1,327 matches
-
curgerea vieții noastre, așa cum am face-o noi înșine dacă am fi în condiția lui. O altă idee foarte interesantă care se desprinde din acest text este supra-angelicitatea umană, care, bineînțeles, trebuie înțeleasă din prisma ordinii ierarhice a lumii, a materialității. În acest sens este primordial să amintim caracteristicile ființei umane: natura stăpânitoare a omului, felul întreit al cunoștinței noastre (cunoștința mintală sau înțelegătoare, rațională și pe aceea prin simțuri) etc. De asemenea, lumea stee o unitate ierahică: unitas ordinis. Ea
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
poată lepăda ființa creată. Relația este posibilă numai dacă persoanele au o întâlnire a lor în ceva propriu fiecăreia, în caracteristică sau ideal. Aspirația sufletului omenesc după lumină, cunoaștere, transcendent, dovedește dorirea spre cele spirituale și neputința subjugării totale de către materialitatea creației. Această aspirație, însă, ajunge să fie împlinită prin intrarea în comuniune cu Dumnezeu, numai întrucât Dumnezeu-personal se deschide spre om, în revelație, de unde omul ajunge să-l cunoască. Deschiderii umane, generata de iubire și jertfă, Dumnezeu răspunde prin deschiderea
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
transcendentului divin, și așa a fost rânduit ca, descoperind-o pe ea, să ne situăm pe drumul spre Dumnezeu. În acest mod, mântuirea omului se conjugă cu mântuirea cosmică. Cosmosul întreg îndeamnă la a se descoperi, dincolo de el și de materialitate în care îl cunoaștem, spiritualul. Greutatea cea mai mare este să ajungem la acea simțire a sensului duhovnicesc pe care îl conțin rațiunile lucrurilor. Doar discernământul are forța surprinderii esențiale existențelor, a finalității spre care ele trimit, la început mai
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
la început mai greu, apoi tot mai ușor. Prin exercițiu se ajunge la o fulgerătoare intuiție a prezenței divine creatoare, proniatoare, mântuitoare. Astfel, fiecare lucru este perceput în relație cu Dumnezeu, ceea ce conferă creației frumusețea interioară ascunsă și copleșitoare. Paradoxal, materialitatea creației nu apasă ființa umana și nu o leagă de sine, n-o face inertă sau nesimțitoare, ci înțelegerea justă naște raportarea ei la Ființa Absolută. Interdependența creație-Creator nu este însă subiectivă din punctul de vedere al umanului, ca și când acesta
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
elitistă, Rugul Aprins s-a născut la mănăstirea Antim și l-a avut ca animator al ei pe poetul Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu), devenit ulterior ieroschimonahul Daniil. Într-o vreme a răsturnării valorilor, a afimării ca punct de reper a materialității, intelectualitatea bucureșteană și nu numai, simțea nevoia unei regăsiri a propriului sine, a propriului suflet și cum ar fi putut altfel decât prin rugăciune și meditație. Sub oblăduirea unui călugăr isihast rus, Ivan Culighin ședințele Rugului Aprins se desfășoară realizând
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
pe muntele Tabor”. Inundat de această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de puterea acestei lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare încorporat duhovnicește în lumina divină care-l străbate. El vede lumina și se vede pe sine imaterializat în Dumnezeu. Fenomenul acesta — conchide Nichifor Crainic — este cu totul caracteristic misticii noastre ortodoxe și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
această lumină spirituală, contemplativul „nu vede numai această lumină orbitoare de sus, ci se vede și pe sine însuși inundat, pătruns și făcut străveziu de puterea acestei lumini”, „trăiește o senzație lăuntrică de imaterializare a materialității sale” . „Descărnat oarecum de materialitate”, misticul văzător „apare încorporat duhovnicește în lumina divină care-l străbate. El vede lumina și se vede pe sine imaterializat în Dumnezeu. Fenomenul acesta — conchide Nichifor Crainic — este cu totul caracteristic misticii noastre ortodoxe și e obiectul special al rugăciunii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
imaginea care distruge, care ucide, care ne transformă în simpli utilizatori ai instinctelor.” Odată cu această definiție a artei, a catharsisului, intrăm în domeniul poeticului, imaginația cititorului deschizându-se spre o realitate nouă, imposibil a fi devorată de timp, complet opusă materialității lumii. „Pe fruntea unui gând și în lacrima unei inimi” În aceeași categorie a poeticului se încadrează și povestirea „Floare de colț”. „Atunci o minune se petrecu, în timp ce soarele o învăluia în lumina lui caldă inima ei înflori, înflori floarea
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_formele_cerului_si_imaginea_constiintei_ilinca_proza_scurta_de_victoritia_dutu_.html [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
analizei de fond a fenomenului de curând apărut. Interesant de remarcat aici e un aspect funciar, anume acela că raportarea cercetării în sine are drept axe dominante atât forma, cât și conținutul semantic al expresiei scrise, care capătă caracter de materialitate tangibilă, pe lângă toate celelalte axe secundare legate de sfera publicitară, de cea a elementelor audio-video, iconice ori de alte naturi integrate într-o astfel de modalitate comunicațională de tip recent. Conținutul expresiei scrise, de pildă, ca marcă identitară a câmpului
