5,671 matches
-
N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu sărac Ioane,necăjit O droaie de copii îți plâng la masă, Să-ți dau de lucru eu am chibzuit, Vreau în pădure să-mi ridici o casă. Să
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1469373306.html [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953, prof. Tudor Jarda din
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
la calitatea de revoluționar vine de la un lucru absolut clar: maestrul nu poate fi considerat revoluționar, decât dacă aceasta nu include și atributul onoarei! „Caracterul”, spune maestrul Benone Sinulescu, „este bunul și deopotrivă răul oamenilor. Oricât ar fi cineva de meșter să fure, actorului Alexandru Arșinel nu i se poate fura ce este al actorului Alexandru Arșinel: meritul! Cum să nu fie revoluționar? Derulați câteva secvențe din filmoteca de aur a umorului românesc și nu vă va putea scăpa din vedere
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
citire unui grupaj de poezii personale. Prima a fost publicată în „Ora locală” și purta același titlu. A doua poezie, finalizată, urmează să apară în volumul aflat în lucru. În fine, a treia și ultima, tot din acest volum, intitulată „Meșterii și uneltele lor” a fost dedicată de poetul George Bodea celor prezenți la acest „cenaclu” literar. Autorul a fost răsplătit cu aplauze. Azi, 16 martie 2012, când scriu aceste rânduri, am avut bucuria de a-i reauzi vocea, prin amabilitatea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
Bucovina sufletul uman se împletește în mod fericit și armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri. Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meșterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiția Orșivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea și despre multe altele de la Vasile Sfarghiu, unul dintre cei mai avizați cercetători în destinele orașului Câmpulung Moldovenesc și ale împrejurimilor. Ce are deosebit
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 by http://confluente.ro/La_curtile_dorului_bucovinean_marian_malciu_1342438433.html [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]
-
frumoasă, Și te-am cercetat într-una, Pînă te-am făcut mireasă. Ce ascundeai între picioare Și-n sînii tăi cei dulci-amari Erai o zînă în șalvari Cu buzele de fată mare Știai să cînți la instrumentul La care era meșter Pan Eu te-am rîvnit mai mult de-un an Purtîndu-mă ca indecentul Dar a venit și clipa dulce În care am vibrat curpins De voluptăți de nedescris Și nu știu visul ce-mi aduce Dar clipa știu că-mi
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_alba.html [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
24 Ai fost preoteasă lui Vezinas, dincolo mireasa lui Zalmoxis vei fi. Spuneai că faptele dacilor și gândurile lor Sunt împotriva dușmanilor. ZADA Socotesc că până mâine seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i aruncați în tainița cu flăcări și vor Fi sfâșiați de zeul negurilor. VEZINAS În împărăția atotputernicului Zalmoxis e râmduială, Se vede totuși că nu-i
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
în temniță, fără soare, Nu așteaptă o rază de soare ... Un semn de iubire!? Nu te cutremură din fire, Eu știu prea bine că mâine seară Voi fi nimic. Afară... Voi fi scrum În brazda din drum Prefăcută de Dava, meșter iscusit, 19 În urna sacră a unui...mit. Și totuși mă gândesc cât mai bine Să mă bucur de restul zilei care vine. DOCHIA Adevărat, Zada... Un....totuși, stă greu cât un munte... Alături prăpastia deschisă...fără punte... ZADA De ce
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_2.html [Corola-blog/BlogPost/358013_a_359342]
-
reparații ceva mai complete. Îmi căzuse tencuiala din câteva camere, pentru că îmi ploua prin acoperiș. Și mai departe am avut noroc că primarul obținuse fonduri pentru acoperișul bisericii și o parte din tabla veche am primit-o eu de la preot. Meșterul Giudică m-a ajutat peste tot, inclusiv la văruit și lucrarea se întisese toată vara, că nici nu am avut vreme să mă plâng de căldură. Lucram pe post de calfă și seara cădeam frânt. Dar nu reușeam să dorm
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
