4,066 matches
-
liceu bucureștean părăsiseră țara. Harta internă a Republicii Socialiste România apărea desenată în cîteva linii, cu o claritate necruțătoare. Absolvenți ai unui liceu ce avusese trunchi unic, seria noastră a oferit un mare număr de ingineri, dar și de fizicieni, matematicieni, medici, arhitecți, avocați și profesori. Ba chiar și de actori, regizori, muzicieni. Nimic din ceea ce-i uman nu ne-a rămas, se pare, străin. Din grupul nostru fac parte medici celebri (unul dintre ei a ajuns vice-președintele Societății Internaționale de
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
este forma cea mai apropiată "pe cît posibil" de aceea a lui G. Călinescu. Prin urmare, în ce constă această urmărire îndeaproape? În citirea rînd de rînd a textelor consultate, cu exigența filologului responsabil de munca efectuată. Asemănarea cu precizia matematicianului nu mi se pare excesivă. Numai verificarea pe text, care a dus la formularea punctelor 1 și 2, trecute în referința de la subsolul Notei asupra ediției (vol. II, p. VI) este argument pentru aprecierea că ne aflăm în fața unui sever
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Laura Guțanu Personajul s-ar putea numi “Joc”. Cartea din spatele coperții alăturate ar putea fi științifică sau beletristică; autorul ei este însă, după cum se vede, Solomon Marcus. Iată o situație insolită, creată de alăturarea dintre numele unui matematician - în primul rând -, cu un subiect complet abandonat vieții obișnuite; fapt ce poate atrage prin senzațional sau poate îndepărta tocmai prin suspiciunea de “joacă intelectuală”. Să presupunem că nu știm nimic despre autor, că identitatea sa este perfect ascunsă de
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
acribie bibliografică, la istoria și identitatea jocului, la trăsăturile sale, la (cîteva dintre) domeniile în care poate fi întîlnit - lingvistica, semiotica, literatura, arta în general, dar și fotbalul, șahul, tenisul sau jocurile de noroc, matematica, jurisprudența, știința militară sau informatica. “...Matematicianul dispune de o libertate totală în alegerea personajelor și intrigii ficțiunii sale, totul se constituie ca un joc, singura sa responsabilitate este aceea a coerenței acțiunii sale, a sistemului pe care îl construiește și, eventual, a relevanței în raport cu o anumită
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
ludic; nici pedagogie sofisticată și nici căutarea cu orice preț a deschiderii subiectului către orice cititor. Deși fiecare poate lua atît cît îl interesează din text, în măsura în care acesta poate fi citit și de un teatrolog, și de un logician sau matematician, și de un comentator de fotbal sau de un jucător de șah, și de un filolog sau un economist. Profund colegial, autorul își privește lectorul ca pe un partener al “jocului intelectual” de descifrare logică a unor realități socio-culturale sau
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
parcurs, de miză, de efecte, de domeniu și de jucători. În final, în centrul caruselului de poliedre te descoperi pe tine însuți, ca cititor, în jurul căruia autorul își schimbă măștile. Știi că e el, chiar atunci cînd auzi semioticianul sau matematicianul. De la un moment dat însă, măștile îi fură chipul și îi arată o identitate unică și incontestabilă: cea a Savantului. Solomon Marcus, Jocul ca libertate, Ed. Scripta, seria “Ludica”, București, 2003. 288 pag.