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
-l, finalmente, până la miezul greu identificabil al Tainei. În lipsa durerii profunde, cu siguranță că Omul ar rămâne un simplu lunatic al statisticii, orbecăind într-o continuă mișcare haotică înspre nicăieri, legat fiind trupește și sufletește de vremelnicia sempitern înșelătoare a materialității. Septembrie 1936... HARICLEEA DARCLÉE, cu toată forța înțelepciunii sale definitorii, nu putea bănui în acel moment că întreaga sa viață se va transforma cât de curând în istorie și amintiri. Ultima călătorie către pământul natal a primei și inegalabilei interprete
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
ploaia de foc imaterial a cunoașterii abstracte, el asista mirat la realele ei evoluții întru luarea în posesie a adevărului pînă în cele mai mici detalii ale conținutului fără formă și ale formei fără conținut, subtilități greu de înțeles în materialitatea conștientă imediată. Zilele treceau, lunile treceau, Iganțio începuse să moțăie, aflase prea multe și cunoșterea i se părea de la o vreme o pierdere a speranței de luptă împotriva timpului, mai umbla prin sat, își vizita prietenii și vecinii, apoi se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Timpul în cosmos nu există. Timpul, este o eternitate, este fără consistență, este vid, este o infinitate de clipe peste care poți să zbori cu puterea gândului, este fără început și fără sfârșit, este nemărginit în spiritualitate și finit în materialitate. In lumea aceea paralelă cu a noastră, în lumea unde vom pășii și noi, mai devreme sau mai târziu, timpul este static, este fix. Nu are dimensiune. Este exact ca sunetul. Sunetul nu există în Univers, așa cum nu există apa
TIMPUL.... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1448526045.html [Corola-blog/BlogPost/376092_a_377421]
-
fiind de o condiționare. În cel mai fericit caz, părintele izbutește să ajungă la un compromis cu micul „terorist”. Același comportament, de „terorist sentimental”, l-am avut și eu în relația cu părinții, în primii ani ai existenței mele în materialitatea lumii. Dar cine dintre noi, la vârsta inocentă a copilăriei, nu a avut un astfel de comportament? Îmi aduc aminte că aveam o fobie inexplicabilă față de mersul la frizer. Se pare însă că de aceeași „maladie” suferea marea majoritate a
LA ZBURLICI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1438920780.html [Corola-blog/BlogPost/368155_a_369484]
-
în punctul inițial, izvor a toate. Tema iubirii „ un copac / în care-atârnă strâmb / două inimi albastre “, e din nou, doar aparent, o temă a iubirii, deoarece principiul opus nu prinde contur, nu e o realitate, ci o umbră lipsită de materialitate : „ mi-am zdrențuit gândul / în mărăcinișul sufletului tău / mi-am rupt curcubeul / în toamna privirii / mi-a-nghețat mâna-ntinsă / către macii iubirii / am răgușit căutându-ți duioșia “ ( Portret ). Tema iubirii, de fapt a neiubirii, se corelează cu tema iernii care semnifică
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
în funcții publice. Consilierul local Gheorghe Cautișanu mi-a făcut însă o impresie aparte. Îl cunoșteam de pe când predam în oraș artele plastice și făptuiam cu elevii activități rămase până azi acte sufletești cu penelul și pastele colorate, care dădeau materialitate pe coli și pânze purității sentimentale ale micilor artiști buhușeni. Am fost cu elevii în tabere, la concursuri și forumuri naționale de pictură, de unde nu ne-am întors niciodată fără să radem podiumul. Nu era simplu, munceam și sădeam iubire
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. Noi știam, ca proștii, că menirea culturii este aceea de a îmblânzi agresivitatea, de a cultiva toleranța, de a ridica brazda materialității la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia cu geanta plină de scule hermeneutice și dă-i și luptă, nenicule, să ne educe, vrem-nu-vrem, în spiritul pașoptismului luceferist, de tristă întunecime. Cu o ageră privire de
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Janet_nica_1406172986.html [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
lăcomia, desconsiderarea și disprețul față de ceilalți etc. “nu averea în sine devine marele obstacol, ci ceea ce naște în noi” (idem pag. 415). Atunci este cu adevărat grav când te-ai rupt definitiv de Dumnezeu și te-ei afundat iremediabil în materialitate, nesocotindu-l purtarea de grijă, considerându-te pe tine adevăratul stăpân, ceea ce de fapt nu ești, pierzându-ți capacitatea de a te aprecia așa cum ești și ce ești, atunci ți-ai pierdut însăși libertatea, căci “cel ce are gândirea îngrijorată
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_crestina_si_spiritual_stelian_gombos_1336981047.html [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
unei cetăți medievale. “( Inimi). În tensiunea dintre concept și imagine, poezia lui Teodor Barbu dezvăluie, în fapt, o tensiune adâncă, între spirit și trup, pentru bucuria de a trăi în “amurguri voluntare “.Imaginația poetului se abstractizează, eliberându-se de obsesiile materialității tulburi. Cartea închipuie un joc fantezist al balansoarului, echivalent cu mișcarea cinetică, o formă eufemistică a crizei, cu viziuni metafizice, cu proiecții ample în care spiritul și materia agonizează într-un univers romantic. Teodor Barbu dezvoltă în poemele sale un
