14,670 matches
-
și spunându-ne că suntem niște "ageamii". Eram foarte speriați! Când a venit în săptămâna următoare, devenise blajin și îngăduitor și, de la catedră, a rostit (cu aproximație):" Am aflat că sunteți preocupați mai mult de literatură, așa că, pentru examenul de matematică vă voi divulga dinainte întrebarea ca să luați astfel note de trecere...; și acum haideți să facem puțină literatură". Drept care a început să ne citească din Edgar Poe, din Mallarmeé, Rimbaud, Baudelaire și să ne explice, să ne dezlege și lămurească
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
de o economie națională să fie menținut în stare de funcționare timp de un sfert de secol. Pe cît de necunoscuți sunt astăzi acești semi-eroi anonimi, pe atît de celebri au ajuns, fiecare în parte, în aria lor profesională, în matematică, fizică, inginerie ori medicină. O ultimă ciudățenie a acestui grup ciudat: cînd ne întîlnim, fiecare își lasă la ușă reușita socială. Diferitele traiectorii ale existenței fiecăruia se pun între paranteze. Nu suntem însă nici pe departe egali între noi, pares
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
literaturii subterane ruse (începând de la Pușkin), a criptării unor scrieri de către scriitori contestatari aflați sub urmărire, până la rețeaua samisdat-ului ce alcătuia o adevărată rețea a solidarității umane, împotriva terorii și în ciuda ei. Asocierea Soljenițîn - Gulag, adevărată, dar insuficientă, ca în matematici, oprește cititorul la definiția Gulag-ului, sistemului de lagăre de exterminare sovietice, dar nu dezvăluie adevărata dimensiune concentrațională, întreg teritoriul sovietic, cu spălarea aproape generală a creierelor, cu incultura, abuzurile și corupția autorităților de la orice nivel, cu lipsa de scrupule
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
frumoase rînduri apar despre lenea boierească: "Trăiam într-o casă unde nimeni nu făcea nimic, consideram eu, afară de mine, care eram foarte ocupat. De dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama uneori bunica. Ele se oboseau doar cicălind slugile, în total opt. ș...ț După-masă, grand-papa se ducea la
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
specifice ale unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discuția"; "s-o făcut doctor în matematică"), ale verbului a lua: ("să mă ieie în considerație"). Ar mai merită să fie amintite poziția în frază a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am trimis") și
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
culturală. Totuși, libertatea despre care vorbește titlul cărții nu se regăsește neapărat aici, ci în faptul că jucătorul poate alege în principiu să intre sau nu în joc, indiferent dacă e profesor, actor, scriitor, jucător profesionist sau sportiv, olimpic la matematică sau agent de bursă. Cu toate acestea, există și jocuri (politice, economice, diplomatice sau militare) în care nu ne dăm seama decît foarte tîrziu că am intrat. Uneori, niciodată. Căutînd să aflu semnificația acestei “libertăți”, am sfîrșit prin a descoperi
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
11 capitole, care se referă, cu acribie bibliografică, la istoria și identitatea jocului, la trăsăturile sale, la (cîteva dintre) domeniile în care poate fi întîlnit - lingvistica, semiotica, literatura, arta în general, dar și fotbalul, șahul, tenisul sau jocurile de noroc, matematica, jurisprudența, știința militară sau informatica. “...Matematicianul dispune de o libertate totală în alegerea personajelor și intrigii ficțiunii sale, totul se constituie ca un joc, singura sa responsabilitate este aceea a coerenței acțiunii sale, a sistemului pe care îl construiește și
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
când spun barbian, mă gândesc la acea butadă celebră potrivit căreia poezia și geometria se întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman decât predecesorul său, relegând, la modul teribilist, matematica unei sfere abstracte ce pare să pălească în comparație cu viața organică de zi cu zi. „Matematicile, spune el, le-am trădat mereu, pentru toate cunoștințele vieții”. “E un paradox”, intervine interlocutorul său, „pentru că matematica v-a fost viața! ” Iar răspunsul vine
