716 matches
-
civilă a cetățenilor și a formațiilor de apărare civilă; ... b) protecția cetățenilor împotriva efectelor armelor de nimicire în masă și ale armelor obișnuite, prin mijloace individuale, adăpostire, dispersare și evacuare; ... c) protecția bunurilor materiale de orice natură, prin dispersare, evacuare, mascare, camuflare și alte măsuri tehnice și organizatorice care să contribuie la asigurarea funcționarii neîntrerupte a unităților economice în situații speciale; ... d) prevenirea populației și a personalului muncitor din localități și unități socialiste asupra pericolului atacurilor din aer, prin înștiințare și
LEGE nr. 2 din 24 martie 1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106515_a_107844]
-
populației și a bunurilor materiale Articolul 17 Protecția populației și a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor de nimicire în masă și a armelor obișnuite se asigura printr-un ansamblu de măsuri constînd din: înștiințare și alarmare, adăpostire, dispersare și evacuare, mascare, camuflare și alte măsuri tehnice și organizatorice. Articolul 18 Măsurile de protecție a populației și bunurilor materiale se realizează diferențiat, în raport de categoria localităților, precum și în funcție de importanță unităților socialiste, unităților și formațiunilor militare. Împărțirea localităților pe categorii, precum și măsurile
LEGE nr. 2 din 24 martie 1978 privind apărarea civilă în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106515_a_107844]
-
-urile lor pipernicite cu tot, în slujba noilor stăpâni. Iar acestora le-a plăcut la culme să fie gâdilați, adulați, serviți, așa că au pompat și mai mulți bani în aceste universități de mucava, al căror singur merit l-a reprezentat mascarea șomajului în zona învățământului. În clipa de față, sistemul e atât de betonat, relațiile atât de solidificate încât îți trebuie curajul unui Ahile și forța unui Hercule să te iei cu el la trântă. Cum mafiile sunt transpartinice și interesele
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
pălească, față de genul nou de literatură pe care îl reprezintă documentul secret de istorie, revelarea unor fapte politice și militare, tăinuite. Fiindcă doamna aceasta - destul de cinică și de crudă, - care se numește Istoria, întrece în complicarea intrigii și în ascunderea,... mascarea criminalului, până la ultima filă, ori secvență de film... în noul tip de literatură, cititorul află în ce măsură este liber sau determinat; în ce măsură a fost mințit, înșelat în cutare sau cutare împrejurare; în ce măsură viața sa a fost și este implicată direct în
Romanul polițist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7131_a_8456]
-
asupra pașilor de altădată, dar ispitit mai intens de drumuri încă nestrăbătute, dornic să vadă încotro îl pot duce și ce se află la capătul lor. Ar trebui să ne asumăm deschis această fizionomie a operei și să renunțăm la mascarea ei sub o iluzorie "unitate lăuntrică", debitoare mai mult comodității noastre decît fenomenului luat în studiu. Să-l redăm pe Caragiale "liber-schimbismului" său funciar, naturii sale proteice și neliniștite, și să nu-i mai substituim acesteia propriile noastre construcții ingenioase
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
și management în domeniul comunicațiilor militare 240 140 Antreprenoriat în ingineria materialelor 240 10 Inginerie genistică, Inginerie de armament, rachete și muniții 20 Inginerie genistică 10 Mașini și utilaje de geniu 240 20 Sisteme pentru baraje de mine, distrugeri și mascare 240 80 Inginerie de armament, rachete și muniții 10 Armament, rachete, muniții de aviație și sisteme de salvare 240 20 Muniții, rachete, explozivi și pulberi 240 30 Armament, aparatură artileristică și sisteme de conducere a focului 240 40 Sisteme integrate
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258336]
-
și Mecatronică Inginerie civilă Construcții și fortificații A IF 240 25 Drumuri, poduri și infrastructuri militare A IF 240 15 Inginerie geodezică Topogeodezie și automatizarea asigurării topogeodezice A IF 240 25 Inginerie genistică Sisteme pentru baraje de mine, distrugeri și mascare A IF 240 25 Inginerie de armament, rachete și muniții Armament, aparatură artileristică și sisteme de conducere a focului A IF 240 25 Armament, rachete, muniții de aviație și sisteme de salvare A IF 240 25 Muniții, rachete, explozivi și
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258336]
-
că în acest sens este și doctrina dezvoltată sub imperiul Codului penal din 1968, atunci când se menționează că rațiunea agravantei rezidă în folosirea de către făptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. Astfel, recurgând la mascare (deghizare sau travestire), făptuitorul se dovedește mai periculos, el chibzuiește mai mult asupra modului în care va realiza hotărârea sa infracțională și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat. Prin urmare, în situația în care făptuitorul poartă o
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