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
cât de trist este ca să primești în sfârșit acest răspuns, mult așteptat, abia atunci când nu mai poți să-i închini decât un prea scurt crâmpei de viață!...” Un interviu barbian, i-am putea spune, este cel luat de Daniel Tei matematicianului Octav Onicescu. Și când spun barbian, mă gândesc la acea butadă celebră potrivit căreia poezia și geometria se întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman decât predecesorul său, relegând
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
instaurând regula de fier a contraselecției. În fruntea instituțiilor publice nu se vor afla niciodată cei mai buni și cei mai competenți — ba nici măcar cei mai norocoși. În fruntea trebilor sunt plasați, cu o rigoare demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea merg lucrurile cum merg, de-aceea floarea otrăvită a incompetenței e sistematic vândută în glastra onestității și performanței. Cazurile Beuran și Brădișteanu atrag atenția asupra acestui sistem tocmai pentru că par a fi
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
stimă, Prof. Riri S. Manor, Universitatea Tel Aviv, Israel Stimate d-le Manolescu, În Rl nr. 32/13-19.08.03 a apărut un articol, semnat de Prof. Solomon Marcus, cuprinzând un interviu luat de Gabriela Melinescu Profesorului C. Foiaș, binecunoscut matematician, acum cca. 30 de ani. Tema articolului este deosebit de incitantă: raportul între artă și știință. Comparând relațiile lui Birkhoff și Foiaș pentru valoarea estetică a unei opere artistice sau științifice, rezultă din ambele că această valoare este proporțională cu ordinea
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
cantitate, însă aceasta determină cumva declanșarea inspirației, un fenomen pur calitativ. Nu există nici o diferență în funcționarea acestui mecanism la artiști față de scientiști, poate doar în gradul de implicitate al scopului urmărit în timpul căutării. Nu e de mirare că unii matematicieni au fost și scriitori sau invers. Ceea ce este sigur, până acum, este că procesul de creație nu poate fi modelat pe calculator, nici automatizat, în el jucând un rol important Ideea nu conceptul, a cărui formare și utilizare poate fi
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
mult să aibă musafiri, să petreacă, să se sărbătorească. Este evident că avea nevoie de destindere din pricina tensiunii în care trăia cu matematica în cap în fiecare clipă și, seară de seară mergeam la CO{ (Casa Oamenilor de {tiință). Toți matematicienii (și nu numai!) străini care veneau în România în vremea aceea au trecut și prin casa noastră. Întotdeauna în 10 ianuarie, ziua lui de naștere, se sărbătorea acasă la noi cu multă lume, printre care se aflau și studenții lui
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
astăzi. Vulgaritatea, sexualitatea exacerbată... totul e schimbat. De altfel, a "înnebunit" și clima. - În București cine vă vizita? - Cei mai buni prieteni au fost totuși studenții lui. - Așa cum îl am eu în amintire, era o personalitate multilaterală. - Nu era numai matematician, ci și un umanist. După moartea lui Călinescu a avut rubrică în Contemporanul. Scria cu mare ușurință. Unele dintre articolele sale aproape că nu aveau ștersături. - Cum comunicați cu dânsul? - Să știți că ne mai și certam! Eram două temperamente
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
fost lăsat să plece. Stau câteodată și mă gândesc: dacă el a fost un pionier într-ale informaticii în biata noastră țară, ce ar fi putut ajunge, cu mintea pe care o avea, în S.U.A.? Avea relații cu toți marii matematicieni cu care, de altfel, a întreținut o corespondență enormă - am dat-o la Academie, poate fi consultată acolo. I s-au pus mereu bețe în roate din invidie, dintr-o mare și urâtă invidie. Dar de câte ori i se făcea o
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
care vreți să-i notați conform nivelului lor real catastrofic, replica lor în acel moment fiind că se simt nedreptățiți, că de fapt dvs. nu sunteți un bun profesor, că vă dați mare când în realitate nu pricepeți ce mari matematicieni se ascund în corijenții de astăzi. Iertați-ne. E normal să i se pară oricui a scris nu mai mult de 20 de poezii că sunt extraordinare, că ele îl exprimă doar pentru că și-a pus tot sufletul în ele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
n-are voie să nu știe ce vrea să spună. Proverbul franțuzesc i se potrivește perfect în raționalitatea lui: ceea ce e bine gîndit, se exprimă în mod clar. De aici decurge obligația unei anumite precizii. I-am auzit pe unii matematicieni sau, în general, oameni ai științelor pozitive observînd că un critic literar poate pretinde doar să fie cît mai puțin vag; exactitatea n-ar fi în firea lucrurilor lui. Nimic mai neadevărat: precizia nu e pur și simplu o datorie
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
