557 matches
-
lucrările proprii, a publicat, în această colecție, lucrări ale unor celebrități ale vremii, printre care Henri Poincaré, Lucien Poincaré, Félix Le Dantec, Henri Bergson, Gabriel Hanotaux, William James, Ernest Flammarion, Marie de Bonaparte, Maurice de Broglie, Cesare Lombroso, James Clerk Maxwell și alții. Lucrările lui Gustave Le Bon au acoperit domenii foarte deosebite printre care arheologia, sociologia, psihologia, fizica și multe altele. Pentru a ilustra acestă varietate se poate aminti că în 1889 a scris un tratat asupra tehnicilor de fotografiere
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
care el le-a denumit "corpusculi". În 1827 Thomas Young și Augustin Fresnel au efectuat câteva experimente asupra interferențelor care au arătat că o teorie prin care lumina este tratată ca și corpuscul este nepotrivită. Atunci în 1873 James Clerk Maxwell a demonstrat că făcând un circuit electric să oscileze este posibilă crearea de unde electromagnetice. Teoria sa face posibilă calcularea vitezei radiației electromagnetice bazându-se doar pe măsurători electrice și magnetice iar valoarea calculată este foarte asemănătoare cu măsurătorile empirice ale
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
în comedia Radio 4, "Ring Around the Bath". Denby-Ashe a jucat teatru la Yvonne Arnaud Theatre și Criterion Theatre, Londra în "The Countess" și în "Motortown" la Royal Court Jerwood Theatre. În 2007, Denby-Ashe a jucat rolul secretarei lui Robert Maxwell, în "Maxwell", o dramă BBC despre viața lui.
Daniela Denby-Ashe () [Corola-website/Science/311380_a_312709]
-
Radio 4, "Ring Around the Bath". Denby-Ashe a jucat teatru la Yvonne Arnaud Theatre și Criterion Theatre, Londra în "The Countess" și în "Motortown" la Royal Court Jerwood Theatre. În 2007, Denby-Ashe a jucat rolul secretarei lui Robert Maxwell, în "Maxwell", o dramă BBC despre viața lui.
Daniela Denby-Ashe () [Corola-website/Science/311380_a_312709]
-
este o ființă imaginară, inteligentă, de dimensiuni moleculare, care își permite să încalce principiul al doilea al termodinamicii. A fost imaginat de James Clerk Maxwell În cartea sa "Theory of Heat" („Teoria Căldurii”). Denumirea de „demon” a fost introdusă de William Thomson, lord Kelvin, pentru a reda caracterul provocator și supranatural al activității acestei ființe imaginare. Problemele teoretice ridicate de „demon” se bucură în prezent
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
al termodinamicii rezultă că dacă lucrul mecanic se poate transforma integral în căldură, inversul nu este posibil. Din această cauză fenomenele naturale sunt ireversibile și decurg într-un singur sens. De această formulare este legat cunoscutul paradox al demonului lui Maxwell. Într-un proces arbitrar, căldura trece de la sine doar de la corpurile cu temperatură mai mare la corpurile cu temperatură mai mică. Cu alte cuvinte, fără cheltuială de lucru mecanic este imposibil să se treacă căldură de la un corp mai rece
Principiul al doilea al termodinamicii () [Corola-website/Science/309372_a_310701]
-
cerând Congresului să adopte sistemul metric. Petiția a fost respinsă de industria prelucrătoare, invocând costurile de conversie. În 1861, un comitet al Asociatiei Britanice pentru Progresul Științei (BAAS) , din care făceau parte William Thomson (mai târziu Lord Kelvin), James Clerk Maxwell și James Prescott Joule a introdus conceptul unui sistem coerent de unități bazate pe metru, gram și secundă care, în 1873, a fost extins pentru a include unități electrice. La 20 mai 1875, un tratat internațional cunoscut sub numele de
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
folosind "Mètre des Archives" și "Kilogramme des Archives" (sau succesoarele lor) ca unități de bază, dar cu definiții diferite ale unităților derivate. Sistemul de unitați centimetru-gram-secundă (CGS) a fost primul sistemul metric coerent, dezvoltate în anii 1860 și promovat de către Maxwell și Thomson. În 1874, acest sistem a fost promovat în mod oficial de către (BAAS). Caracteristicile sistemului sunt că densitatea se exprimă în g/cm, forța se exprimă în dine și energia mecanică în ergi. Energia termică era definită în calorii
Sistemul metric () [Corola-website/Science/331568_a_332897]
-
a susținut-o Kapița la Cambridge, în 1922, avea următoarea temă: "„Trecerea particulelor alfa prin substanțe și metodele obținerii câmpurilor magnetice”". Autoritatea științifică a lui Kapița creștea - în 1923 el a devenit doctor în știință și a obținut prestigioasa bursă Maxwell. În 1924 savantul rus a fost numit în funcția de adjunct al directorului laboratorului din Cavendish, unde aveau loc cercetările magnetice. Peste un an Kapița a devenit membru al colegiului Trinity. În 1925, la Paris, academicianul Aleksei Nikolaevici Krîlov ii
