3,606 matches
-
așa cum se dovedește și Zanfir Ilie, autorul lucrării de excepție, „Dunărea. Poveste și adevăr”. Cum altfel, decât cu nostalgie, se întreabă autorul „Unde sunt pescarii de altădată?” - orașul fiind cunoscut ca o așezare de pescari, Dunărea facilitându-le acest străvechi meșteșug, preocupare existențială care i-a ajutat pe localnici să supraviețuiască în cele mai vitrege condiții de secetă, foamete, război, calamități naturale. Legendele înfloresc o dată cu trecerea veacurilor. Zanfir Ilie le scoate la iveală ca pe comorile îngropate la rădăcina copacilor și
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
omul de sirvici. Mă țâcă, tu știi să iei o notă telefonică? Nu știu bre nene, sună mai târziu. Dacă aveam mai mult timp la dispoziție, exersam la mașina de scris Remington a primăriei, că deprinsesem de bine de rău meșteșugul țăcănitului ca fiind ceva mai elevat, la care nu ajunge oricine, gândeam eu în mintea mea de copil. Odată iarna, alergam pe ghețuș unul după altul, ne împiedecam cădeam grămadă și nu știu cum s-a făcut că la un moment dat
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
secția Artă Decorativă, devenind la absolvirea ei, în 1945, pictor licențiat. Între anii 1942-1946, urmează cursurile Facultății de Teologie, obținând licența cu lucrarea “Chipul Mântuitorului în iconografie”. Dumnezeu s-a arătat foarte darnic cu Sofian și i-a dat și meșteșugul picturii, în care s-a desăvârșit după ce a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940-1945). Chiar daca istoria monahismului românesc va lega de-a pururi numele Părintelui Sofian de cel al Mănăstirii Antim, multe alte lăcașuri din țară și din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
la hotarele dintre sate. ÎNCONDEIATUL OUĂLOR Tot o artă tradițională este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paște. Este un meșteșug perfecționat în timp, care a adus o reputație deosebită meșterilor din Transilvania și din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul și priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziții și demonstrații pe viu. În fața tuturor, femeile
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
timp, care a adus o reputație deosebită meșterilor din Transilvania și din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul și priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziții și demonstrații pe viu. În fața tuturor, femeile transmit copiilor meșteșugul încondeierii ouălor, deloc ușor, însemnând nu numai preluarea motivelor din costumele populare, ci și pasiunea pentru culoare și pictură. Încondeiatul ouălor a căpătat un adevărat renume în Europa, obiceiul fiind apreciat și transmis de călătorii, mai ales veniți din Germania
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzică și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesuta din versuri, încât te întrebi, cum de nu s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință, lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versurile devin memorabile datorită simplității
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzica și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesută din versuri, încât te întrebi, cum de s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
prinții în somnul de piatră din orologiile din turnul sfatului ori al catedralelor, purificat de credința fiecăruia în zeitatea sufletului său , mereu deschis la demnitate, iubire și aspirație. Munca, iubirea și lupta pentru menținerea cetății întotdeauna neîngenuncheate și înfloritoare prin meșteșugul fiecărei bresle și cetățean rămân blazonul și esența care răzbat și se transmit și astăzi ca o apoteoză a primordialității, unității și utilității valorilor reale de creație umană, odinioară și astăzi, în cultura și civilizația europeană. Referință Bibliografică: Un oraș
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_oras_transilvan.html [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
pe mii de kilometri se-adună în noduri de comunicații publicistice potecile inimii circulate de români. Pentru câteva minute, pentru o oră, pentru două, regăsești vorbe de-ale noastre - prietenoase, blajine sau mai aspre, fraze curat construite ori mai fără meșteșug, dar pornite de la oameni de omenie. Te simți Acasă, într-o românitate reunită, scuturată de rigorile locului de muncă străin, deshămată, așa, ca-n faptul cinei, de la grijile practice, dezlegată de legile fără număr care, prin străinătate, zice că se
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
