101 matches
-
are punct fix, este continuă și progresivă, exacerbată în inspir și cedează la analgezicele ușoare. Uneori poate fi prezentă dispneea de efort, în chistele hidatice gigante. Urticaria cu prurit apare foarte rar în chistul necomplicat. La percuție se poate constata matitatea lichidiană (mai ales în CH gigante). La auscultație rar se ajunge la abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
abolirea mumurului vezicular și mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale. În CH juxtacardiace mari, la auscultația cordului se poate percepe semnul lui Ostrov: zgomotele cardiace se transmit prin zona lichidiană a chistului, fiind perceptibile la nivelul zonei de matitate. Examenul radiologic standard Chistul hidatic pulmonar necomplicat se prezintă ca o opacitate rotundă sau ovalară, bine delimitată, de intensitate subcostală. Examenul radioscopic poate oferi un semn diagnostic suplimentar, „respirația echinococului”, descris de Brjozovsky și Linberg, constând în modificarea dimensiunilor și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
rar în chistul necomplicat). Semnele clinice obiective sunt de regulă absente. La copii slabi, în CH gigant, se poate constata o deformare a hemitoracelui respectiv, prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La auscultație rar se ajunge la abolirea murmurului vezicular, mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale [5, 14]. Chistul hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine polimorfă. Ruptura hidatidei într-o bronșie adiacentă se manifestă prin tuse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
la 38-390C, frisoane și junghi toracic, uneori herpes labial și tuse cu expectorație. Se poate complica cu acumularea de lichid în pleură, în 20% din cazuri, iar uneori pleurezia poate deveni purulentă. La examenul clinic, este relevant sindromul de condensare: matitate, creșterea transmisiei vibrațiilor vocale, suflu tubar și raluri crepitante. Radiografia pulmonară descrie o opacitate alveolară, cu bronhogramă aerică, bine sistematizată, neretractilă, uneori însoțită de reacție pleurală. Biologic se constată hiperleucocitoză cu polinucleoză. Bacteriologic, se evidențiază pneumococii, pe colorația Gram a
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
și cea a expectorației este sugestivă pentru diagnosticul de abces pulmonar. Examenul fizic conturează un focar de submatitate, cu diminuarea murmurului vezicular și raluri umede. Dacă se adaugă și implicarea pleurală, atunci se vor cumula și semnele unei colecții lichidiene (matitate, abolirea murmurului vezicular) pe zona corespunzătoare. Diagnostic paraclinic a) Examenul radiologic toracic pune în evidență inițial opacități de tip infiltrativ, sistematizate, iar ulterior imagini hidroaerice (cavitare) cu pereți îngroșați și un nivel hidroaeric orizontal. Atunci cînd aceste imagini sînt unice
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
următoarele etape: a) Examen clinic: semne funcționale sugestive: dureri toracice, îndeosebi la bază și lateral; tuse seacă, relevată mai ales la schimbări de poziție și în inspir profund; dispnee progresivă la efort. semne generale: febră, scădere ponderală, transpirații. examen fizic: matitate francă de tip lichidian, abolirea vibrațiilor vocale și a murmurului vezicular și uneori la ascultație, se decelează un suflu pleuretic dulce, de tip expirator. b) Examen radiologic: o opacitate densă, omogenă, de tip lichidian, cu limita superioară concavă în sus
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
sau la un examen ecografic, care vor aduce precizări suplimentare. d) Puncția pleurală: după o premedicație ușoară, de tip atropină 1 mg s.c. și anestezie locală cu xilină 1%, se puncționează un spațiu pleural, ales în zona de maximă matitate, cu acul îndreptat razant la marginea superioară a coastei inferioare din respectivul spațiu intercostal. Astfel, se va încerca obținerea unei minime cantități de lichid de 20-30 ml, în scopul analizei de laborator. Aceasta este puncția pleurală diagnostică, prin care se
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
acumularea acestuia sub tensiune (20-30 cm H2O) [23] - mecanism de „chake-valve”. Apar fenomene de insuficiență cardiorespiratorie acută, cu dispnee severă, cianoză generalizată, tahipnee, tahicardie, turgescența jugularelor, hipotensiune arterială. Murmurul vezicular este abolit, vibrațiile vocale absente, deplasare controlaterală a mediastinului cu matitate cardiacă deplasată. Pneumotoraxul limitat apare în cazul unei cavități pleurale simfizate, secundare unui proces inflamator. Poate fi asimptomatic sau se poate prezenta sub forma unui emfizem subcutanat sau mediastinal. Pneumotoraxul interlobar apare ca o raritate clinică și constă în prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
incriminat, cu faza evolutivă în care este examinat pacientul și cu vârsta sa (copil, bătrân), cu prezența complicațiilor evolutive, cu tratamentul antibiotic administrat pentru maladia primară. Astfel, bolnavul prezintă febră, dispnee, tuse, durere toracică. Examenul fizic poate pune în evidență: matitate la baza hemitoracelui, diminuarea transmisiei vibrațiilor vocale, asurzirea murmurului vezicular și frecătură pleurală (se pot ausculta raluri bronșice sibilante și ronflante dacă boala primară este pulmonară). Atenția asupra bolii primare pulmonare, cum ar fi pneumonia, este atrasă de preexistența unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
