198 matches
-
urmă din punct de vedere universitar”. Există deci și puncte de vedere maximaliste în această dispută, deși maximalismul în sens literal este destul de rar printre cercetătorii profesioniști ai istoriei. În această privință Lester L. Grabbe afirmă că singura istorie literal maximalistă a Israelului de la Wellhausen încoace este cea publicată de Provan, Long și Longman în 2003, nici măcar John Bright nefiind pe de-a-ntregul maximalist, în sensul de a accepta veridicitatea textului Bibliei până la dovada contrarie. Tot Grabbe afirmă că pe vremea
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
rar printre cercetătorii profesioniști ai istoriei. În această privință Lester L. Grabbe afirmă că singura istorie literal maximalistă a Israelului de la Wellhausen încoace este cea publicată de Provan, Long și Longman în 2003, nici măcar John Bright nefiind pe de-a-ntregul maximalist, în sensul de a accepta veridicitatea textului Bibliei până la dovada contrarie. Tot Grabbe afirmă că pe vremea când studia pentru doctorat (cu mai bine de trei decenii în urmă), „istoricitatea substanțială” a povestirilor Bibliei despre patriarhi și despre cucerirea Canaanului
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
de sistem”. Una dintre criticile la care se expun partizanii creolității este și aceea legată de utilizarea pe care o dau noțiunii de autenticitate, noțiune frecvent recurentă În manifestul lor. Această utilizare comportă fără Îndoială un risc, acela de interpretare maximalistă a ideii de identitate, ceea ce ar conduce la idealizarea unui trecut, a unei limbi și a unei culturi ce ar avea drept substanță invarianții care le leagă Între ele. Or, tocmai, identitatea nu se poate concepe ca un invariant, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
comunitarismului. Vom urma În acest sens prezentarea lui Will Kymlicka (Kymlicka, 1996). Primul curent este radical, fiind constituit din cei care doresc să substituie comunitatea căutării unor principii generale ale dreptății, și reprezintă ceea ce Andrea Semprini numește un model multicultural „maximalist” (Semprini, 1997, p. 100). Din această perspectivă, dreptatea este o virtute curativă: dacă ar exista bunăvoință și solidaritate, așa cum se Întâmplă În cadrul familiei, ea nici n-ar mai fi necesară. Kymlicka respinge vehement opoziția dintre dreptate și solidaritate, care Îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aleasă în mod democratic. Una dintre caracteristicile pentru care raportul este amintit și în zilele noastre este declarația sceptică cu privire la viabilitatea unui stat evreiesc în Siria. Logica declarațiilor comisiei era ghidată de ideea respectării autodeterminării. Comisia era în favoarea unei idei „maximaliste” cu privire la Siria, (care ar fi cuprins Siria, Israelul, Palestina, Iordania și Fâșia Gaza), și sublinia că majoritatea sirienilor era împotriva formării unui stat evreiesc. De aceea, singura cale pentru înființarea unui stat evreiesc viabil era cea militară. Soluția militară era
Comisia King-Crane () [Corola-website/Science/322936_a_324265]
-
majuscule care sufocă totul în jur), când spui politic, mai că-ți vine să-l scrii POLITIC (abraziv și necomplezent) și așa mai departe. Or, țesătura fină pe care o presupune proza Gabrielei Adameșteanu se deteriorează ușor în asemenea condiții maximaliste. Există un anume tezism demonstrativ în scrisul de acum al Gabrielei Adameșteanu. Cam tot ce pune pe hârtie e în primul rând o formă de discurs public și abia în al doilea sau în al treilea literatură. De altminteri, nota
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
unul de-a dreptul inocent. Ce discernământ i se poate cere omului obișnuit în fața căruia purtătorul de uniformă invocă apărarea patriei de dușmani și obligația legală de a semnala orice pericol la adresa țării? Oricât de șubredă li s-ar părea maximaliștilor sau radicalilor, varianta colaboratorului naiv e bine susținută de dovezile arhivistice: doar ea poate explica mulțimea de dosare de rețea deschise după tot tipicul în care informatorul își încalcă „Angajamentul” cu bună știință, simțindu-se obligat să explice ulterior că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Aluzia e înlocuită de descriere, iar afirmația generalizatoare - de analiză. Existența numeroaselor personaje secundare și a scenelor colaterale au o perfectă motivare în tipul de roman gândit de Chandler: realitatea nu este nici liniară, nici coerentă și nici nu „fructifică” maximalist și uniform întregul spațiu avut la dispoziție. Marea performanță, de data aceasta, e că devierile de la linia narativă principală nu sunt deloc parazitare. Ele nu provin din simpla ambiție a scriitorului de a depăși condiția subalternă a romanului polițist, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cele trei republici, grupurile politice radicale asupra celor mai moderate. Astfel, În Estonia, organizații că Partidul Estonian pentru Independent..., Estonian Heritage Society și Uniunea Creștin... estonian..., care Împreun... reprezint... nu mai puțin de 12% din opinia public..., vin cu proiecte maximaliste și apăs... greu asupra grupurilor moderate că Frontul Popular din Estonia, Mișcarea Verde și Uniunea Rural..., acestea trei reunind majoritatea populației (53,7%). Pentru a nu sc...dea În ochii opiniei publice, p...rînd prea conciliante cu „rușii”, grupurile moderate