și seara cădeam frânt. Dar nu reușeam să dorm mai mult de patru cinci ore pe noapte. Făcusem o serie de cheltuieli pe care nu le avusesem în vedere la început, dezechilibrându-mă câtăva vreme. Ba încă, mi-a zis meșterul să cumpăr vopsea, diluant, pensulă că nu se poate fără, pentru protecție. Și după ce am aruncat o groază de bani pe ele, am stat și eu și m-am gândit că vreo șaptezeci de ani dacă nu și mai bine
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_12.html [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
să-l am alături pe prozatorul Marius Daniel Popescu, scriitorul de departe și din intimitate, prietenul nevăzut, întremătorul. Îi mulțumesc, de asemenea, lui Cătălin Dorian Florescu, pentru disponibilitate și rigoare. Omagiul meu celorlalți însoțitori, binevoitori, călăuzitori, ziditori și poeți, academicieni, meșteri și profesori, ziariști și cărturari, istorici și prozatori, actori și vânători: Ion Besoiu, Valeriu Bolgiu, Nicolae Breban, Traian Tr. Cepoiu, Georgeta Filitti, Nicolae Peneș, Vasile Stoica Emil Răzvan Theodorescu, Neagu Udroiu, Dumitru Vatamaniuc, Corneliu Basarab Vlad, Ileana Vulpescu, Dragoș Gabriel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucuria-destainuirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
deoarece mai mult ca în țară nu voi găsi nicăieri de lucru, în domeniul picturii bizantine “. În aceeași perioadă, un alt agent arăta că părintele Sofian este „un om care-și iubește țara“. Cu alte cuvinte, doar elanul duhovnicesc, conștiiciozitatea meșterului și dragostea pentru „România eternă“ au fost singurele rațiuni care l-au motivat pe părintele Sofian în acțiunile sale. Din nou, dragostea era un răspuns la absurdul lumii. „Monotonia“ înfloritoare a vieții duhovnicești Devenit unul din duhovnicii vestiții ai Bucureștiului
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
dorit... Pentru mine a fost o prezentare superficială a unor localități ale României noastre mici (RM), câteva și diverse obiective culturale, de exemplu la Săiți: data atestării satulu; că oaspeții sunt întâmpinați cu «Faietonul»; despre o gospodăria exemplară a unui meșter popular; că există un ansamblu de dans care au înveșnicit satul prin «Sârba săițiană» și prin gustoasele «saralii», ce m-a făcut să deschid DEX-ul de sinonime să înțeleg despre ce este vorba, dar s-a arătat o doamnă
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
vorba de ruladă, mai cunoscută și ca plăcintă învârtită pe la noi. În DEX mi-a apărut informația, că așa noțiune ca «saralii» nu există. De unde o fi cules-o prezentatorul? Și ar fi fost mai interesant să afle lumea numele meșterului popular și numele doamnei bune, care coace așa frumoase rulade (învârtite)?. Cum se numește ansamblul de dansuri, conducătorul și alte informații interesante din viața cultural-istorică a satului?... După prezentarea s. Săiți se face o mică reclamă de genul: «Doar numai
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
dansuri, conducătorul și alte informații interesante din viața cultural-istorică a satului?... După prezentarea s. Săiți se face o mică reclamă de genul: «Doar numai la Domulgeni se cunoaște secretul cârnațului de casă...», dar, bine, că noi, românii basarabeni suntem cu toții meșteri la cârnățuri și... Despre satul Chetrosu la fel, doar câteva cuvinte din frumoasele cântece populare ale domnițelor care arată frumosul obicei înainte de a începe semănatul, dar care sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care așa de frmos au cântat? Da, o mică
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
sunt numele acelor Ilene-Cosânzene care așa de frmos au cântat? Da, o mică cunoștință cubrutăria la care strict sunt selactați lucrătorii, să nu aibă vicii...și răstignirea de la o răscruce care să alunge duhurile rele... Andrei Solomon, de 79 ani, meșter de instrumente populare (fluierar) din Sarata Galbenă la fel a fost menționat ca printre altele, că este așa meșter...Mai mult nimic, cu asta s-a terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