TEODOR BARBU SAU ARTA DE A NE CONVINGE FRUMOS ÎN SITUAŢIA GLISĂRILOR POTENŢIALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_sau_arta_de_a_ne_convinge_f_al_florin_tene_1348748531.html [Corola-blog/BlogPost/365816_a_367145]
-
duce la extrem procesul de rinocerizare, extinzându-l de la spațiile de joc (care, în afară scenei, cuprind fosa - loc al mlaștinii ce poate exploda oricând, contaminandu-i pe spectatori!), de la “coloana sonoră” bulversantă și de la toate elementele vizual-auditive de o materialitate atât de palpabila încât îți dau frisoane, îți fac pielea de găină, te fac să salți de pe fotoliul de spectator, iti strâng inima în menghina angoaselor cu aură extinctiva... până la rinocerizarea chiar a textului piesei, prag atât de insolit încât
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
găsi coautor pentru proiect, însă rezultatul a fost nul. Așa că am rămas să-i duc la final pe cei doi frați. Deși visasem un roman (unul bipolar), până la urmă a rezultat o nuvelă; doar că îmi place să cred că "materialitatea" frământărilor umane cuprinse ar putea, cu ceva indulgență, să transceandă scriitura înspre denominația de 'roman scurt'. Voi mai spune doar că una dintre ideile de pornire ale proiectului - și anume evitarea elementelor contextuale care să fixeze acțiunea în timp și
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Mircea_badut_1401108822.html [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
Înseamnă că responsabilitatea este colaborativă. Frumusețea e în ochii privitorului Și Visser, și Morrison sunt de acord că punctul nodal al adoptării unui comportament responsabil este identificarea corectă a elementelor de impact (economic, social și de mediu). Altfel spus, determinarea materialității. Organizația Global Reporting Initiative (GRI) a definit materialitatea ca importanța acelor aspecte ce influențează semnificativ impactul economic, social și de mediu al unei companii sau care influențează decisiv deciziile stakeholderilor. Morrison spune că organizațiile nu funcționează într-un mediu steril
Companiile private și „responsabilitatea socială” by https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
ochii privitorului Și Visser, și Morrison sunt de acord că punctul nodal al adoptării unui comportament responsabil este identificarea corectă a elementelor de impact (economic, social și de mediu). Altfel spus, determinarea materialității. Organizația Global Reporting Initiative (GRI) a definit materialitatea ca importanța acelor aspecte ce influențează semnificativ impactul economic, social și de mediu al unei companii sau care influențează decisiv deciziile stakeholderilor. Morrison spune că organizațiile nu funcționează într-un mediu steril. Ele sunt influențate de contextul extern, de presiunea
Companiile private și „responsabilitatea socială” by https://republica.ro/companiile-private-si-zresponsabilitatea-sociala-in-ce-valori-credeti [Corola-blog/BlogPost/338250_a_339579]
-
vibrației, a constatat fără dubii diminuarea și dispariția acelei emisii la câțiva centimetri de zid. S-a hotărât să urmărească unda și înspre dreapta. Sunetul, vibrația se amplifica, se acutiza ca un țiuit strident, din ce în ce mai ascuțit, îi străpungea creierul, căpăta materialitate ca un ac subțire și lung, ca o sârmă extrem de subțire... S-a retras speriat cu mișcări controlate, atente, calme. Nu se mai îndoia în privința straniului fenomen, linia aceea acustică exista, chiar exista, sursa emiterii îi era extrinsecă, vibrația căpăta
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
sălășlui încă un timp decât în amintirea mea și a cunoscuților ei. Desigur, formăm cu toții un infinit de suflete călătoare, fiecare cu o misiune bine determinată pe acest pământ. Faptul că mulți ajung să fie dominați de frisonul trecător al materialității și, deopotrivă, de patimile propriei corporalități, neconștientizând adevărata dimensiune specifică, nu trebuie inclus în perimetrul eronat al judecății obișnuite, ci în cadrul larg a ceea ce este denumit generic destin. Cu toate astea, există în ziua de azi destule pietre de temelie
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1461556981.html [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
ce descriu în stilul plastic, spontan și recognoscibil Bucureștiul. Mihail Gavril alege să transpună Bucureștiul în tehnici grafice, linia concurând cu pata de culoare, într-o armonie bine stăpânită de autor. Carmen Paraschivescu compune suprafețe prin suprapuneri consecutive ale diverselor materialități și texturi în lucrări realizate în tehnici picturale mixte, iar, în gravuri, linia descrie suav Bucureștiul. Mircea Nechita și Nicoleta Mitrache expun gravuri peste care intervin, transformându-le în lucrări grafice complexe, cu care ne introduc într-o lume de
Expoziție de pictură grafică și artă decorativă by http://www.zilesinopti.ro/articole/8280/expozitie-de-pictura-grafica-si-arta-decorativa-suvenir-de-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/99030_a_100322]