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman decât predecesorul său, relegând, la modul teribilist, matematica unei sfere abstracte ce pare să pălească în comparație cu viața organică de zi cu zi. „Matematicile, spune el, le-am trădat mereu, pentru toate cunoștințele vieții”. “E un paradox”, intervine interlocutorul său, „pentru că matematica v-a fost viața! ” Iar răspunsul vine neașteptat de sincer: „Desigur, viața, într-un fel... dar o singură știință, așa de abstractă
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
decât predecesorul său, relegând, la modul teribilist, matematica unei sfere abstracte ce pare să pălească în comparație cu viața organică de zi cu zi. „Matematicile, spune el, le-am trădat mereu, pentru toate cunoștințele vieții”. “E un paradox”, intervine interlocutorul său, „pentru că matematica v-a fost viața! ” Iar răspunsul vine neașteptat de sincer: „Desigur, viața, într-un fel... dar o singură știință, așa de abstractă, nu se poate identifica cu viața; viața este totuși un lucru concret, dat o dată pentru totdeauna, iar omul
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
care se intitulează, cum altfel, Pupăza din tei. Vom spicui de la rubrica Perle una datorată unui elev (“Deși e cuprins de lanțuri Dan este legat sufleteșe de calul său“) și alta de care se face responsabil un profesor (“Mîine la matematică să nu te prind fără caiet de dictando “). l Cine se plîngea că ducem lipsă de polemici nu știa ce vorbește. În numărul din august al craiovenelor “Ramuri”, dl Daniel Cristea-Enache vine cu o replică vehementă și în bună parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
text. Cîteva clipe întîrzie în starea asta. Apoi, fremătînd se ridică și căută în raftul cu cărți. Ia dicționarul, găsește cuvîntul care nu-i dă pace, îi află înțelesul pe care și-l notează cu creionul pe un caiet de matematică nescris: «cochilie, s.f. 1. Înveliș calcaros sau silicios al unor moluște foraminifere etc. 2. Tipar metalic folosit la turnarea diferitelor piese de mașini etc.». Creionul zăbovește în aer; nu înțelege pe deplin. Mai citește odată ce a scris. Scutură din cap
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
fapte pe cît de spectaculoase, pe atît de tipice pentru omul secolului XIX; o formație intelectuală dintre cele mai complexe pe atunci (a învățat greaca, apoi gramatica românească de la Heliade-Rădulescu, ia bacalaureatul în litere la Sorbona și un altul, în matematici, tot la Paris, absolvă Școala de mine, face și puțină boemă prin Europa, se interesează de istorie și de ideile socialismului utopic), o intensă activitate politică și o neascunsă ambiție, gîndindu-se chiar la tron, guvernator al insulei Samos, apoi prim-
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
mamei dominatoare. Al doilea volum, apărut de curînd, Către vîrsta de bărbat, povestește la persoana a treia prima tinerețe a lui John, care a reușit să scape de existența provincială și iubirea sufocantă a mamei, odată cu începerea studiilor universitare de matematică la Cap, continuate la Londra în anii ’60, unde lucrează apoi ca programator-informatician la IBM. Solitar, fără prieteni, el își dă seama că slujba îl îndepărtează de adevărata lui vocație și demisionează, petrecîndu-și apoi timpul în marile biblioteci londoneze, în
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
absolvită la Moscova, cu o practică plină de istorii complexe desfășurată la Chișinău. După ’90, s-a stabilit și profesează în România. Ea și-a amintit că îl știe pe Yuri Kordonski de cînd acesta făcea teatru ca student la Matematică, iar spectacolele aveau mare succes și priză la public, fiind preluate și difuzate de televiziune. El juca, memorabil, roluri de comedie. Între timp, a absolvit școala de teatru a lui Lev Dodin - secția actorie - a jucat în celebra trupă a
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
visător sau aventurier sub o cultură științifică riguroasă, autorul Numărului de aur, este un adevărat tărâm al reconcilierii tuturor antitezelor sub presiunea nevoii de a găsi formula unică de ordonare a formelor, ritmurilor, proporțiilor, reacțiilor reciproce dintre „ortodoxie cu catolicism, matematică și poezie, geometrie și electronică, fizică și estetică, ceremonii și viață boemă, reacții ereditare și liberalism dobândit, gândire întemeiată pe studiu și teze științifice, cu noutăți, ecuații în forme de sonete, precizia exegezei tehnice și filosofice, cu fascinație pentru alchimia
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