prevenirii răspândirii SARS-CoV-2, este necesar să se verifice, suplimentar, dacă a urmărit cu adevărat îngreunarea descoperirii sale, respectiv dacă s-a mascat cu intenția explicită de a comite un furt. Este adevărat că legiuitorul nu distinge după intenția din spatele mascării, deghizării sau travestirii, dispoziția legală fiind formulată în termeni obiectivi, însă de la momentul edictării normei au intervenit schimbări care nu puteau fi prevăzute de legiuitor și care nu pot fi ignorate în condițiile în care legea impune cu caracter
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
existența infracțiunii în varianta calificată poartă denumirea de element circumstanțial. Astfel, rațiunea legiferării elementului circumstanțial este aceea că fapta este mai gravă deoarece identificarea autorului și tragerea lui la răspundere penală sunt mai dificile atunci când furtul este pregătit prin mascare, deghizare sau travestire. S-a precizat că actele preparatorii, pregătirea prin mascare, deghizare, travestire, reprezintă o componentă obiectivă în „economia“ elementului circumstanțial și că este suficientă simpla recurgere la unul dintre aceste procedee dacă identificarea autorului devine dificilă, poziția subiectivă
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
legiferării elementului circumstanțial este aceea că fapta este mai gravă deoarece identificarea autorului și tragerea lui la răspundere penală sunt mai dificile atunci când furtul este pregătit prin mascare, deghizare sau travestire. S-a precizat că actele preparatorii, pregătirea prin mascare, deghizare, travestire, reprezintă o componentă obiectivă în „economia“ elementului circumstanțial și că este suficientă simpla recurgere la unul dintre aceste procedee dacă identificarea autorului devine dificilă, poziția subiectivă a făptuitorului fiind lipsită de relevanță în privința existenței elementului circumstanțial. În
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
penal. S-a notat că doctrina de specialitate a statuat asupra sintagmei „persoană mascată“ ca fiind o persoană care poartă total sau parțial o mască, dacă în acest fel reușește să se ascundă privirilor și să nu fie recunoscută, iar mascarea are în vedere orice situație în care este ascunsă înfățișarea fizică a persoanei (Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Editura C.H. Beck, 2019, p. 220; Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiș, Mirela Gorunescu, Costică Păun, Maxim Dobrinoiu
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
faptul că opiniile doctrinare au exprimat, referitor la rațiunea instituirii elementului circumstanțial de agravare, teza potrivit căreia persoana mascată caută să se ascundă privirilor, să nu fie recunoscută sau identificată de victime sau de alte persoane și că, recurgând la mascare, făptuitorul se dovedește a fi mai periculos, deoarece el chibzuiește mai mult cu privire la modul de exteriorizare a rezoluției infracționale și își ia măsuri pentru a nu putea fi identificat, iar prin folosirea unor astfel de mijloace, contribuie la
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
de scop, astfel că a stabili necesitatea existenței acestei condiții ar însemna a adăuga o cerință pe care legiuitorul nu a prevăzut-o. Ca atare, s-a subliniat că legiuitorul nu face nicio distincție în funcție de intenția din spatele mascării, deghizării sau travestirii, dispoziția legală fiind formulată în termeni obiectivi. Opiniile exprimate în doctrină au pornit de la realitatea că orice furt săvârșit de o persoană mascată prezumă existența unui astfel de scop al ascunderii identității; cu toate acestea trebuie
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
care purtarea măștii de protecție este obligatorie. Mascarea unei persoane atrage în mod obiectiv îngreunarea posibilității de identificare a acesteia și determină totodată o îndrăzneală a făptuitorului, deoarece acesta își dă seama că este mai greu de recunoscut, indiferent dacă mascarea a avut loc în scopul comiterii furtului sau doar pentru respectarea unei obligații legale. ... VI.3. Opinia juridică exprimată de Centrul de cercetări în Științe penale din cadrul Universității de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept, prin director, conferențiar universitar doctor
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
1) - art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. S-a arătat în prealabil că, deși norma legală nu prevede expressis verbis, trebuie analizată și poziția subiectivă a făptuitorului, în sensul ca acesta să fi urmărit ascunderea identității prin mascare. În argumentarea opiniei, s-a menționat că elementele circumstanțiale pot fi clasificate în elemente circumstanțiale reale și elemente circumstanțiale personale, fiind necesară clarificarea naturii elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Astfel, dacă
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