sau putem asista la o reeditare a afecțiunii cauzale. Debutul însă poate fi complet atipic la persoanele în vârstă. Diagnosticul este sprijinit de examenul fizic al toracelui, ce pune în evidență diminuarea excursiilor respiratorii, abolirea vibrațiilor vocale și murmurului vezicular, matitate lemnoasă. La semnele clinice enunțate se adaugă opacitatea omogenă, cu caracter lichidian, situată decliv și posterior, evidențiată pe radiografia de față și profil, care mai poate releva pneumopatia subiacentă. Date suplimentare diagnostice sunt oferite de tomografia computerizată, care precizează colecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cît și de numele de categorie "ten fluid". Se exploatează, de asemenea, expresia idiomatică care permite crinului să metaforizeze tenul ideal ("a avea un ten de crin"). Ceea ce asigură tranziția spre MAT, explicitat în text de către derivatul său rar, substantivul "matitate", care se referă și el la calitățile pe care produsul le conferă tenului: neted și mat. Desemnări deturnate Deturnarea unităților lexicale existente poate afecta atît cuvinte din lexic, cît și substantive proprii. Să numești "Trésor"63 un parfum al mărcii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
date referitoare la starea fizică a organelor subiacente. Prin lovirea unui corp elastic, capabil să vibreze, se produc unele sunete care au intensitate, înălțime și timbru ce pot varia în funcție de starea fizică a corpului respectiv. Rezonanța obținută poate fi: slabă (matitatea este normală) - a unui organ plin, cum ar fi la nivelul ficatului, inimii etc., ceea ce permite aprecierea limitelor; matitate patologică- a unui revărsat lichidian, a unui infiltrat pulmonar; sonoră - sonoritate normală la percuția plămânului sau anormală, determinată de prezența gazelor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunete care au intensitate, înălțime și timbru ce pot varia în funcție de starea fizică a corpului respectiv. Rezonanța obținută poate fi: slabă (matitatea este normală) - a unui organ plin, cum ar fi la nivelul ficatului, inimii etc., ceea ce permite aprecierea limitelor; matitate patologică- a unui revărsat lichidian, a unui infiltrat pulmonar; sonoră - sonoritate normală la percuția plămânului sau anormală, determinată de prezența gazelor într-un organ cavitar (Rusu, 1983). PERIARTRITĂ SCAPULOHUMERALĂ (fr. périarthrite scapulo-humérale; engl. painful shoulder) - Afecțiune ce apare datorită particularităților
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se cere bolnavului să rostească „33”). La percuție (directă sau indirectă) se decelează: sonoritate pulmonară normală, timpanism (pneumotorax), submatitate sau matitate (pneumonie, pleurezie, hemotorace etc.). Ascultația va preciza prezența ralurilor (crepitante pneumonie, subcrepitante bronhopneumonie, edem pulmonar acut, sibilante astm bronșic, ronflante fumători cronici etc.). g. Aparatul cardio-vascular: anamneza este foarte importantă, datele privind toleranța la efort și răspunsul la tratament fiind
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în arteriopatii periferice, boala Burger. Percuția va preciza matitatea cardiacă, iar ascultația cordului se va face sistematic, pe focarele aortei, pulmonarei, punctul Erbb, mitrală, tricuspidă; se vor decela tulburările de ritm, tahicardia, diferențele între pulsul periferic și cel central (fibrilație atrială), suflurile sistolice sau diastolice. Ascultația carotidelor, femuralelor și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe” abdominale (regiunea inghinală, cicatricea ombilicală etc.). Percuția evidențiază matitatea hepatică, sonoritatea colică; în distensiile abdominale (ocluzii, ileus dinamic) se constată hipersonoritate și timpanism. Ascultația se va efectua la nivelul formațiunilor tumorale și periombilical. Absența zgomotelor hidro-aerice precizează diagnosticul de ocluzie. De asemenea, se pot constata sufluri pe aorta abdominală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ascunzând leziunea diafragmatică [6]. După Joyeux, elementul major al tabloului clinic al rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au fost identificate într-un procent de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au fost identificate într-un procent de 55,55%;- semnele de iritație peritoneală au fost prezente la 54,54% dintre pacienții care au asociat manifestări abdominale;- matitatea și submatitatea sunt de 4 ori mai frecvent întâlnite decât timpanismul; sunt atribuite, de regulă, hemotoraxului sau pneumotoraxului posttraumatic și nu herniilor diafragmatice;- singurul semn ce este tipic pentru hernia posttraumatică este prezența zgomotelor hidroaerice într-un hemitorace; este însă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
La cazurile din statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în faza cronică (39,13%);- deplasarea de mediastin este mai frecvent semnalată la cazurile cu hernii cronice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1. Inspecția - nu este caracteristic faciesul mitral. Cianoza apare doar în cazuri severe. 2. Palparea - șocul apexian deplasat la stânga și în jos prin HVS. Poate fi liftant sau „en dome” (HVS); - suflu sistolic la vârf palpabil - freamăt sistolic. 3. Percuția - matitatea cardiacă poate fi mărită în toate direcțiile, și în jos (spre deosebire de stenoza mitrală) datorită și HVS. 4. Auscultația - zgomotul I normal sau diminuat la vârf; - zgomotul II poate fi normal sau accentuat sau dedublat la focarul pulmonarei datorită hipertensiunii pulmonare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiace (suflu distolic caracteristic) [10,20]. 1. inspecție - șoc apexian deplasat la stânga și în jos, liftant, „en dome” prin hipertrofia-dilatația VS. 2. palpare - se confirmă poziția șocului apexian deplasat prin mărirea VS; - puls „celer et altus”, săltăreț (Corrigan). 3. percuție - matitatea cardiacă mărită spre stânga și jos; - TA diastolică se apropie de 0; TA divergentă. 4. auscultație - suflu protodiastolic de regurgitație; - sediul - focarul aortic, focarul Erb (sp. ic. III stg.); - începe imediat după componenta aortică a zgomotului II; - caracter fin, dulce
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]