33 matches
-
care se pot prinde greutăți de plumb" < sl. kamenĭ "piatră"; coprină "o plantă erbacee" < bg. koprina "mătase"; iliș "impozit pe resurse de hrană" < magh. élés "hrană, provizii alimentare; gustare"; maslu "slujbă religioasă la care se face ungerea cu mir" < sl. maslo "ulei"; măsea < lat. maxilla "maxilar"; nedeie "petrecere câmpenească de sărbătoare" < sl. nedĕlja "duminică" etc. (pentru alte exemple, v. Suciu, CLS, pp. 22-23). Astfel de etimoane sunt perfecte din punct de vedere formal, dar insuficiente semantic, iar explicarea etimologică a cuvintelor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Sfântul Maslu este una din Tainele Bisericii, prin care aceasta se roagă, prin sfințiții ei slujitori, pentru sănătatea bolnavilor, acordându‑le iertarea de păcate prin ungerea cu untdelemn sfințit. „Denumirea de maslu este de origine slavă (de la cuvântul vechi‑slav maslo, care Însemnează untdelemn). Se mai Întrebuințează și denumi‑ rea de eleoungere (ungere cu untdelemn)”304. Întrucât prin această sfântă Taină se cere și se dobândește nu numai vindecarea trupului, ci și iertarea păcatelor, se poate face Maslul nu numai pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo mejdu glaz! Ia dă, tu, române, păsările și ouăle bravei noastre Armate Roșii! Și nu uita de unt, de carne, de lapte, de miere, de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rău de moarte în familia acelor case. Cînd pocnește în casă nu-i a bine. Să nu te uiți în casă din afară, pe fereastră, că rămîne pustie. Cînd nu-ți merge bine într-o casă nici după ce ai făcut masle*, atunci ia lemn de la casa din dreapta și de la cea din stînga și afumă casa ta de trei ori. Casele se grijesc totdeauna la sfîrșitul lunii, ca să nu se facă juvini prin casă. Să nu scopești în casă în zi de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că unul din casă a tăiat ceva de furat cu el. Dambla Cînd un om calcă pe urmele pe care au umblat ursitoarele, rămîne damblagiu. Omul damblagit e luat de dracu’; singur el cere să i se facă masle cu nouă popi. Dar Dacă se dă cuiva ceva, trebuie a-i da din toată inima, fără să-i pară rău, că la din contra, n-are parte din lucrul primit. Să nu-ți ponegrești darul tău sau pe al
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât din fondul vechi, cât și din fondul neologic, în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
i-o transmite, molipsind-o, e o copilă oarecare de pe stradă, umblând, însă, în "faetonul" unei lăptărese. Printr-un scurt, ultim, jet de alburi seminale și de sanguine roșuri, are s-o încheie, în rest, și Pașadia, - cel "închinat", altminteri, altei masle. III. Că nu am stăruit, până acum, asupra tâlcului "în sine" al amintitelor culori, e fie pentru că acesta e truvabil, "de gata", în diverse lexicoane, fie că, mai cu seamă, ceea ce,-n Craii..., are importanță e semnificația contextuală, a lor
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri), jertfă (jrătva), odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]