1,846 matches
-
raportării financiare și al contabilității. Ținând seama că, anterior acestui scandal, funcția de audit intern era privită ca o funcție de calitate superioară, acest raport concluziona că auditul intern al companiei era serios deteriorat și a fost criticat pentru concentrarea asupra maximizării profitului, reducerea costurilor și îmbunătățirea operativității. Grupul a efectuat audieri și proiecte care erau privite mai degrabă ca o creștere a valorii companiei, decât pentru monitorizarea și adecvarea controlului intern în reducerea riscurilor. În ciuda liniei duale a acestui raport, auditul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
indirect în activitatea unei companii. În mod tradițional, teoria agentului a stat la baza modului în care organizațiile se autoconduc și în care managementul de vârf acționează ca agent al consiliului de administrație al acționarilor și are o singură sarcină - maximizarea rentabilității investiției/profitului. Acest tip de abordare a relației 56 K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing Handbook, Second Edition, John Wiley & Sons Inc, III River Street, Hoboken, NJ 07030, USA, 2006, adaptare și prelucrare din cap. 2 - „Perspectivele guvernanței
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și comentariile semnificative efectuate de către auditorii interni? 14 Procedurile auditului intern includ proceduri din domeniile operaționale, precum și din cele financiare? 15 A fost eficace implicarea departamentului în auditul anual? 16 Ce poate fi întreprins în viitor pentru a se asigura maximizarea eficacității și eficienței departamentului? 17 În ce proporție este utilizată externalizarea serviciilor funcției de audit intern și ce domenii sunt externalizate? 18 Funcția este verificată în mod periodic și, dacă da, care au fost rezultatele ultimei verificări? 19 Ce criterii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de finanțarea bancar... a economiei românești (piața obligațiunilor va r...mane o Cenuș...reas... fâț... de b...nci), de modernizarea mediului rural. De aceea, continuarea privatiz...rii BCR și privatizarea CEC nu trebuie s... fie tratate că simple operațiuni de maximizare a unui câștig pecuniar imediat. Blocajul de la Eximbank (ce d...uneaz... exportului nostru) ne învăț... c... schimbarea puterii politice trebuie s... se fac... astfel încât s... nu blocheze funcționarea instituțiilor, iar oamenii propuși pentru consiliile de administrație trebuie selectați cu responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
privatizarea CEC (ce are o rețea foarte extins... în mediul rural) s... țin... cont de acest deziderat. Repet ce am spus într-un articol precedent: privatiz...rile BCR și CEC nu trebuie s... fie v...zute că simple operațiuni de maximizare a prețului de vânzare. Jurnalul Național 31 mai 2005 Breviar de mai: buget, infrastructur..., competitivitate Nu numai presiunile curente, dar mai ales cele viitoare (vezi anul 2007) impun că acești bani s... finanțeze numai investiții publice, cu prec...dere dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
întâmpini în mod nemijlocit. Am considerat că apelul la experiența directă poate fi extrem de productiv 17. Am urmărit, după o observație a Sandrei Harding (1993, p. 69), să folosesc „sistematic situaționarea/localizarea socială a subiecților cunoașterii ca o resursă pentru maximizarea obiectivității”. Ipoteza avută în atenție, din perspectiva politicilor publice, a fost aceea că „trebuie sprijiniți mai ales indivizii în situații specifice”18. De aceea, de pildă, măsurile de politică publică pentru familie au fost analizate critic în măsura în care apar drept un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dictator binevoitor?"8. Cînd vorbim de valori individuale și ale-gere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situam deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist care nu vorbește decît despre eficacitate și deloc despre distribuție, preamărind virtuțile libert arianismului și non-intervenționismului. Ideea este că, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Acesta este un avertisment foarte serios. 