premisă metodologica importantă, căci îl situează pe Djilas în curentul unei tradiții intelectuale de factură ne-marxistă potrivit căreia în spatele fiecărei fapte se află câte un om anume așa încât noi nu putem cunoaște istoria că o narațiune de fapte și evenimente obiective independent de înțelegerea oamenilor care le-au făcut posibile. Mult mai puțin evident și, deci
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
strumento repressivo di una classe o poco più, șu cui soprattutto aveva riflettuto Marx e che ancoră aveva avuto di fronte Lenin, non esistevano più, nei paesi maggiormente sviluppati. Gramsci coglie questa novità e șu și essa riflette, sempre restando marxista, mă în modo creativo. L'"allargamento" del concetto di Stato, come riflesso dell'"allargamento" del ruolo e dell'intervento dello Stato nella realtà novecentesca, avviene nei Quaderni în due direzioni: a) la comprensione del nuovo rapporto tra politică ed economia
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
tutti i sensi, economico e no), come Gramsci ci insegna pur sempre a partire da Marx. Dunque, resta fermo per Gramsci che îl modo di produzione capitalistico ha nell'economia îl suo "motore primo". Resta fermo anche che per un marxista dialettico la distinzione tra struttura e sovrastruttura (e tra Stato e società civile) è solo metodica, non organică: în una parolă, è dialettica. Resta anche vero, per Gramsci, che nel Novecento lo Stato, îl politico, ridefinisce i propri rapporti con
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
seconda stesura, vi sono "...due grandi "piani" superstrutturali, quello che și può chiamare della società civile, cioè dell'insieme di organismi volgarmente detti "privați" e quello della "società politică o Stato""7. Gramsci - possiamo dire - è îl più grande studioso marxista delle sovrastrutture, di cui indaga importanza, complessità, articolazioni interne. Non per questo perde di vista îl ruolo determinante della struttura, sia pure all'interno di una concezione dialettica del loro rapporto. Secondo "allargamento": società politică e società civile Veniamo alla
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
p. 1283. 17 A. Capitini, L'atto di educare, cît., p. 7. 18 În questo vi è una piena sintonia, benché partendo da premesse analitiche differenti, con Louis Althusser, del quale resta celebre "Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970, pp. 23-65. 19 A. Capitini, Antifascismo tra i giovani, Célèbes, Trapani, 1966, p. 85. Degno di menzione îl giudizio în merito di Marco Catarci, Îl pensiero disarmato. La pedagogia della nonviolenza di Aldo Capitini, Prefazione di Alex
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
2013, pp. 146-147. 56 Ibidem, p. 13. 57 Ibidem, p. 44. 58 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 220. Bibliografia ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, Cei-Uelci, s.c., 2008. Althusser, Louis,"Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970 Altieri, Rocco, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998. Barcellona, Pietro, Elogio del discorso inutile. La parolă perduta, Dedalo, Bari, 2010. Bobbio, Norberto, Introduzione, în A. Capitini, Îl potere
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
permis că ideile sale să fie cunoscute, cu precăderea, după încheierea celei dea două conflagrații mondiale. Abordarea pe care o are Gramsci în raport cu mișcarea și ideologia fascista se desfășoară pe două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
mișcarea și ideologia fascista se desfășoară pe două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea unei poziții economice independente; fascismul este un nou instrument al dominației de clasă, apărut cu scopul realizării unei
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
existat niciodată în realitate și, în consecință, au diparut și ca instrument de analiză istorică și socială pentru a fi înlocuite de concepte mai elastice. Au dispărut deci și “lupta de clasă”, si “revoluțiile burgheze” sau “comuniste”, si “filosofia istoriei” marxista susținută de asemenea “metanaratiuni”. Că filosofie a istoriei, marxismul a fost discreditat de neputința să de a da seama din perspectiva materialist dialectica de faptele istorice analizate” răspunde absolut pertinent afirmației tale conform căreia “ Dacă înlături programul violent, esența marxismului
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
prinși în centrifuga de divagații diversioniste a lui DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a istoriei, adică ne altoia cu marota mucilaginoasa a inocentei marxismului, a generozității “comunismului că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
prinși în centrifuga de divagații diversioniste a lui DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a istoriei, adică ne altoia cu marota mucilaginoasa a inocentei marxismului, a generozității “comunismului că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
pe numele lui adevărat, Eric Arthur Blair, nuvelist talentat, în 1937, pentru a lupta împotriva elitismului și a tiraniei călătorește în Spania unde se alătură grupului ce luptă împotriva Generalului Francisco Franco. El intra în POUM (Partidul Muncitorilor de Unitate Marxista) un partid socialist fondat pe ideile lui Troțki care se axa pe răscoală clasei mijlocii și se situa împotriva Partidului Comunist Spaniol, care credea în colaborarea cu clasa mijlocie. Experiențele sale din timpul războiului și faptul că fusese împușcat în
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
aibă cotizanți. Dacă asta s-o fi întâmplat și cu partide de titulatura asemănătoare din alte țari nou venite, inclusiv fostul RDG care, cândva, pe vremea CAER-ului și a Pactului de la Varșovia era un fel de diriguitor de cercetare marxista pentru ideologia comună a tuturor țărilor din „Lagăr”, atunci ne dam seama clar de criză de identitate care a făcut recentul congres să ceară și să îndemne, nu spre mai multă democratizare, ci spre „mai multă Europa”. De ce? Nu cumva
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
