103 matches
-
la cloazonare, fiind liber în cavitatea pleurală, ceea ce determină caracterul mobil al matității în funcție de poziția pacientului. Limita superioară a matității depinde de cantitatea de lichid din cavitatea pleurală:- în colecțiile mici - submatitatea poate scăpa ușor diagnosticului clinic;- în colecțiile medii - matitatea este facil depistată;- în colecțiile mari - matitatea se poate extinde la nivelul hemitoracelui. În chilotoraxul voluminos poate apare deplasarea controlaterală a matității cardiace. În formele bilaterale de revărsat limfatic, se va întâlni matitate la nivelul ambelor hemitorace. Auscultația Relevă diminuarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ceea ce determină caracterul mobil al matității în funcție de poziția pacientului. Limita superioară a matității depinde de cantitatea de lichid din cavitatea pleurală:- în colecțiile mici - submatitatea poate scăpa ușor diagnosticului clinic;- în colecțiile medii - matitatea este facil depistată;- în colecțiile mari - matitatea se poate extinde la nivelul hemitoracelui. În chilotoraxul voluminos poate apare deplasarea controlaterală a matității cardiace. În formele bilaterale de revărsat limfatic, se va întâlni matitate la nivelul ambelor hemitorace. Auscultația Relevă diminuarea până la abolire a murmurului vezicular la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cantitatea de lichid din cavitatea pleurală:- în colecțiile mici - submatitatea poate scăpa ușor diagnosticului clinic;- în colecțiile medii - matitatea este facil depistată;- în colecțiile mari - matitatea se poate extinde la nivelul hemitoracelui. În chilotoraxul voluminos poate apare deplasarea controlaterală a matității cardiace. În formele bilaterale de revărsat limfatic, se va întâlni matitate la nivelul ambelor hemitorace. Auscultația Relevă diminuarea până la abolire a murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat. Poate apărea un suflu pleuretic la sfârșitul ciclului respirator. Uneori se poate percepe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
scăpa ușor diagnosticului clinic;- în colecțiile medii - matitatea este facil depistată;- în colecțiile mari - matitatea se poate extinde la nivelul hemitoracelui. În chilotoraxul voluminos poate apare deplasarea controlaterală a matității cardiace. În formele bilaterale de revărsat limfatic, se va întâlni matitate la nivelul ambelor hemitorace. Auscultația Relevă diminuarea până la abolire a murmurului vezicular la nivelul hemitoracelui afectat. Poate apărea un suflu pleuretic la sfârșitul ciclului respirator. Uneori se poate percepe egofonie (vocea transmisă întretăiat, percepută stetacustic la nivelul superior al unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
răgușeală, greață), datorate invaziei esofagului, coastelor, cordului, vertebrelor, nervilor și venei cave superioare [30]. Răspândirea extratoracică apare până la 80% dintre pacienți, implicând ficatul, oasele, suprarenalele și rinichii [34]. Cele mai frecvente semne fizice (79% din cazuri) sunt semnele epanșamentului pleural (matitate la percuție, diminuarea murmurului vezicular) [13]. Alte semne fizice: scăderea excursiilor peretelui toracic (15% din cazuri), ganglioni limfatici palpabili (12% din cazuri), ficat mărit (9% din cazuri), osteoartropatia hipertrofică (10% din cazuri), degete hipocratice, frecătură pleurală sau pericardică, cașexie și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cel mai frecvent întâlnit, la început de efort, dar progresiv și în repaus. Tusea severă, durerea precordială sau doar o senzație de greutate sau disconfort toracic sunt alte simptome pe care le poate cauza pacientul. Examenul fizic relevă mărirea ariei matității cardiace, șoc apexian greu percutabil sau dispărut, zgomote cardiace asurzite, frecătura pericardică, pot fi auscultate și raluri pulmonare. Venele jugulare sunt turgescente, cianoza prezentă, precum și edemele periferice. Pulsul paradoxal poate fi pus în evidență. Bolnavul este hipotensiv, scăderea tensiunii arteriale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ascunzând leziunea diafragmatică [6]. După Joyeux, elementul major al tabloului clinic al rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
rupturii diafragmatice este dispneea dureroasă (dispnee + durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