2.1.4. Întreprinderile publice 2.1.4.1. Concept. Evoluții Întreprinderea publică are menirea de a furniza bunuri și servicii publice. Sunt în proprietate publică, sau preponderent publică, iar scopul lor nu este maximizarea profitului, ci satisfacerea nevoilor unei comunități, sau îndeplinirea unor obiective naționale (creșterea și dezvoltarea economică, stabilitatea prețurilor, ocuparea mîinii de lucru, echilibrul extern, atenuarea disparităților regionale ș.a.). Nu există, însă, o separație clară a sferei publice de cea privată. Multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sărmani; în al doilea caz, se refuză un proiect care ar pune în cauză securitatea țării, chiar dacă el este mai avantajos din punct de vedere financiar. Acest ultim exemplu ne conduce la o abordare multicriterială, unde raționamentul în termeni de maximizare a surplusului nu este dominant, cum s-a arătat mai sus. În această perspectivă, alegerea tre-buie să țină cont de mai multe dimensiuni, iar dificultatea constă din a pondera diversele criterii sau a le clasa într-o ordine de importanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lumii au separat sectorul întreprinderilor de bunuri și servicii publice de funcția publică (administrația propriu-zisă) și l-au introdus în logica acțiunii economice: drepturi private decizii private de alocare a resurselor piețe concurențiale prețuri corecte ajustări la modificările cererii. Retorica maximizării bunăstării sociale a fost înlocuită cu cea a maximizării bunăstării individuale, care a impus sectorului public un nou model de dezvoltare. Principalele caracteristici ale întreprinderilor private și ale celor publice, cu diferențele lor și cu posibilitățile de translare a activităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice de funcția publică (administrația propriu-zisă) și l-au introdus în logica acțiunii economice: drepturi private decizii private de alocare a resurselor piețe concurențiale prețuri corecte ajustări la modificările cererii. Retorica maximizării bunăstării sociale a fost înlocuită cu cea a maximizării bunăstării individuale, care a impus sectorului public un nou model de dezvoltare. Principalele caracteristici ale întreprinderilor private și ale celor publice, cu diferențele lor și cu posibilitățile de translare a activităților din sectorul privat în cel public sunt prezentate în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
marginală a veniturilor private rămase la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
traduce grafic prin curbe de indiferență colectivă, care au aceleași proprietăți tehnice ca și curbele de indiferență individuală studiate. Potrivit figurii, există o infinitate de curbe de indiferență colectivă, de tip W1, W2 sau W3. Statul este însărcinat să caute maximizarea bunăstării colective. În consecință, alegerea publică optimă consistă în a selecționa, din ansamblul de soluții eficace (optimale în sensul lui Pareto), pe cea care maximizează W, adică pe cea care permite atingerea curbei de indiferență colectivă cea mai ridicată. Soluția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să-i aducem un răspuns diferit de cel al lui W.J. Niskanen. În continuarea lui Herbert Simon (premiul Nobel pentru economie în 1978), se reconsideră în continuare raționalitatea birocratică, consta-tîndu-se că logica sa nu este, sau nu este numai, maximizarea, ci strict respectul unor reguli. Dacă se procedează astfel, nu este din lene sau lipsă de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul de reguli înăbușă creativitatea și în final eficiența; economia birocrației, din contra, consideră drept birocrat pe oricine dispune de un buget discreționar și de competențe suficient de largi pentru a adapta obiectivele organizației la maximizarea propriei utilități. Să nu ne grăbim însă a vedea aici neapărat o contradicție, o observație mai atentă relevînd într-adevăr o articulare posibilă între cele două abordări. Prima dorește mai multă autonomie pentru decidenți, a doua subliniază riscurile unor prea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locale prin contribuțiile persoanelor care beneficiază de ele și aceasta este explicația fiscalităților locale specifice; pe de altă parte, beneficiarii contribuabili vor arbitra între nivelurile relative ale impozitelor și serviciilor. Pentru aceasta, ei vor efectua o alegere rezidențială optimală, vizînd maximizarea nivelului serviciului respectiv cu minimizarea costului său fiscal. Este ceea ce se cheamă "votul cu picioarele". Într-o anumită măsură, ipoteza lui C. Tiebout asupra caracterului local al bunurilor colective restaurează o anumită concurență între producătorii acestor bunuri. Administrațiile locale ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a factorului VIII cu 2 UI/dl. Doza necesară este determinată pe baza următoarei formule: Unități internaționale (UI) necesare = greutate corporală (kg) x creșterea dorită de factor VIII (%) x 0,5 Cantitatea administrată și frecvența de administrare trebuie ajustate întotdeauna în scopul maximizării eficacității clinice, pentru fiecare pacient în parte. În cazul următoarelor evenimente hemoragice, activitatea factorului VIII nu trebuie să scadă sub nivelul precizat de activitate în plasmă (în % față de normal sau în UI/dl) în perioada corespunzătoare. Datele din Tabelul nr.
