32 matches
-
nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă continuă sau în impulsuri. Primul maser și primul laser funcționau în regim de impulsuri. În funcție de tipul de laser și de aplicația pentru care a fost construit, puterea transportată de fascicul poate fi foarte diferită. Astfel, dacă diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
elemente ale fierului în rețeaua Al2O3. În 1955, Prochorov a studiat împreună cu A.A. Manenkov spectrul EPR al unui rubin ce a făcut posibil să poată fi sugerat drept material pentru laseri în anul 1957. Aceștia au proiectat și construit masere folosind diferite materiale și studiind deasemenea caracteristicile maserilor. Această cercetare a fost efectuată în cooperare cu laboratorul de radiospectroscopie al Institutului de Fizică Nucleară de la Universitatea din Moscova. Acest laborator a fost organizat de Prochorov în anul 1957. Unul din
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
undele electromagnetice. La Universitatea din Columbia a continuat cercetările în legătură cu fizica microundelor, în mod particular studiind interacțiunile dintre microunde și molecule și folosind microundele spectrale pentru studierea structurilor moleculelor, atomilor și nucleelor. În 1951, doctorul Townes a conceput ideea de maser iar câteva luni mai târziu el și asociații lui au început munca la un dispozitiv folosind gazul de amoniac ca un mediu activ. În 1954, prima amplificare și generare de unde electromagnetice prin emisiile stimulate au fost obținute de doctorul Townes
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
lui au început munca la un dispozitiv folosind gazul de amoniac ca un mediu activ. În 1954, prima amplificare și generare de unde electromagnetice prin emisiile stimulate au fost obținute de doctorul Townes și studenții acestuia dând nume acestui dispozitiv drept “maser” care este un acronim pentru amplificare cu microunde prin emisie stimulată de radiație. În 1958 Doctorul Townes și fratele său vitreg Doctorul A.L. Schawlow care pentru scurt timp a fost profesor la Universitatea Stanford, au arătat teoretic faptul că
Charles Hard Townes () [Corola-website/Science/311164_a_312493]
-
într-o cavitate poate fi folosită pentru a începe aceeași cascadă într-un alt set la unghiuri drepte, creând astfel un interferometru de mare precizie. Primul astfel de experiment a fost condus de Charles H. Townes, unul din co-creatorii primului maser. Experimentul din 1958 a dat o limită superioară vitezei, luând în calcul orice eroare experimentală, de doar 30 m/s. În 1974 o repetare cu laseri mai preciși în experimentul Trimmer triunghiular a redus această limită maximă la 0,025
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
în noiembrie 2016 cu un lansator Ariane 5 ES. Ceasurile sateliților sunt esențiale pentru performanțele de poziționare ale sistemului Galileo. Fiecare dintre cei 30 de sateliți din sistem, va avea la bord un ceas atomic cu rubidiu și un ceas maser cu hidrogen (Passive Hydrogen Maser). Ceasurile sunt prevăzute cu oscilatoare produse de firma elvețiană TEMEX fiind extrem de precise (deviație de o secundă în 760.000 de ani pentru ceasul cu rubidiu și o secundă în trei milioane de ani pentru
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]
-
lansator Ariane 5 ES. Ceasurile sateliților sunt esențiale pentru performanțele de poziționare ale sistemului Galileo. Fiecare dintre cei 30 de sateliți din sistem, va avea la bord un ceas atomic cu rubidiu și un ceas maser cu hidrogen (Passive Hydrogen Maser). Ceasurile sunt prevăzute cu oscilatoare produse de firma elvețiană TEMEX fiind extrem de precise (deviație de o secundă în 760.000 de ani pentru ceasul cu rubidiu și o secundă în trei milioane de ani pentru cel cu hidrogen). În navigare
Galileo (sistem de navigație) () [Corola-website/Science/336874_a_338203]