191 matches
-
moraru-n lume să găsească un răspuns, Când de-odată mi-a-ntâlnit un chefliu ce-l luă în râs: - Morărița de-i frumoasă, uiumul nu prea-i ajunge?... Omule, nu te-ntrista. Ce-ai pierdut, și de ce-ai plânge? Vezi mata, meștere dragă, la curea dacă-a umblat... Ți-a sucit-o împelițata, sensul roții ți-a schimbat. Iar la fus dacă umblai să-l mai ungi din când în când, Nu-ți cădea blestemu-n cap, să mi-ajungi așa nătâng. Vino
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_cumpana_marin_voican_ghioroiu_1328504401.html [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_tragicului_din_literatura_populara.html [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
faci și păsările-n culori moi, ca-n Rai, nu ca aici, pe la noi. Cleștii, ciocanul, să fie mici-mici ... da'slova să fie de un deșt', s-arate limpede, clară, de tăt orbu' să poată citi:Iisus Nazarineanu Regele Iudeilor. Meștere, vreau să fie așa: bărbat fain ca mine și ... ca dumneata.” Așa se ruga tata de tinichigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul și asemănarea sa.” Aceasta scrisoare cuprinde ființa tatălui Melaniei. Momentele agoniei
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
din templele budiste. După un timp mârâielile de plăcere se mai domoliră, domnul ministru se șterse la gură cu un colț al feței de masă și spuse: - Bă, fu bunicică! Parc-ar mai merge un ciocănel dă trăscău, no!? Hai! Meștere, bagă unu’, să te iert! Și această glumă fu savurată în solitudine de excelența sa. Nepotul Marinel părea cam dus pe gânduri și oarecum muncit de o criză hemoroidală. Abia dacă bâigui ceva când unchiul îi puse niște întrebări cam dificile
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
o săptămână și jumătate un om m-a întrebat dacă sunt Patapievici și m-a scuipat pe pantaloni”! Ca să vezi, „patibularul”, „trogloditul” ce ți-a făcut: te-a pătat, dle Pata... Eu zic să mai lași din scârțâitul d-tale, meștere Patapievici, s-o lași mai moale, că tot răul e spre bine! Noroc că te-ai întâlnit cu doar un om dintre români, domnule, fiindcă, dacă aveai ghinionul să te vezi cu mai mulți în același timp, te îngropau în
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
ce v-am spus Domn de Dumnezeu uns. Unde vei vedea lângă Olt o stâncă Și apa limpede, adâncă, Temelia monăstirii să fie săpată. Acolo voi fi și eu îngropată! MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către meșterul Niculai. Am să-ți vorbesc meștere Niculai ( Meșterul se apropie de Domnitor. ). Așa cum mi-a spus Mihai Pe Cozia o iubește și nu pot Să-l las cu ea, așa socot. În vis mi s-a întrezărit, De aceea ea aici a venit Cu așa mare
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Și Făgărașului, Herțeg și Banatului, De Severin Domn Și de amândouă părțile de peste toată Dunărea Și până la Marea cea Mare Și Cetății Dâstarului stăpânitor... ( Peste cuvântarea Domnitorului se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
de prima școală, o casă mare cu poartă-naltă, gărdit zăbrelit cu șipci și coperiș de șiță-n două ape, din vânzol de voci muieratice se înalță vie vocea în putere a Marioarei Moșoiu, o femeie puțintică-n trup dar meșteră la potriveala vorbei. - Pe vremea când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari că primeam palme. Și-a fost odat-o zi cu mare gâlceavă și vânătăi pă mine, năzdrăvana Marioara. Cu ofuri sughițate am povestit lu taica de bătăușul
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tata_marioara_mosoiului_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
faci și păsările-n culori moi, ca-n Rai, nu ca aici, pe la noi. Cleștii, ciocanul, să fie mici-mici daslova să fie de un deșt, s-arate limpede, clară, de tăt orbu să poată citi:Iisus Nazarineanu Regele Iudeilor. Meștere, vreau să fie așa: bărbat fain ca mine și ca dumneata. Așa se ruga tata de tinichigiu, un evreu sadea, care tăcea și-l croia pe Iisus după chipul și asemănarea sa. Aceasta scrisoare cuprinde ființa tatălui Melaniei. Momentele agoniei
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) by http://revistaderecenzii.ro/evanghelia-dupa-melania-cuc-sau-testamentul-melaniei-cuc/ [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