II, Editura Universul Juridic, 2018, p. 269). S-a apreciat că elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal se înscrie în categoria elementelor circumstanțiale personale obiectivabile, fiind necesar a stabili scopul urmărit prin mascare. Altfel spus, este necesar ca autorul să urmărească să își protejeze identitatea prin faptul că se maschează. Deci, trebuie să se mascheze în scopul săvârșirii furtului, fiind exprimate pe aceeași linie de gândire și opinii doctrinare în sensul că circumstanța
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
reală (Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului, contra autorității, de corupție, de serviciu, de fals și contra ordinii și liniștii publice, Editura Universul Juridic, 2020, pag. 46). Legiuitorul nu a impus expres condiția scopului mascării, deoarece la momentul redactării normei nu a fost avută în vedere situația socială generată de pandemie, astfel încât se putea subînțelege că o persoană care procedează la sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
sustragerea unui bun, mascată fiind, și-a ascuns fața tocmai pentru a comite furtul. Această interpretare este în acord cu rațiunea agravantei. Astfel, în doctrină s-a susținut că „făptuitorul urmărește să nu fie recunoscut și, pentru aceasta, recurge la mascare“ (Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2021, pag. 272). Prin urmare, mascarea denotă o acțiune pregătită. În aceeași ordine de idei a fost amintită și opinia exprimată în literatura
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
în doctrină s-a susținut că „făptuitorul urmărește să nu fie recunoscut și, pentru aceasta, recurge la mascare“ (Valerian Cioclei, Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2021, pag. 272). Prin urmare, mascarea denotă o acțiune pregătită. În aceeași ordine de idei a fost amintită și opinia exprimată în literatura de specialitate mai veche, stabilindu-se că prin mascare „autorul premeditează și concepe în mod profesional comiterea faptei“ (Tiberiu Medeanu, în Matei Basarab
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, Editura C.H. Beck, 2021, pag. 272). Prin urmare, mascarea denotă o acțiune pregătită. În aceeași ordine de idei a fost amintită și opinia exprimată în literatura de specialitate mai veche, stabilindu-se că prin mascare „autorul premeditează și concepe în mod profesional comiterea faptei“ (Tiberiu Medeanu, în Matei Basarab ș.a., Codul penal comentat, vol. II, Partea specială, Editura Hamangiu, 2008, pag. 385). Ca atare, s-a arătat că este esențial pentru reținerea acestei variante agravate
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
2008, pag. 385). Ca atare, s-a arătat că este esențial pentru reținerea acestei variante agravate a furtului ca făptuitorul să ia decizia premeditată de a se masca pentru a se proteja în timpul sustragerii bunului. Astfel, recurgerea la procedeul mascării imprimă faptei o periculozitate sporită, făptuitorul premeditând asupra modului în care va săvârși infracțiunea și luându-și astfel o serie de măsuri pentru a nu fi identificat. Așadar, deși norma legală în discuție nu distinge după intenția din spatele mascării
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
mascării imprimă faptei o periculozitate sporită, făptuitorul premeditând asupra modului în care va săvârși infracțiunea și luându-și astfel o serie de măsuri pentru a nu fi identificat. Așadar, deși norma legală în discuție nu distinge după intenția din spatele mascării, textul ar trebui interpretat teleologic, în sensul existenței unui scop implicit, scop care presupune ca autorul să se mascheze cu intenția de a înlesni sau ascunde săvârșirea furtului. ... VI.4. Opinia juridică exprimată de Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai redactată
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
fiind avută în vedere o altă realitate istorică. Formularea simplificată a textului, care nu făcea referire explicită la vreun element subiectiv, a avut scopul implicit de a se evita dificultățile generate de probarea de către organele judiciare a elementului subiectiv, mascarea ca mod imaginat de infractor pentru a înlesni ascunderea identității sale. Principial, în cazul furtului calificat comis de o persoană mascată, organul judiciar ar trebui să constate și prezența elementului subiectiv caracteristic unui furt comis de o persoană mascată - ascunderea
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
a infracțiunii de furt relevă faptul că elementul circumstanțial prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal constituie o împrejurare obiectivă, a cărei realizare este independentă de poziția subiectivă a autorului în raport cu rezultatul acțiunii de mascare, iar interpretarea istorico-teleologică nu conferă substanță tezei potrivit căreia o astfel de cerință esențială ar fi implicită. În dezlegarea problemei de drept, judecătorul-raportor a reținut că divergența de opinii are ca izvor faptul că autorul, persoană mascată care comite un
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]