ANEXE din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251585]
-
lichidatorul judiciar. În acest caz, procesul-verbal se semnează doar de lichidator. ... 99. Articolul 154 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 154 (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuată de lichidatorul judiciar sub controlul judecătorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul judiciar va face toate demersurile de expunere pe piață, într-o formă adecvată, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. (2) Lichidarea va începe îndată după finalizarea de către lichidatorul judiciar a inventarierii
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
nr. 85/2006 reglementează în mod expres faptul că orice acțiuni cu privire la averea debitoarei vor fi judecate de către judecătorul-sindic care are atribuții speciale în acest sens, iar unul dintre principiile care guvernează procedura de insolvență îl reprezintă maximizarea gradului de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor. Astfel, se instituie de către legiuitor un principiu conform căruia din momentul în care un profesionist intră sub incidența legii insolvenței orice debite și creanțe ale acestuia sunt supuse judecății
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
monitorizare a consumului de energie la IMM-uri și întreprinderi mari, cu scopul de reducere imediată și pe termen scurt a pierderilor de energie, localizarea punctelor de aplicare și cuantificare a potențialului de reducere a consumului de energie și pentru maximizarea eficienței măsurilor de creștere a eficienței energetice ce pot fi aplicate ulterior de către întreprindere, fără a fi exhaustiv: – sisteme de monitorizare hardware și software: senzori pentru instrumente de măsură și/sau instrumente de măsură și dispozitive de control pentru date
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 112 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257613]
-
să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute la pct. 4 din anexa nr. 1 . (4) Mediul construit utilizat de consumatorii serviciilor prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4) trebuie să respecte cerințele de accesibilitate din anexa nr. 3 , în scopul maximizării utilizării acestora de către persoanele cu dizabilități. (5) Microîntreprinderile ce oferă servicii sunt scutite de obligația de a respecta cerințele de accesibilitate prevăzute la alin. (3) și de orice obligație legată de conformitatea cu cerințele respective. (6) În termen de
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
și ... f) instrucțiunile care cuprind orice conținut de tip nontext sunt însoțite de o prezentare alternativă a conținutului respectiv. ... ... ... 3. Cerințele de accesibilitate generale privind toate serviciile prevăzute la art. 2 alin. (3) și (4) din lege 3.1. În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilități, furnizarea acestora se face prin: a) garantarea accesibilității produselor utilizate pentru furnizarea serviciului, potrivit pct. 1 și, după caz, pct. 2 ; ... b) furnizarea de informații privind modul de funcționare al serviciului
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
servicii de retransmisie și servicii de formare) care furnizează informații cu privire la accesibilitatea produsului și la compatibilitatea acestuia cu tehnologiile de asistare, în moduri de comunicare accesibile. ... ... ... 4. Cerințe de accesibilitate suplimentare referitoare la servicii specifice 4.1. În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilități, furnizarea acestora se face prin includerea de funcții, practici, politici și proceduri, precum și de modificări ale funcționării serviciului, menite să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități și să asigure interoperabilitatea cu
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]
-
plată care sunt perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide. ... ... ... ... 5. Cerințe de accesibilitate specifice legate de preluarea comunicațiilor de urgență efectuate către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112 de către centrul unic pentru apeluri de urgență 5.1. În vederea maximizării utilizării previzibile a serviciilor de către persoanele cu dizabilități, preluarea de către centrul unic pentru apeluri de urgență a comunicațiilor de urgență efectuate către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112 se realizează prin includerea unor funcții, practici, politici
LEGE nr. 232 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257778]