prăbușim în gol. Trebui să știm că ceea ce poate fi nevăzut, putem duce covoadă pe viață pusă în spatele nostru, fără știința noastră. Fiecare în urcușul spre coborâșul vieții noastre, trebuie să ne scuturăm de înalțimea unui zid neîntors de viață. Meștere Manole! Dezgroapă ființa din noi, îngroapă Miorița și ferește-i pe cei născuți de știința ei, ca să nu ne dispară neamul. Lumina vieții răsucită în jurul lumii prin fiecare, al nostru eu, din imensa depărtarea linie dreapta între multe lumi și
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Opreste_te_din_drumul_noptii_viorel_muha_1328971206.html [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
pământul ud de viață îmi șoptește: - Oprește-te din drumul nopții. Există un ochi, al treilea, cu doi ochi închisi, dar dat nouă, uitat în spatele vieții, care mă vede și ne vede pe noi toți. Trebuie să ne dezgropăm ființa, Meștere Manole ! Eseu autor Viorel Muha Referință Bibliografică: Oprește-te din drumul nopții! / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Viorel Muha : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Opreste_te_din_drumul_noptii_viorel_muha_1328971206.html [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
iar până la cer Adevărul Tău în spirit ia avânt Peste tot pământul slava Ta o cer PSALMUL 57 Străinii păcătoși de la naștere Din pântece au grăit grele minciuni Cu mânie de șarpe au șters minuni Flămânde mâini doar în furturi meștere De nimic se vor face ca apa trec Întinde-voi arcul Său și vor slăbi Vor fi nimici chiar de se vor grăbi Doar crunte pedepse cu ei se petrec Cum ceara se topește așa vor fi A căzut foc
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1429196428.html [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
fost leag[nul creatiei populare), să mitizeze un fapt real.Atunci la ce bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1496378734.html [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
greu și se întorsese când se crăpa de ziuă, mirosind a băutură. E drept că el, maistrul, pusese în mai multe rânduri niște „boboci” să-l urmărească dar pe ăștia cu caș la gură, nu poți să te bizui niciodată. - Meștere, după ce a trecut de magazie, a intrat pe holul dinspre cantină dar acolo nu e lumină și l-am pierdut din vedere. Azi așa, mâine așa, până când și-a zis că ori nu sunt în stare de nimic, ori s-
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sedinta_de_spiritism_.html [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți nu făcu întrebare băiatul, căci despre așa lucrări meștere îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toții atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
vorbă ! - Încotro vă poartă pașii ? - Pe devale ! - Devalea-i mare ... - Spre Podișor ! - Acolo-i Raiul pentru porumbei ... - Porumbelu-i cam vârstnic ... - M-am procopsit, că-i și cuminte ... - Și tale ești cu minte, nu-ți arăți anii și ești în vână ... - Ești meșteră la potriveala vorbei ... - Le vin de hac la mulți. - Te laudă tot satul ... - M-ajunge și bârfa lor ... - Ce mai face Nea Nae ? - Fleici, bani și bombăneală ! - E un om chibzuit ... - Dar îi mai sar și țăndări. Ca atunci când l-
ŢA MARIOARE LU NEA NAE NICOLESCU...DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ta_marioare_lu_nea_nae_nicolescu_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/341838_a_343167]
-
incercat sa gasesc articolul în ediția online, n-am reușit, nu prea cumpăr ziare. Nici reviste. Din păcate. Oricum, nici eu nu-mi pun întrebări rusești, prea mari pentru niște capete așa de mici. De pitici Te-a fleșcăit bine, meștere. Așa îți și trebuie. Domnule Bucurenci, Cu ocazia referirii la un articol semnificativ al lui A. Pleșu (oare v-ați simțit cumva vizat de cele scrise acolo ?) și deoarece mi-am amintit de panică în care intraseră Pleșu și Liiceanu
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