În același timp, știi să rîzi cu o poftă cum eu n-am rîs niciodată. Ce anume te face să rîzi? M.P.: Cînd eram copil și mergeam la școala din Jucu, în clasele primare și gimnaziale, aveam un profesor de matematică, domnul Runcu, cu care făceam geometrie și algebră, și care, din cînd în cînd, ne spunea glume. Era un om minunat. Eu rîdeam atît de tare încît se auzea peste trei săli de clasă, deși zidurile sînt groase de un
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de acord și artisticește izbutit: "sunt undeva departe/ dar depărtarea aceasta/ parcă ar fi aici/ aici, chiar aici,/ în inima mea/ chiar aici, unde ar putea fi/ scaunul acesta, masa aceasta,/ patul acesta pe care dorm". ( Duțu Victoria, prof. de matematică, pseudonim Ilinca Natanael, București) * La insistența dvs. sâcâitoare de a vi se indica procedeul prin care, cum cam încâlcit ziceți, "O persoană are de publicat câteva poezii dar nu știe dacă sunt bune pentru tipar, pentru a fi publicate într-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
și a început divorțul. Își ținuse însă promisiunea! - Cum era în viața de toate zilele? Cred că era fascinant, un om-spectacol. - Era un om foarte vesel. Iubea viața nemaipomenit de mult, iubea oamenii; totul la el era în exces. Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
divorțul. Își ținuse însă promisiunea! - Cum era în viața de toate zilele? Cred că era fascinant, un om-spectacol. - Era un om foarte vesel. Iubea viața nemaipomenit de mult, iubea oamenii; totul la el era în exces. Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
nemaipomenit de mult, iubea oamenii; totul la el era în exces. Făcea matematică tot timpul - matematica a fost marea pasiune a vieții lui - și fredona tot timpul în casă, un fel de mormăială - asta însemna că gândea la probleme de matematică. Nu stătea la masă, ci culcat, cu capul sprijinit în mâna dreaptă. Aveai impresia că nu face nimic. La noi în casă nici nu se vorbea decât la ora mesei, când venea și povestea tot ce i se întâmpla. Vorbea
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
era o prietenie extrem de interesată din partea acestuia, care nu știa decât să ceară, iar dorințele i se îndeplineau imediat. Mai târziu, cumplit de gelos pe popularitatea lui Grigri, s-a purtat înfiorător. Din cauza lui Teodorescu a plecat de la Facultatea de Matematică la Facultatea de Litere; s-a înconjurat de scriitori, sculptori, pictori, muzicieni care veneau la lecțiile lui și erau fascinați, vrăjiți de el; avea într-adevăr o inteligență sclipitoare, a fost pionierul calculatoarelor în România, a fost un vizionar - multe
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
s-au dovedit adevărate peste ani. - Cine intra în casa dumneavoastră? - Casa noastră era deschisă; îi plăcea foarte mult să aibă musafiri, să petreacă, să se sărbătorească. Este evident că avea nevoie de destindere din pricina tensiunii în care trăia cu matematica în cap în fiecare clipă și, seară de seară mergeam la CO{ (Casa Oamenilor de {tiință). Toți matematicienii (și nu numai!) străini care veneau în România în vremea aceea au trecut și prin casa noastră. Întotdeauna în 10 ianuarie, ziua
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
a avut rubrică în Contemporanul. Scria cu mare ușurință. Unele dintre articolele sale aproape că nu aveau ștersături. - Cum comunicați cu dânsul? - Să știți că ne mai și certam! Eram două temperamente complet diferite. Pe deasupra, eu nu înțelegeam nimic din matematică, dar pe el asta nu l-a deranjat niciodată. Eram de acord în privința lucrurilor mari din viață, pe principii morale, pe cinste - era un om de o cinste extraordinară! Eu eram sportivă, el detesta să umble! A încercat să umble
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
aniversarea sa îi urez tov. Ceaușescu ca, cu sprijinul său, științele matematice să progreseze în R.S.R., pentru ca numele poporului nostru să strălucească și ca științele tehnice și economice să învețe să folosească din ce în ce mai mult și din ce în ce mai bine și calculatoarele și matematica cea mai abstractă pentru ca buna stare a poporului nostru să crească." În casa noastră, sus la etaj, locuia Dulgheru care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante" - Totuși, chiar dacă nu era bine văzut, n-a avut probleme deosebite. - Da, nimeni n-
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]