durere abdominală). Existența manifestărilor clinice digestive pot orienta diagnosticul. Dintre semnele clinice ale rupturilor de diafragm pot fi enumerate: respirația abdominală paradoxală; matitate sau hipersonoritate în hemitoracele afectat; zgomote hidroaerice bazale; deplasarea zgomotelor și matității cardiace spre partea sănătoasă; dispariția matității hepatice [56, 58, 86]. La cazurile din statistica personală aparținând fazei acute am observat următoarele [1, 2]:- starea generală a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au fost identificate într-un procent de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
a fost grav alterată la circa 61% din cazuri;- durerile toracice și cele abdominale au fost identificate într-un procent de 55,55%;- semnele de iritație peritoneală au fost prezente la 54,54% dintre pacienții care au asociat manifestări abdominale;- matitatea și submatitatea sunt de 4 ori mai frecvent întâlnite decât timpanismul; sunt atribuite, de regulă, hemotoraxului sau pneumotoraxului posttraumatic și nu herniilor diafragmatice;- singurul semn ce este tipic pentru hernia posttraumatică este prezența zgomotelor hidroaerice într-un hemitorace; este însă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
La cazurile din statistica proprie aparținând fazei cronice [1, 2]:- cel mai frecvent întâlnită a fost dispneea (91,3% din cazuri), urmată de durerile toracice (69,56%) și abdominale (56,52%); durerile toracice sau abdominale s-au accentuat după mese; - matitatea și timpanismul toracic nu mai sunt rezultatul epanșamentelor pleurale, ci al viscerelor herniate;- zgomotele hidroaerice într-un hemitorace sunt mult mai frecvent observate în faza cronică (39,13%);- deplasarea de mediastin este mai frecvent semnalată la cazurile cu hernii cronice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pentru cazurile de hernie la nou-născuți a fost asocierea numai a dispneei cu deplasarea cordului (78,26%). Varianta antero-laterală asociază mai frecvent triada simptomatică (50%) [4, 5]. Semnele respiratorii sunt reprezentate de: dispnee, tuse, cianoză, polipnee și tiraj intercostal, timpanism/matitate asociate uneori cu zgomote hidroaerice la nivelul hemitoracelui respectiv. Semnele digestive sunt: oprirea tranzitului intestinal și abdomenul escavat [36, 94]. La naștere în hernia Bochdaleck stângă apar: detresa respiratorie, dextrocardie, abdomen escavat, torace globulos [84, 96]. Identificarea unui revărsat pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
producere invazia limfaticelor peretelui toracic cu pleurezie ipsilaterală și metastazarea hematogenă cu afectarea ficatului și pleurezie bilaterală sau unilaterală (ipsilaterală sau controlaterală). TABLOUL CLINIC Pleureziile mici sunt asimptomatice. Pleureziile mari produc dispnee, tuse, disconfort toracic. La examenul fizic sunt prezente matitatea percutorie (limita superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
rar în chistul necomplicat). Semnele clinice obiective sunt de regulă absente. La copii slabi, în CH gigant, se poate constata o deformare a hemitoracelui respectiv, prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La auscultație rar se ajunge la abolirea murmurului vezicular, mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale [5, 14]. Chistul hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine polimorfă. Ruptura hidatidei într-o bronșie adiacentă se manifestă prin tuse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
două puncte de susținere reprezentate de ligamentele sternopericardice superior și inferior. Raporturile topografice ale pericardului sunt: * anterior * recesurile costomediastinale drept și stâng, cu excepția unei arii nude corespunzătoare cartilajelor costale IV-VI numită aria nudă a lui Edwards sau spațiul de matitate cardiacă (datorită lipsei de rezonanță la percuție); * cartilajele costale; * sternul; *posterior *bronhiile principale dreaptă și stângă; * limfonodulii mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