dantelei la care lucrează, unul vechi și cu dichisuri ce țin de viața dintr-un serai cu destule femei leneșe, lascive, ce își adoră stăpânul. Eu nu mă pricep la înnodat macrame în horbote aproape medievale. Nu vreau să învăț meșteșugul pierderii timpului prin... nimic. Nimic?! Ce-am avut, ce-am pierdut?” Straniu cât de mică este lumea. În Laila de acum, autoarea o recunoaște pe „Lelia de pe Colentina! Fantastica Lelia, artista care traversase scena și Continentul, ca o supernovă,- arzând
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
au adus lucrări realizate de ei, sub coordonarea profesorilor Gheorghe Costea și Radu Șușman, dar au făcut și demonstrații live de pictură - icoane pe sticlă și lemn. De asemenea, Viorica Lezeu din Drăgoteni, comuna Remetea, le-a dezvăluit oaspeților niponi meșteșugul încondeierii ouălor, iar Catița Stan, din Remetea, soția meșterului Alexandru Stan, a venit pregătită să le dezvăluie arta prelucrării lemnului. Nici japonezii nu s-au lăsat mai prejos, oferindu-le alor noștri momente de dans folcloric japonez, chiar dacă nu sunt
COMUNICARE FARA FRONTIERE: DIALOG ROMANO-NIPON IN MUNICIPIUL DE PE CRIS de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 by http://confluente.ro/Comunicare_fara_frontiere_dialog_romano_nipon_in_municipiul_de_pe_cris_.html [Corola-blog/BlogPost/342438_a_343767]
-
petrece în zilele de 9, 10 și 11 septembrie, de la zece dimineața până la șase seară în curtea Muzeului. Vom privi și târgui icoane, izvoade, pristolnice, pecetare, miniaturi, îngeri țesuți, troițe și cruci, dar, mai ales, le vom asculta poveștile despre meșteșugul și atelierele lor. Anul acesta, se va redeschide seria Portrete / ateliere, începută de MȚR în 2003. Corina Petculescu, iconar, si Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, vor pune în discuție prin atelierele lor mobile, istoria unor meșteșuguri reconstituite și recontextualizate
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
asculta poveștile despre meșteșugul și atelierele lor. Anul acesta, se va redeschide seria Portrete / ateliere, începută de MȚR în 2003. Corina Petculescu, iconar, si Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, vor pune în discuție prin atelierele lor mobile, istoria unor meșteșuguri reconstituite și recontextualizate, ce țin de o bună raportare la spațiul sacru. Din 14 septembrie până pe 21 octombrie, la Sala Foaier, suntem invitați la expoziția Oale și ulcele. Din 17 septembrie până pe 5 februarie 2012, la Sala Oaspeți v-a
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
1948: Este primit frate rasofor la Sfânta Mănăstire Neamț. Aici urmează Seminarul călugăresc de muzică bisericească. 1948 - 1951: La Sfânta Mănăstire Neamț urmează Seminarul monahal superior, pe care-l absolvă ca premiant. Paralel cu studiul, se va îndeletnici și cu meșteșugul tiparului. 1949: Debutează în revista Biserica Ortodoxă Română iar editorial cu romanul În afara legii (Iași, Editura Junimea, 1976). 1951 - 10 Martie: Spre sfârșitul ultimului an de studiu seminarial, se bucură de momentul sacru al pecetluirii votului monahal, primind numele de
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
dinspre sensibil spre intelectiv, de la elementele de ordin iconic (eventual, și indicial sau lingvistic), la cele de ordin moral, intelectual, chiar metafizic. În viziunea noastră, aceste niveluri sunt: 1. Asemănarea (altfel spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
întăriți cu puteri de slujire, în Duhul lui Dumnezeu, în numele Lui și după principiile Lui; oameni, într-un cuvânt, care nu numai la școala lumii, ci și la școala lui Dumnezeu au învățat să îndrăgească și să slujească valorile vieții. Meșteșugul înstrăinării, iată într-adevăr vinul care veselește de-a pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el au băut desfrânații și s-au rușinat și păcătoșii au băut și au uitat căile poticnirilor; au
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și naționale. Argintăritul, ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la Ciocănești de frații Vasile Ion și Bulbuc Cornel din Alexandria, care au învățat meșteșugul de la tatăl lor de care își amintesc cu lacrimi în ochi. Ei expun: inele, cercei, verighete, lănțișoare, brelocuri și ne oferă și o demonstrație de lucru, făcută cu suflet și măiestrie. Argintul se topește în cărbune de mangan, cald sau
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
sau rece se bate pe nicovală cu ciocanul până i se dă o anumită formă. Se finisează cu pila sau cu șmingher. Se gravează cu două șpichere și se lustruiește. Vasile Ion glumind amar se consideră ultimul mohican al acestui meșteșug sacru pentru el, dar pe care copiii lui nu mai vor să-l practice. Meșteșuguri străvechi, majoritatea învățate de la străbuni, practicate cu pricepere și pasiune, continuă să supraviețuiască, în ciuda vânzărilor din ce în ce mai maci, grație dorinței acestor oameni de a le duce