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
lucru mecanic, schimbând căldură cu o singură sursă de căldură, sursa fiind un sistem fizico-chimic de temperatură uniformă. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o consecință a celui de al doilea principiu al termodinamicii. Problema "demonului lui Maxwell" este până azi un obiect de discuție. Expresia "perpetuum mobile de speța a treia" este de dată recentă, nu este legată de termodinamică și se referă la sisteme fizico-chimice izolate care, odată puse în mișcare, deoarece nu schimbă energie cu
Perpetuum mobile () [Corola-website/Science/309546_a_310875]
-
studiul său spectroscopic asupra inelelor lui Saturn a arătat că părți diferite ale inelelor reflectă lumina cu schimburi Doppler diferite, din cauza vitezelor lor de orbitare diferite în jurul lui Saturn. Aceasta a fost prima confirmare observațională a teoriei lui James Clerk Maxwell că inelele sunt alcătuite din nenumărate obiecte mici, fiecare orbitând în jurul lui Saturn cu viteza sa proprie. Aceste observații au fost făcute cu un spectrograf atașat la telescopul cu refracție Fitz-Clark de 13-inch de la Observatorul Allegheny. Observațiile sale cu telescopul
James Edward Keeler () [Corola-website/Science/337287_a_338616]
-
relativității afirmă că legile fizicii sunt "invariante" sub o transformare galieleiană. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Henri Poincaré a sugerat că principiul relativității este valabil pentru toate legile naturii. Joseph Larmor și Hendrik Lorentz au descoperit că ecuațiile lui Maxwell, piatra de temelie a electromagnetismului, erau invariante doar printr-o anume modificare a unităților de timp și lungime. Aceasta a creat multă confuzie printre fizicieni, mulți dintre aceștia crezând că un eter luminifer este incompatibil cu principiul relativității. În lucrarea
Principiul relativității () [Corola-website/Science/310225_a_311554]
-
de timp absolut și au pus condiția ca viteza luminii în vid să fie aceeași pentru toți observatorii, indiferent de starea lor de mișcare sau de starea de mișcare a sursei de lumină. Ultima a fost cerută de ecuațiile lui Maxwell, care implică constanța vitezei luminii în vid. Forța teoriei relativității restrânse stă în faptul că este elaborată pe baza unor principii simple, elementare, printre care invarianța legilor fizicii la schimbarea sistemelor de referință inerțiale.
Principiul relativității () [Corola-website/Science/310225_a_311554]
-
color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell. Primul sistem color, "Autochrome Lumière", a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. rea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde și
Fotografie () [Corola-website/Science/297138_a_298467]
-
ecuațiilor de stare. Fie formula 14 și formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 un parametru al unui potențial formula 17. Se aplică derivarea ecuațiilor de stare conform relațiilor următoare: Din astea, pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea ecuațiilor Gibbs-Duhem din ecuațiile de stare termodinamice este imediată . Energia liberă Gibbs formula 52 poate fi la echilibrul chimic dezvoltată ca: Substituind în ecuațiile Maxwell și ținând cont de expresia potențialului chimic aceasta devine: Potențialul chimic este același lucru cu energia liberă molară Gibbs, ca urmare: Prin scădere se obține relația Gibbs-Duhem: Relația Gibbs-Duhem este o relație între parametrii intensivi ai sistemului. prin urmare, pentru
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
film din seria "Dirty Harry". "Procurorul" este un film polițist thriller american din 1976, regizat de James Fargo, al treilea din seria "Inspectorul Harry". Tyne Daly joacă rolul inspectorului Kate Moore și DeVeren Bookwalter pe cel al liderului terorist Bobby Maxwell. "Întoarcerea inspectorului Harry" este un film polițist thriller american din 1983, produs și regizat de Clint Eastwood, al patrulea din seria "Inspectorul Harry". Acesta este singurul film din seria "Inspectorul Harry" care a fost regizat de Eastwood însuși. "Inspectorul Harry
Inspectorul Harry (serie de filme) () [Corola-website/Science/328905_a_330234]
-