terminale pericardiostomia subxifoidiană și drenajul constituie procedee sigure. * Inervația pericardului * parasimpatică * nervul vag; * nervii frenici; * ramuri cardiace din nervul laringeu recurent; * simpatică * ganglionii simpatici cervicali și toracici superiori. * Proiecția pericardului la nivelul peretelui toracic anterior este mai largă decât aria matității cardiace relative, și este limitată după cum urmează: inferior la dreapta, cartilajul costal VI drept, la 2 cm de marginea sternului; superior la dreapta, cartilajul costal II drept, la 2 cm lateral de marginea sternului; superior la stânga, prima articulație sternocondrală stângă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind hipotensiunea, scurtarea timpilor respiratori, caracteristică fiind triada lui Beck (cord mic tăcut, presiune atrială scăzută, presiune venoasă crescută). Abord parasternal presupune introducerea acului în spațiile 4-6 intercostal, la 2cm lateral de șocul apexian sau medial de marginea stângă a matității cardiace. Acul este direcționat spre umărul drept, avându-se în vedere situarea parasternală a arterei și venei toracice interne a căror lezare iatrogenă poate determina hemotorax. Abord paraxifoidian (abdominal) presupune introducerea acului la 1cm inferior și la 1cm la stânga procesului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită mezenterică; hipertensiune tardivă severă. * Proiecția cordului Proiecția cordului pe peretele toracic anterior Aria matității cardiace relative reprezintă proiecția întregii fețe sternocostale la nivelul peretelui anterior toracic, inclusiv porțiunile acoperite de marginile anterioare ale plămânilor, care nu pot fi determinate prin examen clinic, adică prin percuție. Aria se delimitează unind prin linii curbe (cu concavitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Unind punctele enumerate anterior obținem proiecția topografică a cordului pe peretele toracic anterior, proiecție relativă datorită lipsei de fixitate cardiacă în torace. Segmentul feței sternocostale care vine în raport cu peretele anterior toracic fără interpunerea marginilor anterioare ale plămânilor se numește aria matității cardiace absolute și poate fi determinată prin percuție. Limitele sale sunt: medial, la dreapta marginea stângă a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
determinată prin percuție. Limitele sale sunt: medial, la dreapta marginea stângă a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga cu proiecția vârfului cordului; inferior: matitatea cardiacă se continuă fără limită clară de demarcație cu matitatea lobului stâng hepatic, proiecția întinzându-se până în dreptul cupolei diafragmatice ~ spațiul V intercostal stâng. Proiecția cordului pe coloana vertebrală Cordul se proiectează posterior în dreptul vertebrelor T4 - T8, vertebre cunoscute sub
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă a sternului; superior, la stânga proiecția marginii anterioare a plămânului stâng, o linie curba cu concavitatea inferior și medial, ce unește cartilajul costal IV din stânga cu proiecția vârfului cordului; inferior: matitatea cardiacă se continuă fără limită clară de demarcație cu matitatea lobului stâng hepatic, proiecția întinzându-se până în dreptul cupolei diafragmatice ~ spațiul V intercostal stâng. Proiecția cordului pe coloana vertebrală Cordul se proiectează posterior în dreptul vertebrelor T4 - T8, vertebre cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are valoare diagnostică. Metoda
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
acestuia și cordului. La aceste sunete se vor aprecia intensitatea (care depinde de puterea loviturii percutorii, de grosimea peretelui toracic, de structurile interpuse între peretele toracic și cord), tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tonalitatea și timbrul. Prin percuție se poate aprecia conturul cordului, mai concret matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea cardiacă relativă, când între cord și peretele toracic este inserat lobul pulmonar stâng. Sunetul mat este perceput prin percuția matității absolute, în restul teritoriului cardiac auzindu-se un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
matitatea cardiacă. Aceasta se realizează prin percuția digito-digitală a toracelui anterior, urmând traiectul liniilor bine cunoscute: axilară anterioară stângă, medioclaviculară stângă și parasternal stâng. Prin percuție se decelează matitatea cardiacă absolută, cordul fiind în contact direct cu peretele toracic și matitatea cardiacă relativă, când între cord și peretele toracic este inserat lobul pulmonar stâng. Sunetul mat este perceput prin percuția matității absolute, în restul teritoriului cardiac auzindu-se un sunet submat. Descoperirea matității relative înseamnă stabilirea dimensiunilor reale ale cordului. Forma
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]