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a argumentației principale / 42 Capitolul I. Idealul accesului egal la serviciile medicale și versiunile lui / 47 1.1. Idealul accesului egal: de la libertarianism la egalitarianism / 47 1.2. Acces egal la ce servicii medicale? Idealul egalitarian suficientist vs. idealul egalitarian maximalist / 52 1.3. Egalitatea de acces și principiul egalității echitabile a oportunităților / 60 1.4. De la egalitatea echitabilă a oportunităților la deliberarea democratică / 73 1.5. Egalitarianismul idealist vs. egalitarianismul realist / 76 Capitolul II. De ce egalitate? Argumentele în favoarea idealului accesului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
libertariană (formală) de cea propriu-zis egalitariană (substanțială) a acestui ideal. Capitolul prezintă și alte distincții importante. Una dintre ele precizează că accesul nu trebuie confundat cu utilizarea serviciilor medicale. O altă distincție propusă este cea între idealul suficientist și idealul maximalist al accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Deși preponderent descriptiv, capitolul are și o componentă critică și una explicativă. Astfel, în cadrul său se argumentează, spre exemplu, că atât principiul egalității echitabile a oportunităților, cât și apelul la decizia democratică
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
rezultate egale ale serviciilor de îngrijiri medicale sau de a garanta același grad de sănătate tuturor cetățenilor par să reflecte aceeași concepție despre ființele umane"5. 1.2. Acces egal la ce servicii medicale? Idealul egalitarian suficientist vs. idealul egalitarian maximalist În urma analizei lucrărilor filosofilor care apără idealul egalitarian al dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale, am constatat că aceștia au opinii diferite în privința interpretării adecvate a acestui ideal. Ca atare, consider că este necesară diferențierea între mai multe versiuni
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de îngrijiri medicale, am constatat că aceștia au opinii diferite în privința interpretării adecvate a acestui ideal. Ca atare, consider că este necesară diferențierea între mai multe versiuni ale acestui ideal egalitarian. Trebuie să distingem, pe de o parte, între egalitarianismul maximalist și egalitarianismul suficientist, și, pe de altă parte, între egalitarianismul idealist și egalitarianismul realist. Prima distincție este operată în funcție de răspunsul pe care filosofii egalitarieni îl oferă la întrebarea "acces egal la ce?", în vreme ce a doua distincție este operată în funcție de asumpțiile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
răspunsuri diferite la această întrebare. În funcție de aceste răspunsuri, în cele ce urmează voi diferenția, prezenta și analiza critic următoarele două versiuni ale idealului egalității de acces: idealul egalității de acces la cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale (idealul maximalist al egalității de acces) și idealul egalității de acces la un pachet "adecvat" sau "decent" de servicii medicale (idealul suficientist al egalității de acces). Idealul egalitarian maximalist susține că cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal la "cele mai
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egalității de acces la cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale (idealul maximalist al egalității de acces) și idealul egalității de acces la un pachet "adecvat" sau "decent" de servicii medicale (idealul suficientist al egalității de acces). Idealul egalitarian maximalist susține că cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal la "cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Convingerea că acesta este idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale este împărtășită, spre exemplu, de Albert Weale, care apără
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
află"8. Un sistem de îngrijiri de sănătate care ar garanta doar o calitate slabă a serviciilor lor ar produce pe termen lung doar îngrijiri sub-optimale și ineficiente"9. Cei mai mulți egalitarieni se detașează însă în mod explicit de acest ideal maximalist al egalității de acces, apărând, în schimb, diferite versiuni ale idealului egalitarian suficientist în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate. Opinia acestor egalitarieni a fost sintetizată și dezvoltată foarte bine de Yvonne Denier. Conform acestei autoare, cetățenii trebuie să beneficieze
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
puțin urgente sau fundamentale care rezultă din dorințele, valorile sau preferințele particulare ale indivizilor și de care funcționarea normală a acestora nu depinde precum în cazul nevoilor parcursului vieții 12. * * * De ce se distanțează egalitarienii de tipul lui Denier de idealul maximalist al egalității de acces? În primul rând, pentru că idealul maximalist nu este, după cum se poate constata cu ușurință, un ideal fezabil. Acest ideal, consideră egalitarienii suficientiști, este unul care cere prea multe, dacă nu chiar imposibilul. Iar acest lucru, a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