Gudea (1.113 m), capătul de sus al Dealului Zbânghii, și pe limita pădurii sub Poiana șeștina Mare (bornele silvice 307, 314) urcă pe vârful Măguricea (1.016 m). De aici se urmează culmea ce coboară spre nord-vest la pârâul Meștera (bornele 318, 324, 330), se urcă spre sud-vest prin pășunea Meșterului pe cumpăna de apă dintre Jingul și Meștera. În continuare limita cotește spre nord până la limita pădurii de protecție (borna 359), apoi face o cotitură spre nord-vest până la cota
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
silvice 307, 314) urcă pe vârful Măguricea (1.016 m). De aici se urmează culmea ce coboară spre nord-vest la pârâul Meștera (bornele 318, 324, 330), se urcă spre sud-vest prin pășunea Meșterului pe cumpăna de apă dintre Jingul și Meștera. În continuare limita cotește spre nord până la limita pădurii de protecție (borna 359), apoi face o cotitură spre nord-vest până la cota 975 m și coboară la pârâul Jângul (bornele silvice 364, 365). Urmează un urcuș spre sud-vest pe o culme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
Valea Ulieșului Comuna Rușii-Munți Sate: Rușii-Munți, Maiorești, Morăreni, Sebeș Comuna Sânger Sate: Sânger, Barza, Cipăieni, Dalu, Pripoare, Vălișoara, Zăpodea Comuna Sânpetru de Câmpie Sate: Sânpetru de Câmpie, Bârlibaș, Dâmbu, Satu Nou, Sângeorgiu de Câmpie, Tușinu Comuna Stânceni Sate: Stânceni, Ciobotani, Meștera Comuna Suseni Sate: Suseni, Luieriu Comuna Șăulia Sate: Șăulia, Leorința-Șăulia, Măcicășeșii, Pădurea Comuna Valea Largă Sate: Valea Largă, Grădini, Mălăești, Poduri, Valea Frăției, Valea Glodului, Valea Pădurii, Valea Urieșului, Valea Șurii Comuna Vătava Sate: Vătava, Dumbrava, Râpa de Jos Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sunt de 1.244,2 mm anual. Iarna precipitațiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munți atingând grosimea de 0,75 m-2,5 m. (în anul 1975/1976). Vegetația este foarte diferită: bradul alb, fagul, molidul (pe văile Sirod, Meștera, Sebeș ș.a.), alunul, zmeurul, murul, afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
moare" ( Cînd vioarele tăcură XI): „...a mea frunte ce se-nclină ca un trist și palid crin" (Fecioara în alb, xvi); „Am palida tristeță a apelor ce plîng Pe jghiabul clar și rece al albelor fîntîni, Sculptate-n întuneric de meșterele mîni" Cînd vioarele tăcură, XIV). Nu întîmplător unul dintre pseudonimele cu care Petică semna, în 1900, la „România jună" era tocmai Narcis! Dincolo de fațada decadentă, reforma lui Petică operează în adîncime: muzica devine principiul poetic de bază, valoarea supremă, atinsă
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
să mă ai în vedere, că altfel mă fac foc. Mi-e dor de niște filtruri cu tabiet, să-mi aduc aminte de cafelele grozave pe care le beam la tine, pe Copou (a proposito de cafele, sărutări de mâini meștere). Te îmbrățișez, Șerban [Domniei sale domnului profesor Nicolae Bagdasar, Str. I.L. Caragiale, nr. 13 - Iași (Copou) - Șerban Cioculescu, Str. Dr. Turnescu, nr. 5 - București]. * [București], 28 decembrie [1]951 Dragă Niculae, M-a mișcat foarte mult cartolina ta, mai densă decât
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
ca un lan, Don Brighiu și l-a făcut. Am intrat ușor pe ușă, Și-am privit cam disperat, O-ntreagă aparatură Adusă la reparat. Împrejur sârmă ghimpată, Doi cireși în lateral, Iar Don Brighiu, fără pată, Pufăia în ancestral. Meștere, ce-s toate astea? O-ntrebare cam otova ! Cu-n zâmbet răspunse Brighiu Aparate din Moldova. Îmi pusese mintea-n cuie Și l-am întrebat discret. O așa desfășurare Chiar și fără un decret? Undeva, sub mare grijă Izolat de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
incredibilă răsturnare a sensului lucrurilor. Un obiect născut pentru a ocroti viața pe mare, transformat Într-o ambarcațiune infernală. - Dar Dumnezeu ne-a poruncit să luăm În stăpânire pământul, să Îi numim bogățiile, să Îi reglăm nestatornicia. Și orologiile dumitale, meștere Alberto, sunt niște regulatoare. Arta dumitale nu e și ea blasfematoare? Atunci, n-ar trebui să scrii și pe roțile dumitale dințate ceva asemănător? Alberto clătină din cap, gata să Îi răspundă ceva, Însă Dante Îl Întrerupse. - Mai Întâi, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]