adâncă. Dacă noi, cei de la începutul secolului 21, am fi trăit la fel de mult ca primii oameni din neamul strămoșului Adam, am fi avut ocazia să fim contemporani cu construirea domului din San Marco și a catedralei din Pisa (1063), cu matematicianul și poetul persan Omar Khayyam (1045-1122), am fi putut vedea cum se pune piatra de temelie la Turnul Londrei (1078), precum și tot ce s-a mai întâmplat important în lucrările omenești de atunci încoace, de la impunerea primelor tipărituri ale lui
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
între vînat și vînător, în care beligeranții, cum s-a văzut adesea, își mai cam schimbă rolul pe parcurs. Poetul în fața paginii albe e un vînător, dar poezia preexistă într-un spațiu virtual și, la rîndul ei, își "vînează" autorul. Matematicianul vînează soluția unei probleme, iar problema îl "vînează" pe cel chemat s-o rezolve. Ce să mai spunem despre competițiile economice, în care marii carnasieri îi vînează avid pe cei mici, spre a deveni ei înșiși, atunci cînd le sună
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
lui profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate pe plan european, ca Alexandru Ciorănescu. Cel mai mare, Nicolae, matematician distins, apreciat de marii savanți și dascăli Pompei, Țițeica, Onicescu, își trece doctoratul la Paris. La întoarcere, este numit șef de catedră la Institutul Politehnic din București; concomitent, predă matematicile la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu și la Școala Superioară
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
și le constituie ca punct de plecare al diferitelor piese) prin teoria mulțimilor, iar în anii '60 conștientizează faptul că auzul muzical obișnuit receptează scările de sunete ca pe niște mulțimi, în sensul matematic al cuvântului. Fără a fi însă matematician, Vieru extrage un model matematic ad-hoc: pe baza acestuia își creează și dezvoltă modurile într-o lucrare, le încrustează în marile blocuri sonore cu care experimentează asupra timpului muzical. Vor rezulta inedite forme muzicale - "clepsidre", "site", "ecran", "psalmi" - ce revin
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
M-am ținut, cam ŕ contre coeur, de cuvînt, așa că duminică 27 noiembrie 1988 mă găseam în cabinetul înaltului funcționar, în fața unui complet de cinci, prezidat de gazdă, și din care mai făceau parte unul din prorectorii Universității, un bun matematician, cu o rapidă carieră politică (singurul dintre prorectori pe care l-am păstrat în ianuarie 1990, cînd am fost ales rector interimar pentru scurt timp), și alte trei personaje ale căror nume le-am utiat. în stilul epocii, n-am
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
traduse și editate "în cascadă" acum. Péter Esterházy, laureatul Premiului Păcii, este o figură bine cunoscută nu numai prin aparițiile sale spectaculoase, ci și prin genealogie (este vlăstarul ilustrei familii de aristocrați, magnați europeni, mecenați, și abili oameni politici). Peter, matematician prin formație, a avut împreună cu ai săi de suferit de pe urma prigoanei comuniste. Unii critici literari cred că prozatorul ungar ar fi "uns cu toate alifiile modernismului" în textele pe care le-a scris pînă acum și care sunt în bună
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Simona Vasilache Tot așa cum, la jocul de ruletă, matematicienii cu ceva faimă nu sînt îngăduiți, un club al amatorilor de scrabble (dacă nu există, tant pis...) i-ar ține la distanță, pe lîngă poeți, pe bunii prozatori. Dintre ei, mai cu seamă pe-aceia care mai au plăcerea mersului
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
și democrația. Ajuns la vîrsta de aproape treizeci de ani, Filip are revelația propriei sale ratări. Ca oricărui copil, în primii ani de viață i se prevestise un viitor strălucit. Micile lui talente îl recomandau ca pe un viitor mare matematician sau ca pe un posibil pianist de geniu. Din nefericire, ca mulți dintre copiii foarte promițători, a descoperit devreme că alcoolul și sexul pot oferi satsfacții cel puțin la fel de mari ca matematica și muzica, astfel încît viața sa a intrat
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
o parte esențială a ei. Curiozitatea intelectuală este o parte organică a personalității lor. Eminescu s-a comportat în această privință cu întreaga modestie a celui care vrea să învețe. (...) Eminescu nu a avut nici un moment intenția de a deveni matematician, fizician, chimist sau biolog. El nu a făcut decît să dea curs imensei sale mirări în fața lumii și a făcut un efort considerabil de a înțelege măcar o părticică din tainele universului." (p. 63) Concluzia acestui fragment, care îl privește
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
potențial polemic impresionează prin impecabila corectitudine a plasării accentelor. Exemplar în acest sens este capitolul Dan Barbilian - Ion Barbu. Cu deplină bună credință, cu seriozitatea și lipsa de implicare (u)morală specifice unui om de știință, Solomon Marcus analizează personalitatea matematicianului poet sub toate aspectele sale. Elogiind fără rezerve opera poetică și activitatea de matematician, analizînd cu pertinență activitatea de profesor ale lui Dan Barbilian (Ion Barbu), Solomon Marcus nu trece sub tăcere nici episoadele mai puțin convenabile din viața acestuia
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]