adaptată a povestirii pentru piesa radiofonică „Berenice” într-un episod din 9 ianuarie 1975. El a fost adaptat de George Lowther și regizat de Himan Brown, iar rolurile principale erau interpretate de Michael Tolan, Norman Rose, Joan Lovejoy și Roberta Maxwell. Lectura povestirii „Berenice” de către Vincent Price a fost inclusă pe albumul audio "The Imp of the Perverse and Other Tales" (1975) (Caedmon Records TC—1450). Pe același LP se mai află și lecturi realizate de Price ale povestirilor „Morella” și
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
echilibru, care se menține la o temperatură constantă T. În acest caz radiația termică se mai numește și "radiație de temperatură" sau "de echilibru". Mecanismul producerii și absorbției radiațiilor termice se poate explica pe baza teoriei câmpului electromagnetic al lui Maxwell. Materia este formată din atomi și molecule, aranjate într-o structură spațială caracteristică fiecărui material și stare de agregare. Din punct de vedere dinamic, particulele constituente ale materiei (atomi, molecule, electroni, protoni) se află într-o perpetuă stare de agitație
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
vibrație. Intensitatea agitației termice este direct proporțională cu temperatura absolută a sistemului, anulându-se la zero absolut (temperatură la care încetează orice formă a mișcării). Atomii constituenți, datorită distribuției spațiale a sarcinii electrice formează dipoli oscilanți, care potrivit teoriei lui Maxwell generează radiații electromagnetice ce sunt emise în spațiul înconjurător. Atât punerea în evidență cât și descrierea cantitativă exactă a generării radiațiilor electromagnetice de către dipolii oscilanți a fost făcută de Heinrich Hertz. Calitativ, cu cât temperatura corpului este mai mare, cu
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
a fost: "Prea Tare pentru Reguli". Acesta a fost al doilea film Disney Channel filmat în Canada. În film este vorba despre Kelly, o fată hyperactivă de clasa a 8a a cărui mamă se căsătorește cu Brigardier General Joe "Sir" Maxwell (Gary Cole). Când noul ei tată devine comandantul unei școli militare, Kelly se înscrie aici deoarece era singura școală din zonă. Kelly prima oară a avut probleme cu integrarea și mai ales în comenzile ofițerului ei, Cadet Căpitan Jennifer Stone
Cadet Kelly () [Corola-website/Science/317592_a_318921]
-
realizând neclaritatea care domnea atunci (ale cărei urme există și în prezent) în interpretarea statistică a termodinamicii, se poate aprecia atât modul „aventuros” în care fizica înaintează, cât și drumul lung de calcule și aproximații care duce de la ecuațiile lui Maxwell la formule care să poată fi comparate cu experiența. Este credința remarcabilă a lui Planck că „simplitatea naturii” se ascunde în funcția care descrie entropia oscilatorilor (entropia calculată din formula lui Wien l-a întărit in aceasta), cuplată probabil cu
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
fizicii clasice în care trebuie avut încredere pentru a face „saltul” către mecanica cuantică! Faptul că sistemul de oscilatori și radiație închis într-o cavitate reflectătoare evoluează "ireversibil" către o stare de echilibru nu este evident, deoarece atât ecuațiile lui Maxwell pentru câmpul electromagnetic, cât și cele ale mecanicii clasice admit, pentru fiecare soluție posibila și una a cărei evoluție în timp este exact opusă. Din cauza aceasta, apare întrebarea cum de putem demonstra că entropia crește când se restabilește echilibrul între
Rezonatorul lui Planck () [Corola-website/Science/316720_a_318049]
-
Story Parade"), Baley a fost interpretat de Peter Cushing, iar scenariul adaptat de Terry Nation. În adaptarea britanică pentru televiziune din 1969 a "Soarelui gol" (un episod din serialul BBC2 "Out of the Unknown"), Baley a fost interpretat de Paul Maxwell. În jocul Kodak din 1988 "Roboții lui Isaac Asimov", Baley a fost interpretat de Steven Rowe. În adaptarea BBC Radio 4 din 1989 a "Cavernelor de oțel", Baley a fost interpretat de Ed Bishop.
Elijah Baley () [Corola-website/Science/329163_a_330492]
-
de curent se măsoară în amperi pe metru pătrat (A/m²). în cazul în care " formula 5 " este curentul în conductor, formula 6 este densitatea de curent, și formula 7 este diferențială a vectorului de secțiune transversală. densitatea de curent totală din ecuațiile Maxwell e: Dacă mișcarea sarcinilor electrice se face numai într-un singur sens, este vorba de un curent continuu (generat de exemplu de bateria galvanică sau de dinam). Dacă sensul de deplasare alternează în timp, curentul se numește "alternativ" (alternatorul este
Curent electric () [Corola-website/Science/302809_a_304138]