selactați lucrătorii, să nu aibă vicii...și răstignirea de la o răscruce care să alunge duhurile rele... Andrei Solomon, de 79 ani, meșter de instrumente populare (fluierar) din Sarata Galbenă la fel a fost menționat ca printre altele, că este așa meșter...Mai mult nimic, cu asta s-a terminat istoria satului... În sfârșit am ajuns și la Căzăneștii mei...Zic ai mei, fiindcă fac și eu parte din această comună, dar din altă localitate de peste Răut, satul Vadul-Leca. În această emisiune
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
despre el, când s-a filmat emisiunea, menționând, că e mai vechi decât Căzăneștii cu mai mult de două secole...S-au filmat multe secvențe, dar care nu au fost arătate în cadrul emisiunii așa ca: expoziția meșteriței Diana Rusu și meșterului Andrei Cușnir, care are confecționate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice...și care este decorat cu Diplomă de mențiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălțarea monumentul din Cucoara, Cahul. Dar, știți câți oameni de cultură și artă are numai Vadul-Leca
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
sub asfalt s-a descoperit apă, iar o bucată de 200 de metri din ea a fost demolată. Îți recomandăm Domnule premier, domnule ministru al Transporturilor, NU vă jucați cu viața oamenilor! Iată ce se va întâmpla dacă redeschideți autostrada Meșterului Manole! „Deschiderea celor 15 km din lotul 2 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva este tehnic posibilă și ar fi probabil singura cale de a evita un rușinos bilanț de 0 km noi de autostradă în anul 2016. Autoritățile implicate în proiect
Cum arată văzută de sus singura autostradă pe care am putea-o inaugura în 2016. Situația kilometrilor de autostradă de la an la an by https://republica.ro/cum-arata-de-sus-singura-autostrada-pe-care-am-putea-o-inaugura-in-2016-situatia-kilometrilor-de-autostrada [Corola-blog/BlogPost/338760_a_340089]
-
și iertasem pentru marșul vostru prin străchini, pentru neverosimila trecere într-o noapte de la stânga la dreapta, pentru toată contribuția voastră la prăpădul general. Vă consideram niște începători în ale politicii și niște bușteni în care încă nu a intrat meșterul cu dalta, să le dea forma. V-ați trădat familiile și prietenii, ca să cerșiți un loc mai în față la momentul împărțirii de scaune. Și dacă ați fost cinici și duri între voi, ce v-ar fi putut opri din
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ce_aveti_cu_aceasta_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paște. Este un meșteșug perfecționat în timp, care a adus o reputație deosebită meșterilor din Transilvania și din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul și priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziții și demonstrații pe viu. În fața tuturor, femeile transmit copiilor meșteșugul încondeierii ouălor, deloc ușor, însemnând nu numai
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
în urmă un festival în comuna Ciocănești. Aici, localnicii îi așteaptă pe cei invitați la “Festivalul național al ouălor încondeiate”, o inițiativă a primăriei, aducând și astfel în atenție localitatea, unde și copiii încondeiază ouă. Acest eveniment, la care vin meșteri populari din județele Botoșani, Brașov și Suceava, se adaugă altor doua festivaluri desfășurate la Ciocănești, Suceava - cel al păstrăvului și cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite despre un loc în lume de un pitoresc nemaiîntâlnit și prin
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
ornamente fitomorfe stilizate!” În arta aceasta s-au încorporat și depozitat forme tradiționale prețioase; mai rămâne decodificarea ei. Acest demers ar trebui să fie preocuparea cercetătorilor. E o mare de culori, de zămislire a spiritului, de imaginație, pe care numai meșterii români o pot transmite în festivalul ce poartă numele localității. La Ciocănești s-a premiat acum câțiva ani, cel mai mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică și-a pus
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
către zarea cea senina... ● -Floricica, floricica, Te văd firava și mică, Spune-mi cine te-ocrotește? -Domnul meu și-al tău, firește. -Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu și-atoatesfânt ! El mă are-n a Sa pază Căci la toti, de sus, veghează
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]