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Se finisează cu pila sau cu șmingher. Se gravează cu două șpichere și se lustruiește. Vasile Ion glumind amar se consideră ultimul mohican al acestui meșteșug sacru pentru el, dar pe care copiii lui nu mai vor să-l practice. Meșteșuguri străvechi, majoritatea învățate de la străbuni, practicate cu pricepere și pasiune, continuă să supraviețuiască, în ciuda vânzărilor din ce în ce mai maci, grație dorinței acestor oameni de a le duce mai departe pentru a păstra tradiția familiei, a unei regiuni sau a neamului românesc și
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
obiective istorice și turistice, după ce am văzut cu ochii sufletului și ai minții o seamă de mănăstiri în care am simțit că sunt foarte aproape de Dumnezeu, am hotărât să scriu o carte despre acele locuri, despre oamenii de acolo și meșteșugurile lor, despre extraordinara forță în a asigura continuitatea neamului românesc prin credință, prin limbă și prin cultură, manifestată plenar în toate formele. Am reușit să scriu și să public, anul acesta, „Dor de Bucovina”. Despre lansarea acestei cărți cunoașteți cum
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
va primi Marele Premiu cu Trofeu. Nu se acordă Diplome de participare.Lucrările participante NU se restituie. Organizatorii le pot folosi pentru expoziții sau calendare. Profesorii vor primi adeverință de coordonator al elevilor pregătiți pentru concurs. Secțiunea a IV-a: Meșteșuguri tradiționale (țesături, împletituri, cusături, origami, quilling, aranjamente florale și pascale, decorațiuni). Descrierea pe scurt a activității: Se poate lucra pe orice suport material. Lucrările vor fi etichetate, precizându-se titlul lucrării, numele și prenumele elevuluiși ale învățătorului/ profesorului coordonator, școala
CONCURSUL REGIONAL DE CREATIE ARTISTICA ODA PRIMAVERII, EDITIA A V-A, AGNITA, 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1489318942.html [Corola-blog/BlogPost/368991_a_370320]
-
coordonator, școala de proveniență. Ele vor fi trimise/ predate până în data de 23 martie 2017 pe adresa școlii: Colegiul Tehnic “A.T.L.”, Agnita, Str. Școlii, Nr. 2, Cod Poștal 555100, jud. Sibiu, prof. Anghelina Paraschiva / prof. Bogdana Lăstun (cu mențiunea Meșteșuguri).Un profesor poate participa cu maximum 3 elevi. Se va realiza un panou expozițional cu produsele trimise. Se vor acorda mențiuni, premiul III, premiul al II-lea și premiul I pentru fiecare nivel (primar, gimnazial, liceal). Cea mai deosebită lucrare
CONCURSUL REGIONAL DE CREATIE ARTISTICA ODA PRIMAVERII, EDITIA A V-A, AGNITA, 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1489318942.html [Corola-blog/BlogPost/368991_a_370320]
-
Începutul carierei mele a fost acum mulți, mulți ani, încă de când eram mic copil pentru că m-am născut și am crescut "printre lemne" datorită tatălui meu care a practicat meseria până în ultimele zile ale vieții. Încetul cu încetul am deprins meșteșugul meseriei de tâmplar și sculptor pe care o practic cu toata dăruirea și din tot sufletul. Mara Circiu: Asemeni lui Isus, mi-ați spus că sunteți tâmplar...dvs. creați obiecte de mobilier bisericesc, cum vă pregătiți sufletește pentru a începe
CANTECUL LEMNULUI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cantecul_lemnului_mara_circiu_1350272891.html [Corola-blog/BlogPost/345041_a_346370]
-
ales la facerea unei lumi filozofice proprii, lume defel simplă dar în care Silvia Bitere plonjează, experimentează pe cont propriu. O poetă interesantă prin nunață lirică, dar mai ales prin convertirea verbului de fiecare zi în sintagmă literară. A deprins meșteșugul alăturării cuvintelor și poeziile sale te incită să le citești, să le descifrezi, să le găsești cheia care se potrivește și sufletului tău. De aici încolo, declicul este sigur, și lumea Silviei Bitere devine un spațiu prin care trecând, te
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1437462752.html [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
într-o formăcare săcapete universalitate și impersonalul de incriptare necesar unei poezii adevărate, încă mai lucrez la asta. Nu am făcut niciodatăo preocupare temeinică din scris, deși au fost momente când aș fi vrut asta, nu am frecventat cenacluri, săînvăț meșteșugul scrisului. Regret cănu s-a întâmplat așa. Tot așa cum regret învățământul, căci aveam din familie „gena” didactică. Se pare căm-am risipit în căsătorii, copii și greutăți, fărăsăam răgazul sămă„adun”; îmi tot zic căpoate o s-o fac la pensie, însăpensia
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]