preferințele particulare ale indivizilor și de care funcționarea normală a acestora nu depinde precum în cazul nevoilor parcursului vieții 12. * * * De ce se distanțează egalitarienii de tipul lui Denier de idealul maximalist al egalității de acces? În primul rând, pentru că idealul maximalist nu este, după cum se poate constata cu ușurință, un ideal fezabil. Acest ideal, consideră egalitarienii suficientiști, este unul care cere prea multe, dacă nu chiar imposibilul. Iar acest lucru, a argumentat Will Cartwright, este valabil atât în situația în care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
însemnând "ceva mai mult decât cele mai bune servicii de îngrijiri medicale disponibile", cât și în situația în care o interpretăm ca însemnând doar cele mai bune servicii medicale disponibile". Dacă interpretăm această sintagmă în primul sens, observăm că idealul maximalist al accesului egal cere, practic, cheltuieli nelimitate pentru furnizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale. Astfel de cheltuieli sunt, însă, nesustenabile economic. Mai mult, chiar și dacă idealul maximalist ar fi calificat astfel încât să evite acest pericol, el ar fi în continuare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
servicii medicale disponibile". Dacă interpretăm această sintagmă în primul sens, observăm că idealul maximalist al accesului egal cere, practic, cheltuieli nelimitate pentru furnizarea și îmbunătățirea serviciilor medicale. Astfel de cheltuieli sunt, însă, nesustenabile economic. Mai mult, chiar și dacă idealul maximalist ar fi calificat astfel încât să evite acest pericol, el ar fi în continuare inacceptabil, susține Cartwright, deoarece "el ar cere o deversare masivă de resurse de la alte arii ale activității umane pe care le prețuim, privându-le pe acestea de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în continuare inacceptabil, susține Cartwright, deoarece "el ar cere o deversare masivă de resurse de la alte arii ale activității umane pe care le prețuim, privându-le pe acestea de resurse într-un mod inacceptabil"13. Deși mai puțin exigent, idealul maximalist rămâne vulnerabil acestor două obiecții chiar și în a doua interpretare a sintagmei "cele mai bune posibil servicii de îngrijiri medicale". Aceasta deoarece și în această interpretare principiul cere garantarea accesului egal al indivizilor la anumite servicii medicale cunoscute ca
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
alocarea unor resurse suplimentare pentru acestea nu înseamnă întotdeauna rezolvarea problemei pentru care ele sunt intenționate, ci alimentarea unor noi și noi cereri de resurse suplimentare. Pe baza unor astfel de considerații, Yvonne Denier a condamnat în termeni sarcastici abordarea maximalistă a idealului egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale. Această abordare "utopianistă", crede Denier, este inacceptabilă, pentru că ignoră prăpastia dintre ofertă și cerere în sănătate. Denier numește această abordare abordarea de tip Star-Trek a idealului dreptății în sănătate, pentru că
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
reducerea ariei de oportunități de care ar beneficia în mod normal cei mai mulți dintre membrii sănătoși ai societății"22. Defectul" fundamental reproșat acestei versiuni a idealului suficientist al egalității accesului este, după cum s-a putut observa, similar celui reproșat idealului egalitarian maximalist: faptul că acest ideal justifică un acces la serviciile de îngrijiri medicale mult prea larg și ridicat pentru a fi fezabil. Emanuel rezumă această obiecție la adresa criteriului egalității oportunităților foarte plastic: "Daniels, scrie Emanuel, ne-a oferit un criteriu de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Emanuel, ne-a oferit un criteriu de determinare a acelor servicii medicale fundamentale care justifică furnizarea unor îngrijiri "prezidențiale" tuturor"23. În aceste condiții, acest criteriu este departe de a evita problema "sacului fără fund" necesar pentru a satisface idealul maximalist al egalității de acces. Dimpotrivă, acest criteriu pare, la rândul lui, să fie subminat de aceeași problemă. În apărarea lui Daniels, trebuie evidențiate, totuși, următoarele fapte: 1. Daniels acceptă și chiar insistă că sistemul de sănătate (inclusiv sistemul de îngrijiri
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
5. Egalitarianismul idealist versus egalitarianismul realist Este momentul să ne reîntoarcem acum la egalitarianismul pe care l-am numit maximalist și la criticile adresate de obicei acestuia. Așa cum am văzut, principala critică la adresa sa este lipsa de fezabilitate. În plus, maximaliștii sunt acuzați de faptul că nu țin seama de disponibilitatea limitată a resurselor medicale sau că încearcă să o elimine printr-o manevră teoretică inacceptabilă: prin presupunerea existenței unor resurse medicale abundente. Este însă această din urmă acuzație viabilă? O
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]