iar confrații săi, intelectualii francezi perseverau în gauchism făcând teorie pro-sovietică la cafeneaua pariziană, în cunoștință de cauză, fiindcă luptase și-n rezistență, trecuse și prin cluburile socialiste, Revel începea să avertizeze asupra pericolului pe care-l intuiau și foștii marxisti italieni și politicieni de talia lui Willi Brandt, combătând comunismul. Așa cum avea să declare, „nu în numele ideilor liberale, ci în numele demnității umane”. Acesta era motivul care-l făcuse ca, renunțând la aspectele sigure și onorante ale vieții universitare, să-și
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
la aniversarea a unui secol de la Marea Unire. * Din 1989 statele ortodoxo-comuniste din fostul Lagăr sunt în tranziție spre state mafiote, urmărea eșecului refacerii unității creștine. Vezi structurile crimei organizate din fosta URSS, Jugoslavie și Bulgaria, România. Dictatură de dezvoltare marxista urmărea să ajungă din urmă și să depășească occidentul, pe când mafia ortodoxă se substitue statului și amâna astfel dialogul cu Romă, refacererea unității de credință și credibilitate est-vest. Dictatură se baza pe sclavi, fără drept de mișcare și cuvânt. Mafia
STATUL MAFIOT de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374560_a_375889]
-
pe numele lui adevărat, Eric Arthur Blair, nuvelist talentat, în 1937, pentru a lupta împotriva elitismului și a tiraniei călătorește în Spania unde se alătură grupului ce luptă împotriva Generalului Francisco Franco. El intra în POUM (Partidul Muncitorilor de Unitate Marxista) un partid socialist fondat pe ideile lui Troțki care se axa pe răscoală clasei mijlocii și se situa împotriva Partidului Comunist Spaniol, care credea în colaborarea cu clasa mijlocie. Experiențele sale din timpul războiului și faptul că fusese împușcat în
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
a fost expulzat, ceea ce l-a condus la Geneva, Berlin și Montpellier. Instalat în Franța în 1894-1895, își păstrează contactele legate la Geneva cu rușii Plehanov, Vera Zasulici și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși intelectuali la liberalism. Renașterea se realizează cu ajutorul revoluției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Editare) vin în replică cu operele complete ale lui Lenin. Către 1928, revista Clarté alunecă spre troțkism, Le Monde se cufundă în confuzie. Stupoare. Ce-i de făcut? Alte reviste. La Revue de psychologie concrète (Politzer) și La Revue marxiste (Lefebre, Rapoport etc.). Librăriile fiecărui partid încep atunci cursa după fonduri. Atunci cînd Internaționala comunistă, după al V-lea Congres, decide să facă ordine în zăpăceala franceză, ea pune la cale remanierea conducerii prin preluarea serviciilor de editare și educare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o agricultură modernă și socializată, Însă o dată acest drum străbătut, imaginea ce se Înfățișează privirii este aceeași. Rosa Luxemburg: medic al revoluției Rosa Luxemburg a fost mai mult decât o contemporană a lui Lenin. A fost o revoluționară și o marxistă la fel de dedicată, asasinată, Împreună cu Karl Liebknecht, În 1919, la Berlin, la ordinul aliaților ei de stânga mai puțin revoluționari. Deși Jane Jacobs a criticat urbanismul extrem-modernist În general și pe Le Corbusier, este aproape sigur că acesta nu auzit de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în sterilitate, îi este contrapus experimentalismul „generației lui Neptun”. Urmărind ideile grupului din perspective complementare - estetică, lingvistică, sociologică, ideologică -, I. pune în lumină atât conținutul novator, cât și punctele slabe ale manifestelor neoavangardiste, datorate unor abordări sociologizante dogmatice, tributare esteticilor marxiste ale lui Georg Lukács și Antonio Gramsci, ca și caracterului vag și efemer al teoriei „angajării” a lui Jean-Paul Sartre. Volumul Palimpseste (1979) teoretizează, cu mai mulți ani înaintea apariției în Franța a cărții cu același titlu al lui Gérard
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
fiind responsabilă pentru milenii de istorie. Coroborat cu fetișizarea marxistă a progresului, „mitul Vârstei de Aur“ ieșea din illo tempore și devenea universal, dar preocupat nu de originea lumii ci de experiența umană a acestei lumi46. Gândirea mitică și cea marxistă se întâlnesc în gustul pentru scheme sumare. Faptele sunt raportate la o explicație unică și globală, o anumită logică sau cel puțin o anumită coerență tinzând să se impună în desfășurarea de obicei deconcertantă a evenimentelor 47. Trecutul fiind inserat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să așezăm opera intelectualilor români evocați aici într-o cămașă a lui Nessus, din care să deducem faptul că rădăcinile intelectuale ale ideologiei comuniste s-ar regăsi în opera lor. Aceasta ar însemna să intrăm în logica absurdă a „necesității“ marxiste în istorie, de care tocmai ne-am delimitat. Logica explicației în istorie este infinit mai complexă, pentru a o reduce la simplificări de tip justificativ 19. Rezistența la modernizare a găsit în intelighenția românească un aliat nesperat. Societatea nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
societății. La nivelul claselor sociale e vorba de predominanța („dictatura”) unei singure clase - proletariatul -, celelalte trebuind să fie distruse, inclusiv prin Gulag; la nivelul politicii - partidul unic, opus pluripartidismului; la nivelul culturii - o singură filosofie și o singură știință, cea marxistă; la nivelul individului - omul nou, cetățeanul comunist. Să ne aducem aminte cum, În anii ’50 ai secolului XX, a fost impus modelul științei unice, sovietice, care renega și condamna ca decadente biologia și genetica, informatica etc. Desigur, când au Început
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra artei și literaturii. Deși a adoptat de la început o atitudine polemică față de Titu Maiorescu și orientarea junimistă, criticul a avut în vedere, pe lângă perspectiva sociologică asupra artei, și criteriul estetic, maiorescian, relație subliniată
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]